Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Cerul Unic European: Consiliul, pregătit de negocieri finale cu PE pentru reforma managementului spațiului aerian

Published

on

© TAROM/Facebook

Consiliul UE a convenit astăzi asupra poziției sale („abordare generală”) referitoare la reforma Cerului unic european (SES). Scopul reformei este de a îmbunătăți sistemul de management al spațiului aerian european și de servicii de navigație aeriană, în vederea sporirii capacității, a creșterii eficienței din punctul de vedere al costurilor și a sporirii posibilităților sistemului de a se adapta la variațiile traficului, încercându-se totodată reducerea amprentei de CO₂ a aviației, transmite un comunicat.

Pachetul constă într-o propunere modificată de reformare a Regulamentului privind Cerul unic european (SES 2+) și o propunere de regulament de modificare a regulamentului de bază al Agenției UE pentru Siguranța Aviației (AESA).

„Orice reformă în domeniul aviației trebuie să pună siguranța pe primul loc. Statele membre sunt cele responsabile de siguranța spațiului lor aerian în temeiul Convenției de la Chicago, la fel cum sunt responsabile de siguranță, securitate și apărare în general. Niciun alt sector nu a suferit mai mult de pe urma crizei provocate de COVID-19 decât sectorul aviației. Prin urmare, este crucial ca reformele să se bazeze pe o analiză aprofundată și să nu ducă la creșterea costurilor pentru companiile aeriene, pentru furnizorii de servicii de navigație aeriană sau pentru alte părți interesate”, a declarat Pedro Nuno Santos, ministrul infrastructurii și locuințelor din Portugalia, președintele Consiliului.

Acordul de astăzi privind abordarea generală a Consiliului permite președinției să lanseze discuții cu Parlamentul European cu privire la textul final.

Poziția Consiliului diferă de cea a Comisiei Europene, în privința modalităților de atingere a obiectivelor comune

Consiliul convine asupra obiectivelor-cheie ale Cerului unic european: reforma trebuie să îmbunătățească siguranța, să răspundă nevoilor de capacitate și să contribuie la reducerea emisiilor, asigurând totodată eficiența din punctul de vedere al costurilor. De asemenea, ar trebui să contribuie la includerea fără probleme și în condiții de siguranță a dronelor în spațiul aerian.

Deși urmărește aceleași obiective, poziția Consiliului diferă de propunerea Comisiei în privința celor mai bune modalități de realizare a acestora.

Potrivit poziției Consiliului, autoritatea națională de supraveghere, responsabilă cu monitorizarea performanței, trebuie să fie independentă de furnizorii de servicii de navigație aeriană. Va fi posibil ca statele membre să includă funcția de supraveghere economică și cea de supraveghere a siguranței în cadrul aceleiași entități administrative, în loc să fie obligate să creeze o entitate separată pentru supravegherea economică, după cum propusese Comisia. Soluția Consiliului reduce birocrația și se adaptează la modelele organizaționale existente.

Furnizorii de servicii de navigație aeriană vor avea nevoie, de asemenea, de un certificat unic, în loc de două certificate propuse inițial de Comisie. Acest certificat unic va acoperi atât aspectele de siguranță, cât și cele economice necesare pentru ca furnizorii să își desfășoare activitatea în UE, ceea ce înseamnă că aceștia vor trebui să treacă printr-un singur proces. Totodată, cele două aspecte sunt interconectate, întrucât soliditatea financiară și acoperirea prin asigurare sunt condiții prealabile pentru desfășurarea activității în condiții de siguranță.

Statele membre pot decide să autorizeze deschiderea anumitor servicii de navigație aeriană către condițiile de piață. Acest lucru le permite să se asigure că orice dereglementare a managementului traficului aerian se bazează pe o analiză cost-beneficiu aprofundată și nu aduce atingere siguranței sau securității operațiunilor de management al traficului aerian.

Autoritățile naționale de supraveghere și Comisia vor evalua împreună performanța serviciilor de navigație aeriană, în conformitate cu principiile subsidiarității și proporționalității. Comisia poate desemna un Organism de evaluare a performanței (PRB), care are rol consultativ, pentru a sprijini acest proces și a se asigura că obiectivele locale sunt coerente cu obiectivele de la nivelul UE. Nu urmează să se creeze nicio structură nouă în acest scop în cadrul AESA deoarece acest lucru ar duce probabil la creșterea costurilor administrative pentru utilizatori fără a oferi vreun beneficiu dovedit.

Nu vor fi efectuate modificări cu privire la tarifele de rută pentru serviciile de navigație aeriană: statele membre vor continua să își stabilească ratele unitare naționale în conformitate cu criterii comune și cu acordul multilateral al Eurocontrolului, care permite luarea în considerare a condițiilor locale.

Abordarea generală consolidează protecția mediului ca domeniu-cheie de performanță, în conformitate cu Pactul verde european. Considerentele de mediu ar trebui, la fel ca și siguranța, să constituie o prioritate în planificarea și evaluarea performanței furnizorilor de servicii de navigație aeriană.

Statele membre vor avea opțiunea de a institui tarife variabile pentru a încuraja o ofertă de zboruri eficientă și pentru a îmbunătăți performanța de mediu. În plus, Consiliul mandatează Comisia să studieze fezabilitatea introducerii de tarife variabile la nivelul UE. Studiul va permite efectuarea unei analize atente a diferitelor interdependențe și a diferiților factori, luându-se în considerare, de exemplu, nu numai consumul de combustibil și traiectoriile, ci și altitudinea și viteza, efectele nelegate de CO2 și emisiile de NOx.

Poziția Consiliului vizează consolidarea perspectivei de rețea prin adăugarea de noi funcții de rețea și prin atribuirea către Eurocontrol, actualul administrator de rețea, a unor sarcini suplimentare, clar delimitate, astfel încât acesta să poată contribui mai bine la utilizarea durabilă și eficientă a spațiului aerian. Printre aceste sarcini se numără coordonarea fluxurilor de trafic aerian pentru a le optimiza din perspectiva rețelei, precum și coordonarea și sprijinirea gestionării crizelor din rețea. Acordarea unui rol major părților interesate operaționale, inclusiv sectorului militar și industriei, va permite totodată luarea în considerare a aspectelor locale și de securitate.

În cele din urmă, poziția Consiliului reinstituie blocurile funcționale de spațiu aerian (FAB) ca bază pentru consolidarea cooperării și a coordonării dincolo de frontierele naționale. FAB funcționează încă din 2004 și au îmbunătățit deja performanța rețelei de management al traficului aerian. Instituirea FAB va continua să se bazeze pe acorduri internaționale și va rămâne voluntară.


Comisia a lansat în 1999 inițiativa Cerul unic european pentru a îmbunătăți performanța managementului traficului aerian și a serviciilor de navigație aeriană printr-o mai bună integrare a spațiului aerian european. Ultima inițiativă legislativă majoră din cadrul SES, și anume SES 2, a fost încheiată în 2009.

Actuala propunere modificată datând din septembrie 2020 vine ca urmare a unei actualizări intermediare a normelor SES, denumită SES 2+, care a fost propusă de Comisie în 2013, dar nu a fost niciodată finalizată.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

COMISIA EUROPEANA

Președinta Comisiei Europene vine astăzi pentru prima oară în România: Ursula von der Leyen va aproba PNRR-ul de 29,2 miliarde de euro în prezența lui Klaus Iohannis și a lui Florin Cîțu

Published

on

© European Union, 2021

Președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen efectuează luni prima sa vizită oficială la București de la preluarea mandatului de șefă a executivului de la Bruxelles. Momentul coincide cu aprobarea Planului Național de Redresare și Reziliență, prin intermediul căruia România va putea beneficia de 29,2 miliarde de euro, granturi și împrumuturi, pentru a-și redresa economia, ca urmare a pandemiei, pe baze noi ecologice și digitale.

Șefa executivului european se va afla în România pe 27 septembrie, după cum a anunțat un purtător de cuvânt al Comisiei Europene săptămâna trecută.

Ursula von der Leyen a vizitat ultima dată România în anul 2015, când deținea funcția de ministru al apărării în Germania.

Totodată, România este cea de-a 20-a țară care va fi vizitată de președinta Comisiei pentru a da undă verde planurilor naționale de redresare și reziliență, documentele programatice prin care statele UE vor putea beneficia de fondurile aferente Mecanismului de redresare și reziliență, elementul central de 672,5 miliarde de euro al instrumentului temporar de redresare Next GenerationEU, creat pentru atenuarea impactului economic și social al pandemiei de coronavirus în Europa.

Până în prezent, 25 din cele 27 de state ale Uniunii Europene au trimis la Bruxelles documentele aferente PNRR-urilor. 19 dintre acestea au primit aprobare pentru planurile lor din partea Comisiei Europene, iar 13 au primit prefinanțarea prevăzută pentru a demara reformele din cadrul planurilor naționale de redresare și reziliență. Singurele state care nu au depus planurile naționale de redresare sunt Bulgaria și Olanda.

Care este programul vizitei și unde va fi aprobat PNRR-ul?

Potrivit unui comunicat al Comisiei, remis CaleaEuropeană.ro, vizita Ursulei von der Leyen la București cuprinde întrevederi cu președintele Klaus Iohannis și cu prim-ministrul Florin Cîțu, care deține și interimatul la conducerea Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene după plecarea ministrului Cristian Ghinea, cel care a condus negocierile cu Bruxelles-ul pentru PNRR.

Șefa Comisiei Europene va fi primită la ora 16.00 la Palatul Cotroceni de președintele Iohannis, iar de la ora 16.50 la Palatul Victoria de prim-ministrul Cîțu.

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, împreună cu președintele Klaus Iohannis şi premierul Florin Cîțu va vizita apoi Spitalul Universitar de Urgență București, începând cu ora 17.45.

De la ora 18.15, Ursula von der Leyen va susține o conferință comună de presă alături de Klaus Iohannis și Florin Cîțu pentru a marca simbolic aprobarea PNRR-ului României.

Locul ales pentru desfășurarea acestui moment, Spitalul Universitar de Urgență București, este unul cu însemnătate pentru planul ce va fi aprobat României. SUUB va putea beneficia de fonduri prin intermediul PNRR în cadrul pilonului consacrat sănătății.

Un plan sub sloganul “UrmătoareaGenerațieUE: Fonduri pentru România modernă și reformată”

România a trimis Planul Național de Redresare și Reziliență către Comisia Europeană la data de 31 mai și l-a publicat la 2 iunie.

Prin documentul care totalizează 1350 de pagini, Bucureștiul are la dispoziție 29,2 miliarde de euro, dintre care 14,2 miliarde de euro granturi și 14,9 miliarde de euro împrumuturi, care vor fi contractate la o dobândă extrem de avantajoasă bazată pe rating-ul de creditare al Comisiei Europene.

Finanțările trebuie contractate până la 31 decembrie 2023, iar proiectele trebuie implementate până la 31 decembrie 2026. 

De asemenea, după aprobarea din partea Comisiei Europene și a Consiliului Uniunii Europene (așteptată în termen de patru săptămâni), România ar trebui să primească o pre-finanțare de 13% din totalul fondurilor pentru a demara atingerea jaloanelor și a țintelor (milestones & targets) în materie de reforme și investiții.

Transporturile, educația și sănătatea – prioritățile vedetă ale României anului 2026

PNRR-ul României este structurat pe 15 componente care acoperă toţi cei 6 piloni prevăzuţi prin Regulamentul 2021/241 al Parlamentului European şi al Consiliului cu privire la Mecanismul de redresare și reziliență. 

Dintre cele 15 componente, finanțările cele mai mari sunt acordate, de departe, domeniilor transporturilor (7,6 miliarde de euro), educației (3,6 miliarde de euro), sănătății (2,45 miliarde de euro), renovării clădirilor (2,2 miliarde de euro), tranziției verzi și digitale la nivel local (2,12 miliarde de euro), sistemelor publice digitale (1,89 miliarde de euro) și energiei (1,614 miliarde de euro).

Din cele 7,6 miliarde de euro alocate transportului sustenabil, 3,9 miliarde vor fi direcționate transportului feroviar, iar 3,1 miliarde de euro celui rutier. Pe baza sumelor alocate, aceste două sub-componente primesc cea mai mare finanțare din cadrul PNRR. Până în 2026, România se angajează să construiască 434 de kilometri de autostradă prin PNRR, iar din perspectiva infrastructurii feroviare sunt avuți în vedere 311 km de cale ferată modernizată, 311 km de cale ferată cu sistem ERTMS 2, 110 km de cale ferată electrificată, 206 km de cale ferată cu sistem modern de centralizare. 

Educația se identifică cu proiectul prezidențial al lui Klaus Iohannis – România Educată. Cele 3,6 miliarde de euro alocate vor contribui, printre altele, la construcția a 50 de școli noi, la achiziționarea a 1.800 de microbuze verzi pentru transportul elevilor, la dotarea cu mobilier a 75.000 de săli de clasă dotate cu mobilier, la înființarea a 20.000 de locuri de recreere și lectură și la crearea a 20.000 de locuri de cazare în campusuri universitare.

Subfinanțată cronic asemenea educației în ultimele trei decenii, sănătatea va beneficia de 2,45 miliarde de euro pentru a dota ecosistemul sanitar din România – 200 de centre comunitare, 3.000 de cabinete de asistență medicală, 26 de secții de terapie intensivă nou-născuți și 30 de ambulatorii.

Cum sunt cuprinse în PNRR-ul României temele prioritare de la Bruxelles: clima și digitalul

Conform cerințelor convenite la nivel european, între cei șase piloni stabiliți la nivel european, trebuie să se regăsească investiții și reforme de cel puțin 37 % pentru sprijinirea obiectivelor de reducere a gazelor cu efect de seră cu 55% până în 2030 în vederea atingerii neutralității climatice până în anul 2050 și 20 % pentru tranziția digitală.

În planul României, minim 37% din PNRR către tranziția verde ar trebui să semnifice aproximativ 10,8 miliarde de euro, iar minim 20% pentru digitalizare aproximativ 5,84 miliarde de euro.

Din structura și bugetul PNRR reiese că 15,9 miliarde de euro vor fi alocate tranziției verzi, iar 1,89 miliarde de euro domeniului digital. La acestea, se vor adăuga 2,12 miliarde de euro prin fondul local pentru tranziție verde și digitală și finanțări pentru obiective digitale pe diferite sub-componente ale componentelor desfășurate mai jos.


Care sunt structura și bugetul PNRR? 

Primul pilon – Tranziţia verde (15,9 miliarde de euro) – este structurat pe șase componente cu finanțare distinctă:

1) Sistemul de management al apei (1,884 miliarde de euro);

2) Împădurim România şi protejăm biodiversitatea (1,372 miliarde de euro);

3) Managementul deşeurilor (1,2 miliarde de euro);

4) Transport sustenabil (7,6 miliarde de euro);

5) Fondul pentru Valul renovării (2,2 miliarde de euro);

6) Energie (1,614 miliarde de euro);

Cel de-al doilea pilon – transformare digitală (1,89 miliarde de euro) – are o singură componentă:

7) Cloud guvernamental şi sisteme publice digitale;

Pilonul al treilea – Creştere inteligentă, sustenabilă şi favorabilă incluziunii (2,83 miliarde de euro) – cuprinde două componente:

8) Reforme fiscale şi reforma sistemului de pensii  (482 de milioane de euro);

9) Suport pentru sectorul privat, cercetare, dezvoltare şi inovare (2,359 miliarde de euro);

Componentele pilonului al patrulea Coeziune socială şi teritorială (2,3 miliarde de euro)

10) Fondul local pentru tranziţie verde şi digitală (2,12 miliarde de euro);

11) Turism şi cultură (200 de milioane de euro);

Pilonul consacrat sănătății, rezilienței economice, sociale și instituționale, cel de-al cincilea va avea alocate 2,8 miliarde de euro pe trei componente:

12) Sănătate (2,455 miliarde de euro);

13) Reforme sociale (217 milioane de euro);

14) Reforma sectorului public. Creşterea eficienţei justiţiei şi întărirea capacităţii partenerilor sociali (167 milioane de euro);

Pilonul al șaselea “Politici pentru noua generaţie” (3,6 miliarde de euro) are o singură componentă:

15. România Educată.


Semestrul European – Nouă reforme pe care România trebuie să le implementeze

Un aspect cu caracter reformator important, dar și inovator în arhitectura Facilității de redresare și reziliență, este legătura cu Semestrul European – ciclul de coordonare a politicilor economice, bugetare, în domeniul muncii și în domeniul social creat la nivelul UE ca urmare a crizei din 2008. 

Fiecare plan național de redresare și reziliență abordează recomandările specifice fiecărei ţări identificate în cursul discuţiilor din cadrul semestrului european 2019 şi 2020.

Astfel, pentru a răspunde recomandărilor specifice de țară din 2019 și 2020 în PNRR sunt incluse nouă reforme majore privind pensiile, politica fiscală, companiile de stat, o nouă formulă de calcul a salariului minim, înființarea Băncii Naționale de Dezvoltare,  administrația publică, justiția, decarbonizarea transportului și energie regenerabilă.

În următorii ani, României îi vor reveni aproape 80 de miliarde din fondul de redresare și din Cadrul Financiar Multianual 2021-2027, conform negocierilor conduse de președintele Klaus Iohannis la Consiliul European din 17-21 iulie 2020. Acestea vor fi distribuite astfel: 29,2 miliarde din Mecanismul de Redresare și Reziliență din cadrul NGEU (reprezentând 4,52% din acest instrument), 28,22 miliarde din fondurile de coeziune (reprezentând 7,52%), 19,34 miliarde din politica agricolă comună (reprezentând 5,58%) și 1,94 miliarde din Fondul pentru o Tranziție Justă (reprezentând 11,09%).

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Orizont Europa: Islanda și Norvegia, primele țări non-UE care s-au asociat în mod oficial la programul de cercetare și inovare în valoare de 95,5 mld. de euro

Published

on

© European Union, 202„ / Source: EC - Audiovisual Service

Islanda și Norvegia s-au asociat în mod oficial la Orizont Europa, permițând entităților din aceste două țări să participe la programul european de cercetare și inovare în valoare de 95,5 miliarde de euro, în aceleași condiții ca și entitățile din statele membre ale UE, a anunțat, vineri, 24 septembrie, Comisia Europeană

Comitetul mixt al Spațiului Economic European (SEE), format din reprezentanți ai Islandei, Liechtensteinului, Norvegiei și UE, a adoptat astăzi decizia relevantă pentru Islanda și Norvegia, ceea ce face ca aceste țări să fie primele care se asociază la Orizont Europa.

Aceasta este o oportunitate de a continua și de a aprofunda cooperarea în domeniul științei, al cercetării și al inovării, concentrându-ne pe prioritățile comune: tranziția ecologică și digitală, sănătatea publică și competitivitatea Europei în peisajul mondial. Eforturile comune vor viza abordarea problemelor de mediu din Arctica, dezvoltarea tehnologiilor de captare a hidrogenului și a carbonului, stimularea inovării bazate pe date și multe altele.

Deschiderea și cooperarea cu restul lumii sunt esențiale în strategia noastră de a crea o masă critică pentru cercetare și inovare și de a accelera și de a găsi soluții la provocările globale urgente. Prin unirea forțelor cu Islanda și Norvegia, vom desfășura o serie de acțiuni în sprijinul agendei ecologice, digitale și de sănătate publică”, a declarat Margrethe Vestager, vicepreședinte executiv pentru O Europă adaptată la era digitală.

Salut călduros Islanda și Norvegia care se alătură programului Orizont Europa. Acestea s-au numărat printre cele mai performante țări în cadrul Orizont 2020, demonstrând un rol de lider în materie de inovare și excelență în domenii precum energia, mediul, siguranța alimentară, sănătatea și tehnologiile digitale. Aștept cu nerăbdare noi descoperiri și povești de succes în anii următori!“, a declarat Mariya Gabriel, comisarul pentru inovare, cercetare, cultură, educație și tineret.

Această cooperare subliniază importanța Acordului privind SEE, care permite participarea deplină a statelor SEE la piața internă a UE și oferă o bază pentru cooperarea în alte domenii, printre care cercetarea, dezvoltarea tehnologică, mediul și cultura.

Orizont Europa, programul UE de cercetare și inovare 2021-2027, este unul dintre principalele instrumente de punere în aplicare a strategiei europene de cooperare internațională: Abordarea globală a Europei în ceea ce privește cooperarea în domeniul cercetării și inovării. Programul este deschis cercetătorilor și inovatorilor din întreaga lume, care sunt încurajați să colaboreze cu partenerii din UE pentru a pregăti propuneri.

Negocierile sunt în curs de desfășurare cu multe alte țări din afara UE care și-au exprimat interesul de a se asocia la Orizont Europa, iar alte anunțuri vor fi făcute în săptămânile următoare.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană a lansat campania HealthyLifestyle4All pentru a promova un stil de viață sănătos pentru toți

Published

on

Comisia Europeană a lansat campania HealthyLifestyle4All pentru a promova un stil de viață sănătos pentru toți, pentru toate generațiile și grupurile sociale, cu scopul de a îmbunătăți sănătatea și bunăstarea europenilor. Legând sportul și modurile de viață active cu politicile în materie de sănătate, alimentație și alte politici, această campanie de doi ani implică societatea civilă, organizațiile neguvernamentale, autoritățile naționale, locale și regionale și organismele internaționale.

Toate părțile implicate vor pune în aplicare mai multe acțiuni pentru a-i invita pe europeni să fie mai activi și mai conștienți de sănătatea lor, se arată în comunicatul oficial.

Acțiunile vor sprijini cele trei obiective ale campaniei HealthyLifestyle4All:

  • Creșterea gradului de sensibilizare cu privire la un stil de viață sănătos la nivelul tuturor generațiilor;
  • Sprijinirea unui acces mai ușor la sport, la activități fizice și la o alimentație sănătoasă, cu un accent special pe incluziune și nediscriminare, pentru a ajunge la grupurile defavorizate și pentru a le implica;
  • Promovarea unei abordări globale la nivelul politicilor și sectoarelor, corelând alimentele, sănătatea, bunăstarea și sportul.

Toate organizațiile participante pot depune un angajament pentru acțiuni concrete pe Platforma online. Mai multe țări și organizații din UE, cum ar fi comitetele olimpice internaționale și europene, Agenția Mondială Antidoping (WADA), Federația internațională a sportului școlar, Federația Internațională de Fotbal (FIFA), Uniunea Asociațiilor Europene de Fotbal (UEFA) și Organizația Mondială a Sănătății (OMS) și-au prezentat deja contribuția, fiind așteptate și multe altele.

În calitate de coordonator al campaniei, Comisia va pune în aplicare mai multe acțiuni în următorii doi ani, inclusiv:

  • majorarea finanțării pentru proiectele care sprijină un stil de viață sănătos în cadrul programelor Erasmus+Orizont Europa și EU4Health pentru perioada 2021-2027. Astfel, 470 de milioane EUR vor fi disponibile pentru acțiuni în domeniul sportului în cadrul programului Erasmus+, 290 de milioane EUR în cadrul programului Orizont Europa și 4,4 milioane EUR în cadrul programului EU4Health;
  • crearea unui nou premiu, #BeActive Across Generations Award pentru recunoașterea importanței sportului la diferite vârste;
  • lansarea unei aplicații mobile a UE pentru prevenirea cancerului, în vederea sensibilizării cu privire la importanța unui stil de viață sănătos pentru prevenirea cancerului, sprijinind obiectivele Planului european de combatere a cancerului;
  • dezvoltarea și actualizarea unei baze de date a ingredientelor alimentare care să conțină informații privind calitatea nutrițională a produselor alimentare prelucrate vândute în UE pentru a promova produse alimentare mai sănătoase și pentru a reduce consumul de produse alimentare mai puțin sănătoase, cu un conținut ridicat de zahăr, grăsimi și sare. O etichetare nutrițională obligatorie armonizată pe partea frontală a ambalajului va sprijini în continuare acest obiectiv, precum și Codul de conduită al UE privind întreprinderile responsabile din sectorul alimenta și practicile de comercializare, care a intrat în vigoare în iulie 2021;
  • abordarea problemei alimentației sănătoase și durabile și importanța activității fizice și a sănătății mintale în școli. Comisia va revizui programul UE de încurajare a consumului de fructe, legume și lapte în școli și va raționaliza conceptul de stiluri de viață sănătoase în recomandarea sa privind educația;
  • sprijinirea elaborării de politici bazate pe date concrete pentru un stil de viață sănătos prin intermediul Portalului cu informații despre promovarea sănătății și prevenirea bolilor și al Centrului de cunoștințe privind cancerul.

Lansarea campaniei coincide cu începutul Săptămânii europene a sportului 2021, care are loc în perioada 23-30 septembrie în întreaga Europă, sub patronajul a trei mari sportivi europeni: Beatrice Vio, Jorge Pina și Sergey Bubka. Mii de evenimente, online și in situ, vor evidenția puterea activității fizice de a aduce bucurie, de a consolida reziliența și de a conecta generații. De la prima ediție, în 2015, Săptămâna europeană a sportului a devenit cea mai mare campanie europeană de promovare a sportului și a activității fizice. Săptămâna europeană a sportului (EWoS) din 2020 a înregistrat o participare record de 15,6 milioane de participanți activi la peste 32 000 de evenimente în întreaga Europă.

Declarațiile membrilor colegiului:

Vicepreședintele pentru promovarea modului de viață european, Margaritis Schinas, a declarat: „Sportul și activitatea fizică contribuie la bunăstarea noastră fizică și mentală. Pe lângă faptul că are un impact negativ asupra societății și sănătății oamenilor, lipsa de activitate fizică generează și costuri economice. În plus, sportul are potențialul de a consolida mesajele de toleranță și cetățenia în întreaga Europă. Campania lansată astăzi HealthyLifestyle4All este o mărturie a implicării Comisiei pentru un stil de viață sănătos pentru fiecare cetățean.

Ieri, în paralel cu Săptămâna europeană a sportului din Slovenia, comisarul pentru inovare, cercetare, cultură, educație și tineret, Mariya Gabriel, a lansat campania: „Sensibilizarea oamenilor cu privire la rolul sportului și la capacitatea de a avea un stil de viață sănătos nu a făcut decât să sporească de-a lungul anilor, nu în ultimul rând din cauza pandemiei. Trebuie să menținem această dinamică. Comisia Europeană va continua să depună eforturi pentru a sensibiliza publicul cu privire la rolul cheie pe care sportul îl joacă pentru societățile noastre; pentru sănătatea, incluziunea socială și pentru bunăstarea oamenilor. Inițiativa HealthyLifestyle4All invită sectoarele cheie care promovează sportul, activitatea fizică și alimentația sănătoasă să se alăture Comisiei în promovarea acțiunilor care pot îmbunătăți obiceiurile noastre sănătoase.”

Stella Kyriakides, comisarul pentru sănătate și siguranță alimentară, a declarat: „O stare bună de sănătate este piatra de temelie a unor societăți puternice și a unor economii puternice. Iar prevenirea va fi întotdeauna mai bună decât vindecarea. Acesta este motivul pentru care promovarea sănătății și prevenirea bolilor reprezintă o componentă esențială a activității noastre în domeniul sănătății și pe aceasta se pune un accent deosebit în cadrul Planul european de combatere a cancerului. Inițiativa HealthyLifestyles4All ne va ajuta să atragem atenția asupra importanței unui stil de viață sănătos pentru toate generațiile și grupurile sociale. Aceasta va sensibiliza opinia publică cu privire la importanța unui stil de viață sănătos, va sprijini trecerea la regimuri alimentare mai durabile și va promova întreprinderile și practicile de comercializare responsabile din sectorul alimentar.”

Context

Potrivit celui mai recent sondaj Eurobarometru, aproape jumătate dintre europeni nu desfășoară niciodată activități sportive, iar proporția acestora a crescut treptat în ultimii ani. Numai 1 din 7 persoane în vârstă de 15 ani sau mai mult mănâncă zilnic cel puțin cinci porții de fructe sau legume, iar 1 din 3 nu consumă fructe sau legume în fiecare zi. Stilurile de viață sănătoase contribuie la reducerea incidenței unei serii de boli netransmisibile. De exemplu, este cert că peste 40 % din cazurile de cancer pot fi prevenite, iar alimentația nesănătoasă și stilurile de viață sedentare sunt principalii factori determinanți. Strategiile eficiente de prevenire a cancerului pot preveni bolile, pot salva vieți și pot reduce suferința. Planul european de luptă împotriva cancerului se angajează să le ofere cetățenilor informațiile și instrumentele de care au nevoie pentru a face alegeri mai sănătoase în ceea ce privește alimentația și exercițiile fizice.

Sportul este recunoscut pentru stimularea sistemului imunitar, contribuind la îmbunătățirea sănătății mintale și învățându-ne valori importante ale incluziunii și participării. La nivelul UE, Comisia sprijină promovarea activității fizice prin acordarea de sprijin financiar prin intermediul programelor Erasmus+, Orizont Europa și EU4Health. Începând din 2014, Erasmus+ a finanțat 1 175 de proiecte și a ajuns la 3 700 de organizații, cu contribuții în valoare de 250 milioane EUR. Comisia a creat, de asemenea, premiile #BeActive awards pentru a sprijini proiecte și persoane care sunt dedicate promovării sportului și a activității fizice în întreaga Europă.

Comisia sprijină statele membre și părțile interesate în promovarea unei alimentații sănătoase printr-o serie de acțiuni, cum ar fi reformularea alimentelor, reducerea comercializării agresive (digitale) a produselor alimentare cu conținut ridicat de grăsimi, sare și zaharuri, achizițiile publice de alimente în școli, promovarea activității fizice și informarea consumatorilor, inclusiv etichetarea. O prezentare generală a inițiativelor politice privind alimentația și activitatea fizică arată că aceasta poate contribui la reducerea poverii bolilor netransmisibile, cum ar fi cancerul, bolile cardiovasculare, obezitatea și diabetul. Strategia „De la fermă la consumator” urmărește să accelereze tranziția către un sistem alimentar durabil, prin care toată lumea are acces la alimente suficiente, sigure, hrănitoare și durabile.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
POLITICĂ3 seconds ago

Liderul PSD Marcel Ciolacu îi felicită pe social-democrații germani pentru victoria din alegeri: Stânga are șansa de a reda Europei o dimensiune socială şi umană

U.E.12 mins ago

Alegeri Germania 2021: Social-democrații revendică funcția de cancelar după 16 ani ai “erei Merkel”. Conservatorii au obținut cel mai slab rezultat postbelic (rezultate parțiale)

U.E.29 mins ago

Partidul Comunist a înregistrat o victorie surprinzătoare la alegerile municipale din Graz, al doilea oraș ca mărime din Austria

COMISIA EUROPEANA3 hours ago

Președinta Comisiei Europene vine astăzi pentru prima oară în România: Ursula von der Leyen va aproba PNRR-ul de 29,2 miliarde de euro în prezența lui Klaus Iohannis și a lui Florin Cîțu

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI12 hours ago

Gheorghe Falcă a fost ales vicepreședinte al PNL pentru fonduri europene și dezvoltare regională: Modernizarea României, al treilea mare proiect de țară, după aderarea la UE și NATO

U.E.14 hours ago

Alegeri în Germania: Social-democrații, ușor avans față de conservatori. Verzii, pe a treia poziție (exit-poll)

Cristian Bușoi15 hours ago

Cristian Bușoi a fost ales vicepreședinte al PNL pentru Sănătate: Avem șansa în anii următori să îmbunătățim situația din spitalele din România cu ajutorul fondurilor europene

U.E.16 hours ago

Ziua Europeană a Limbilor. Eurostat: Elevii români, fruntași în UE la studierea limbilor străine. Engleza și franceza, cele mai studiate limbi

Alin Mituța17 hours ago

Caravana ”Cu Europa ajungem departe”, lansată de eurodeputatul Alin Mituța, a ajuns la final: Voi duce ideile colectate în Conferința privind viitorul Europei

MAREA BRITANIE18 hours ago

Regatul Unit acordă 10.500 de vize temporare de muncă pentru a face față deficitului de forță de muncă

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI12 hours ago

Gheorghe Falcă a fost ales vicepreședinte al PNL pentru fonduri europene și dezvoltare regională: Modernizarea României, al treilea mare proiect de țară, după aderarea la UE și NATO

POLITICĂ2 days ago

Florin Cîțu este noul președinte al Partidului Național Liberal: Acest vot mă onorează și mă responsabilizează. Vă promit că voi fi președintele tuturor liberalilor

ONU4 days ago

În primul discurs la ONU, Maia Sandu cere retragerea trupelor Rusiei din Transnistria și anunță că a început curățarea Republicii Moldova de regimurile corupte

Dragoș Pîslaru5 days ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru: Cel mai optimist scenariu pentru aderarea României la zona euro ar fi în 2028

ONU5 days ago

Klaus Iohannis, la ONU: România susține rolul de lider al Uniunii Europene în materie de schimbări climatice

INTERVIURI5 days ago

INTERVIU Președinta Fondului de Investiții al celor Trei Mări: Înființarea fondului, posibilă prin cooperarea cu România. Este esențial să prezentăm investitorilor întreaga regiune prin fiecare țară în parte

ONU5 days ago

Klaus Iohannis, de la tribuna ONU: Valorile democratice și ordinea bazată pe reguli, fundamente ale unui viitor mai bun. Conflictele prelungite din vecinătatea României continuă să amenințe securitatea Europei

INTERNAȚIONAL6 days ago

Joe Biden invocă, în primul său discurs la ONU, “alianța sacră NATO” și “parteneriatul fundamental cu UE”: Suntem în zorii unui deceniu decisiv. Începem o nouă eră de diplomaţie neobosită

INTERVIURI7 days ago

INTERVIU Ministrul adjunct de externe al Poloniei: România și Polonia sunt liderii principali ai Inițiativei celor Trei Mări. Trebuie să fim o parte mai puternică a UE

INTERVIURI1 week ago

Comisarul European Adina Vălean, despre rolul tinerilor în Conferința pentru Viitorul Europei: Ideile lor reprezintă o valoare adăugată

Team2Share

Trending