Connect with us

INTERNAȚIONAL

Charles va domni sub numele de Charles al III-lea după moartea reginei Elisabeta a II-a: Plângem profund trecerea în nefiinţă a unei Suverane preţuite şi a unei Mame foarte iubite

Published

on

© The Royal Family/ Twitter

Charles, noul rege al Marii Britanii, a făcut joi prima declarație în calitate de monarh, deplângând profund moartea mamei sale, regina Elisabeta a II-a, care s-a stins din viață joi, la vârsta de 96 de ani. Clarence House, reședința prințului de Wales, și premierul Liz Truss au anunțat joi seară că noul rege va purta numele de Charles al III-lea (Carol al III-lea).

”Moartea iubitei mele mame, Majestatea Sa Regina, este un moment de cea mai mare tristeţe pentru mine şi pentru toţi membrii familiei mele. Plângem profund trecerea în nefiinţă a unei Suverane preţuite şi a unei Mame foarte iubite. Ştiu că pierderea ei va fi profund resimţită în întreaga ţară, în Regate şi în Commonwealth, precum şi de nenumărate persoane din întreaga lume. În această perioadă de doliu şi de schimbare, familia mea şi cu mine vom fi mângâiaţi şi susţinuţi de de respectul şi de afecţiunea profundă pe care i-o purtam Reginei”, a transmis noul rege, pe Twitter.

Charles, noul suveran al Regatului Unit, va domni sub numele de Charles al III-lea, după moartea reginei Elisabeta a II-a, a afirmat și premierul britanic Liz Truss. “Astăzi, Coroana trece, aşa cum a făcut-o timp de peste o mie de ani, la noul nostru monarh, la noul nostru şef de stat, Majestatea Sa Regele Charles al III-lea”, a declarat şefa guvernului britanic într-un discurs către ţară rostit din faţa reşedinţei oficiale din Downing Street. 

El va fi cunoscut sub numele de Regele Carol al III-lea, fiind prima decizie a domniei noului rege, deoarece el ar fi putut alege oricare dintre cele patru nume ale sale – Charles Philip Arthur George, mai ales că precedenții doi regi cu acelaşi nume nu au avut un destin fericit, după relatează AFP.

Atât Charles I, cât și Charles al II-lea au trăit în secolul al XVII-lea. Primul, care a condus țara ca un monarh autoritar, a fost executat în urma unui război civil, iar fiul său, Charles al II-lea, a fugit din Regat, după care s-a întors şi a murit la 54 de ani.

Charles, fiul reginei Elisabeta a II-a, va fi proclamat sâmbătă noul Rege al Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord.

Regina Elisabeta a II-a a Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, suveranul cu cea mai lungă domnie din istoria Marii Britanii și al doilea cel mai longeviv monarh din istoria lumii, a decedat la vârsta de 96 de ani, punând capăt unei domnii de șapte decenii, începută în 1952 și care a culminat anul acesta cu aniversarea Jubileului de Platină.

“Regina a murit liniștită la Balmoral în această după-amiază”, a scris Familia Regală Britanică, pe Twitter, într-un prim paragraf al anunțului oficial.

Cel de-al doilea paragraf anunță calea de urmat: “Regele și Regina Consoartă vor rămâne la Balmoral în această seară și se vor întoarce mâine la Londra”.

Decesul monarhului britanic, un eveniment fără precedent în istoria ultimilor 70 de ani când regele George al VI-lea, tatăl prințesei Elisabeta, a murit, survine la scurt timp după ce medicii săi au devenit îngrijorați cu privire la starea de sănătate a suveranei și au plasat-o sub observație medicală, în timp ce membrii Familiei Regale, în frunte cu prințul Charles, fiul reginei și succesorul la tron, s-au deplasat la Castelul Balmoral din Scoția pentru a fi alături de aceasta.

Moartea reginei Elisabeta a II-a are loc la două zile după ce suverana a numit-o în funcția de prim-ministru pe Liz Truss.

Moartea reginei Elisabeta a II-a declanșează Operațiunea London Bridge, cunoscută și sub numele de cod London Bridge Is Down, reprezentând planul pentru ceea ce se va întâmpla în Regatul Unit la și imediat după decesul monarhului. Acesta include planificarea anunțului morții sale, a perioadei de doliu oficial și a detaliilor funeraliilor sale de stat. Operațiunea London Bridge funcționează în paralel cu mai multe planuri, inclusiv Operațiunea Spring Tide, planul de ascensiune la tron a succesorului ei.

Elisabeta a II-a domnea de 70 de ani, 7 luni și 2 zile. În Marea Britanie, precedentul record era deţinut de stră-străbunica ei, regina Victoria, care a domnit timp de 63 de ani, şapte luni şi două zile (din 20 iunie 1837 până la moartea ei pe 22 ianuarie 1901).

Doar un singur rege a domnit mai mult decât ea: regele francez Louis al XIV-lea (peste 72 de ani, între 1643 şi 1715).

Elisabeta a II-a a vizitat în calitate de regină peste 100 de ţări – un alt record pentru un suveran britanic – şi a efectuat peste 150 de vizite în ţări din Commonwealth. Ea s-a deplasat de 22 ori în Canada – mai mult decât în oricare altă ţară – şi de 13 ori în Franţa – o ţară a cărei limbă o vorbeşte -, mai mult decât în orice ţară europeană.

În cei 70 de ani de domnie, regina Elisabeta a II-a a lucrat îndeaproape cu 14 prim-miniștri britanici și a numit 15 prim-mniștri, primul fiind Winston Churchill, istoriografia britanică notând prietenia solidă dintre cei doi, în pofida diferențelor de opinii.

Atât din perioada în care era prințesă, cât și în cei 70 de ani de domnie, regina Elisabeta a II-a a colaborat cu 13 președinți, incluzându-l aici pe noul lider de la Casa Albă, Joe Biden. Singurul președinte american cu care aceasta nu s-a întâlnit a fost Lyndon B. Johnson.

În același interval, regina Elisabeta a II-a a domnit în timp ce Regatul Unit devenea la 1 ianuarie 1973 stat membru al Comunităților Europene, pentru ca la 31 ianuarie 2020, după 47 de ani de apartenență, să devină primul stat din istorie care se retrage din Uniunea Europeană.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

INTERNAȚIONAL

Președintele Poloniei: Joe Biden ar putea veni în luna februarie în partea noastră de Europă, Europa Centrală, care se întinde din România până în Estonia

Published

on

© Joe Biden / Twitter

Preşedintele SUA, Joe Biden, ar putea să efectueze o vizită în Europa Centrală cel mai probabil în luna februarie, a anunţat miercuri Poloniei, Andrzej Duda, adăugând că nu ştie deocamdată care dintre ţările din regiune ar fi incluse ca destinaţii în cadrul acestei vizite a lui Joe Biden, relatează Reuters, potrivit Agerpres.

“Cel mai probabil, preşedintele va veni în partea noastră de Europă în luna februarie”, a afirmat Duda în cursul unei conferinţe de presă susţinute la Riga, în Letonia, unde se află într-o vizită de lucru.

“Partea noastră de Europă înseamnă Europa Centrală … aceasta este o zonă care se întinde din România până în Estonia”, a mai spus preşedintele polonez, indicând că pe moment este dificil de spus concret care sunt ţările pe care Joe Biden le va vizita cu acest prilej. Deocamdată, “nu avem astfel de informaţii”, a adăugat el.

Anterior, publicaţia poloneză Dziennik Gazeta Prawna lăsase să se înţeleagă că liderul ucrainean Volodimir Zelenski ar putea să aibă o întâlnire cu preşedintele Joe Biden la sfârşitul lunii februarie, când şeful Casei Albe este aşteptat să efectueze o vizită în Polonia, potrivit ediţiei de miercuri a Ukrainska Pravda.

Conform ziarului polonez, pentru această întrevedere sunt luate în considerare două oraşe din Polonia – capitala Varşovia şi Rzeszów, din sud-estul ţării.

“Preşedintele ucrainean va prezenta un plan de pace şi va lansa un apel la organizarea unei conferinţe internaţionale privind Ucraina”, a declarat pentru publicaţia poloneză o sursă diplomatică de la Kiev, familiară cu acest subiect.

Cu această ocazie, Zelenski va ridica din nou problema garanţiilor de securitate pentru Ucraina după încheierea războiului declanşat de Rusia, conform interlocutorului Dziennik Gazeta Prawna.

La ora actuală, Casa Albă nu ia în considerare o vizită a preşedintelui Joe Biden în Ucraina, potrivit media citate.

Însă, presa americană relata săptămâna trecută că președintele SUA ar putea vizita Europa în jurul datei de 24 de februarie pentru a marca un an de la agresiunea militară a Rusiei împotriva Ucrainei.

Rusia a invadat Ucraina la 24 februarie 2022. La doar câteva săptămâni mai târziu, în luna martie a anului trecut, Biden a făcut o călătorie planificată în grabă la Bruxelles și în Polonia, într-o încercare timpurie de a arăta că SUA vor fi unite cu Ucraina și cu aliații Americii împotriva Rusiei.

Citiți și Joe Biden, discurs epocal la Varșovia: Suntem într-o mare și lungă bătălie între democrație și autocrație. Este sarcina generației noastre să apere democrația în fața unui dictator. Acest om nu mai poate rămâne la putere

De atunci, SUA și Europa au rămas în mare parte unit cu un răspuns menit să-l izoleze pe președintele rus Vladimir Putin și să lovească economia Rusiei prin sancțiuni economice. Dar niciunul dintre acești pași nu a constrâns Rusia să se retragă în Ucraina, în timp ce Putin continuă să vizeze zone civile și infrastructura ucraineană.

O vizită în Europa i-ar permite lui Biden să se angajeze într-o diplomație personală cu liderii cheie de pe continent, în timp ce se străduiește să mențină unitatea în cadrul alianței americano-europene pe fondul războiului care continuă.

Continue Reading

MAREA BRITANIE

Discuțiile dintre Marea Britanie și UE privind Irlanda de Nord sunt ”foarte constructive”, dar nu s-a ajuns încă la un acord, clarifică Ursula von der Leyen

Published

on

© European Union, 2022/ Source: EC - Audiovisual Service

Discuțiile dintre Marea Britanie și Uniunea Europeană privind controalele post-Brexit în Irlanda de Nord sunt ”foarte constructive”, a subliniat miercuri președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în unison cu premierul irlandez, Leo Varadkar, completând însă că nu s-a ajuns încă la un acord, anunță AFP și Reuters, citate de Agerpres.

”Echipele noastre lucrează împreună pentru a găsi soluţii şi pentru a ajunge la un cadru comun (…) Negocierile vor continua până la final (…), însă discuţiile sunt extrem de constructiv”, a spus ea într-o conferinţă de presă la Bruxelles.

În egală măsură, de la Dublin, premierul irlandez Leo Varadkar a spus la rândul său că discuţiile dintre negociatorii britanici şi cei ai UE sunt constructive, dar că nu s-a ajuns la un acord.

El a răspuns unei întrebări în parlament despre o relatare din ziarul The Times conform căreia Marea Britanie şi UE au ajuns la o înţelegere vamală care ar putea ajuta la încheierea disputelor post-Brexit în legătură cu Irlanda de Nord.

”Pot să vă confirm că, în ciuda relatărilor din presă, nu s-a ajuns încă la un acord între UE şi Marea Britanie”, a declarat Varadkar.

The Times anunța miercuri că Regatul Unit și Uniunea Europeană au ajuns la un acord vamal care poate ajuta la încetarea disputelor privind protocolul pentru Irlanda de Nord, parte esențială a acordului de Brexit, având ca scop protejarea pieței unice a UE.

Conform acordului, Irlanda de Nord a rămas în cadrul pieței unice a UE în ceea ce privește bunurile. Dar controalele vamale la frontieră pentru mărfurile care traversează Marea Irlandei au dus în continuare la perturbări ale circulației mărfurilor, ceea ce i-a înfuriat pe unioniști, care nu doresc ca regiunea să se simtă separată de restul Regatului Unit.

Continue Reading

NATO

Turcia privește pozitiv cererea Finlandei de aderare la NATO, dar Suedia ”să nu se deranjeze în acest moment” pentru că nu vom spune ”da” candidaturii sale, anunță președintele Recep Tayyip Erdogan

Published

on

© Turkish Presidency / Twitter

Turcia privește pozitiv cererea de aderare a Finlandei la NATO, dar nu susține candidatura Suediei, a anunțat miercuri președintele Recep Tayyip Erdogan, conform Reuters, citat de Agerpres.

”Suedia să nu se deranjeze să încerce în acest moment. Nu vom spune <<da>> candidaturii lor la NATO cât timp ei permit arderea Coranului”, a spus Erdogan într-un discurs în faţa deputaţilor din partidul său Justiţie şi Dezvoltare (AKP).

Duminică, liderul de la Ankara a lăsat să se înțeleagă că țara sa va aproba candidatura Finlandei la NATO, fără a face la fel și în cazul Suediei.

”Dacă este necesar, putem transmite un mesaj diferit în ce priveşte Finlanda. Suedia va fi şocată când noi vom da un mesaj diferit despre Finlanda”, a spus şeful statului turc, în răspuns la o întrebare referitoare la candidatura la NATO a celor două ţări nordice.

O astfel de sugestie a fost lansată săptămâna trecută și de ministrul finlandez de externe,  Pekka Haavisto, chiar dacă el a dat asigurări că aderarea comună a celor două țări nordice rămâne ”prima opțiune”.

Propunerea sa venea după ce Erdogan a spus că Suedia nu mai poate conta pe sprijinul său pentru a adera la NATO după ce, în cadrul unei manifestaţii autorizate de poliţia suedeză în apropierea ambasadei Turciei, extremistul de dreapta Rasmus Paludan, cu dublă cetăţenie suedeză şi daneză, a ars un exemplar din Coran, act vizând să denunţe negocierile suedeze cu Ankara privind NATO.

Secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg, l-a îndemnat pe Erdogan să revină asupra deciziei sale și să permită extinderea NATO.

Potrivit prevederilor, toate ţările membre NATO trebuie să ratifice protocoalele de aderare pentru ca acestea să poată intra în vigoare şi, astfel, cele două țări să poată beneficia de prevederile Articolului 5, ce funcționează sub principiul unui răspuns colectiv în cazul în care unul dintre membri este atacat.

Conform Adunării Parlamentare a NATO, statele care mai trebuie să parcurgă această procedură legislativă sunt Ungaria și Turcia. Ankara este singura capitală care încă șovăie, în vreme ce Budapesta, prin vocea premierului Viktor Orban, a anunțat că Parlamentul va ratifica aderarea Finlandei și Suediei la NATO la începutul anului acesta.

Continue Reading

Facebook

INTERNAȚIONAL5 hours ago

Președintele Poloniei: Joe Biden ar putea veni în luna februarie în partea noastră de Europă, Europa Centrală, care se întinde din România până în Estonia

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI5 hours ago

Eurodeputatul Rareș Bogdan, apel către președinția suedeză a Consiliului UE să supună la vot aderarea României la Schengen: Românii contribuie esențial la stăvilirea migrației ilegale

MAREA BRITANIE6 hours ago

Discuțiile dintre Marea Britanie și UE privind Irlanda de Nord sunt ”foarte constructive”, dar nu s-a ajuns încă la un acord, clarifică Ursula von der Leyen

ROMÂNIA6 hours ago

Eurostat: Cu o pondere de circa 25% din cheltuielile gospodărești, românii sunt europenii care cheltuie cel mai mult pe alimente și băuturi fără alcool

SCHENGEN7 hours ago

Ministrul de externe Bogdan Aurescu, asigurat de omologul estonian că “România poate să conteze solid și ferm pe Estonia pentru aderarea la Schengen”

COMISIA EUROPEANA7 hours ago

Legea privind serviciile digitale: CE oferă orientări pentru platformele online și motoarele de căutare cu privire la publicarea numărului de utilizatori în UE

COMISIA EUROPEANA7 hours ago

Mortalitatea prin cancer în România este peste media Uniunii, această boală reprezentând a doua cauză principală de deces din țara noastră, după bolile cardiovasculare, relevă raportul UE și OCDE

ENERGIE8 hours ago

Ursula von der Leyen salută inițiativa Transgaz și a operatorilor de transport gaze naturale din Bulgaria, Ungaria și Slovacia de a extinde cooperarea UE cu Azerbaidjan

COMISIA EUROPEANA9 hours ago

Comisia Europeană prezintă Planul Industrial pentru Pactul Verde. Ursula von der Leyen: Europa este hotărâtă să conducă revoluția tehnologiilor curate

NATO9 hours ago

Turcia privește pozitiv cererea Finlandei de aderare la NATO, dar Suedia ”să nu se deranjeze în acest moment” pentru că nu vom spune ”da” candidaturii sale, anunță președintele Recep Tayyip Erdogan

COMISIA EUROPEANA9 hours ago

Comisia Europeană prezintă Planul Industrial pentru Pactul Verde. Ursula von der Leyen: Europa este hotărâtă să conducă revoluția tehnologiilor curate

REPUBLICA MOLDOVA1 day ago

De la Chișinău, premierul danez anunță că ”noi, în cadrul UE, suntem hotărâți să creştem asistenţa macrofinanciară pentru Republica Moldova”

NATO4 days ago

Ungaria se alătură Cehiei și Poloniei în misiunile de protejare a spațiului aerian al Slovaciei

U.E.5 days ago

Ministrul de externe al Olandei: România a parcurs un drum extraordinar. Am spus că vom sprijini aderarea României la Schengen și ne menținem angajamentul luat

ROMÂNIA5 days ago

Premierul Nicolae Ciucă a discutat cu miniștrii de externe ai Franței și Olandei despre aderarea României la Schengen și sprijinirea R. Moldova

NATO5 days ago

Grupul de luptă NATO de la Cincu: Miniștrii de externe ai României, Olandei și Franței reafirmă solidaritatea și unitatea aliată pentru apărarea flancului estic

NATO6 days ago

Vizită istorică la NATO: Președintele Israelului s-a adresat în premieră aliaților reuniți în Consiliul Nord-Atlantic

ROMÂNIA6 days ago

Premierul Nicolae Ciucă: PIB-ul României a crescut cu 49 de miliarde de euro în 2022. Pentru acest an prognoza este una favorabilă, cu o creștere de 2,8%

PARLAMENTUL EUROPEAN6 days ago

Din Parlamentul European, președintele Israelului a îndemnat la comemorarea „alianței sacre făurite în paralel cu Holocaustul” pentru cinstirea supraviețuitorilor și combaterea antisemitismului

PARLAMENTUL EUROPEAN6 days ago

Roberta Metsola evidențiază responsabilitatea generației actuale de a menține vie memoria victimelor Holocaustului: Ura încă găsește multe voci care o disculpă. Nu putem permite nimănui să găsească alinare în ignoranță

Team2Share

Trending