Ministrul francez pentru comerţ exterior, Franck Riester, consideră că o cooperare cu China va determina Beijingul să devină un concurent mai respectuos al regulilor internaționale, informează AFP, citat de Agerpres.

Aflat în vizită în Statele Unite, acesta le-a declarat jurnaliștilor americani că ” este important să cooperăm cu ei (chinezii) şi să fim parteneri”, mai ales când vine vorba de abordarea problemelor care privesc întreaga lume.

”Cum să abordăm problema schimbărilor climatice dacă nu includem China în strategie?”, a întrebat ministrul, subliniind că a coopera cu gigantul asiatic este ”în interesul tuturor.”

Dacă ministrul francez consideră că este necesar să se coopereze cu China atunci când este posibil, el a mai subliniat că este ”un rival sistemic” cu care occidentalii nu împărtăşesc aceleaşi puncte de vedere cu privire la drepturile omului.

”Suntem angajaţi să creştem presiunea când este vorba de drepturile omului şi drepturile sociale”, a ţinut acesta să adauge. ”Trebuie să cooperăm cu China atunci când este posibil şi trebuie să fim foarte hotărâţi să ne protejăm mai mult companiile (…) chiar dacă aceasta ar putea avea consecinţe în domeniul comercial şi al investiţional”, a încheiat demnitarul francez într-un mesaj care amintește de cel pe care Înaltul Reprezentat al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell, l-a transmis în cadrul celei de-a 11-a ediții a Dialogului strategic UE-China.

La finalul lunii trecute, președintele francez, Emmanuel Macron, a făcut apel într-o convorbire telefonică cu omologul său chinez, Xi Jinping, la reechilibrarea relațiilor dintre UE-China în direcția unei mai mari reciprocități, în special în ceea ce privește accesul la piață.

Relațiile dintre cele două părți au căpătat noi valențe tensionate după ce Uniunea Europeană a decis în luna martie măsuri restrictive împotriva a 11 persoane și patru entități responsabile pentru încălcări grave ale drepturilor omului și de abuzuri grave împotriva acestora în diferite țări din întreaga lume, printre încălcările vizate în prezent numărându-se și detențiile arbitrare ale uigurilor din Xinjiang în China.

Beijingul a răspuns imediat la sancțiunile UE, incluzând pe lista sa de sancțiuni cinci membri ai Parlamentului European, Subcomisia pentru drepturile omului din Parlamentul European, dar și Comitetul politic și de securitate al UE (COPS), fapt ce a atras critici din partea Parlamentului European și avertismente că Legislativul European nu va lua în considerare nicio discuție privind ratificarea acordului UE-China, atât timp cât sancțiunile rămân în vigoare.

De altfel, Comisia Europeană anunțase deja cu două săptămâni înainte de acest moment că a suspendat ratificarea acordului economic între UE şi China asupra investiţiilor, motivând că mediul politic ”nu este propice”. Un avertisment în acestă direcție a venit și din partea cancelarului german, Angela Merkel, care a cerut Chinei să facă progrese în ceea ce privește drepturile lucrătorilor pentru ca UE să dea undă verde acestui tratat.

Europarlamentarii au solicitat, de asemenea, ca UE să-și intensifice coordonarea cu SUA atunci când vine vorba de relațiile cu China, în contextul în care, anterior, Josep Borrell atrăgea atenția asupra unei “lumi multipolare cu mișcări tectonice” între SUA, UE, China și Rusia.

Președintele american, Joe Biden, și omologul său chinez, Xi Jinping, au avut discuții îndelungate despre ”natura complexă a relațiilor dintre cele două țări și despre importanța gestionării responsabile a competiției” dintre cele mai mari două economii globale. 

Potrivit unui comunicat al Casei Albe, cei doi lideri au abordat în prima lor întrevedere desfășurată în format virtual ”domenii în care interesele sunt convergente, dar și aspecte în care interesele, valorile și perspectivele diferă.”

În cadrul discuției care s-a prelungit mai mult decât era planificat, până la trei ore și jumătate, președintele chinez a solicitat SUA să pună capăt constrângerilor asupra companiilor chineze din rațiuni de securitate națională, în vreme ce liderul de la Casa Albă a îndreptat reflectoarele spre ”practicile comerciale și economice neloiale” ale Beijingului, evocând politica SUA de a colabora cu aliații pentru ”a-și apăra interesele și valorile.”

”Președintele Biden a subliniat, de asemenea, importanța gestionării riscurilor strategice. Acesta a subliniat necesitatea unor mecanisme de bun simț pentru a evita o escaladare a competiției în conflict și pentru a menține deschise liniile de comunicare”, se arată în comunicatul Casei Albe.

Taiwanul a fost unul dintre punctele sensibile de pe agenda summitului virtual dintre liderii primelor două economii ale lumii.

”În ceea ce privește Taiwanul, președintele Biden a subliniat că Statele Unite rămân angajate în politica <<o singură Chină>>”, se arată în comunicat, adăugând că SUA ”se opun cu fermitate” eforturilor unilaterale de a schimba status quo-ul sau de a submina pacea și stabilitatea în Strâmtoarea Taiwan.

Xi, la rândul său, a reiterat răbdarea Beijingului pentru ”reunificarea pașnică” cu Taiwanul, dar a avertizat că vor urma ”măsuri drastice” dacă ”forțele separatiste pentru independența Taiwanului vor … încălca linia roșie.”

În prima sa remarcă publică de la sfârșitul Conferinței ONU privind schimbările climatice, unde China și India au slăbit forța declarației finale privind cărbunele, Xi a transmis prin intermediul interpreților că ar trebui să existe mai multă acțiune și mai puține sloganuri. ”Ar trebui să existe mai puțină blamare, dar mai multă cooperare”, i-a transmis acesta lui Biden, informează Politico Europe.

Întâlnirea are loc pe fondul unei îngrijorări sporite cu privire la cât de departe ar putea merge tensiunea geopolitică, în condițiile în care ascensiunea Chinei reprezintă o provocare tot mai mare la adresa dominației globale a SUA.

Biden, însoțit de mai mulți membri ai Cabinetului său, printre care secretarul de stat american, Antony Blinken, și cel al Trezoreriei, Janet Yellen, dar și consilierul pentru securitate națională, Jake Sullivan, a evocat întâlniri precedente avute tete-a-tete cu Xi și a spus că ”au comunicat întotdeauna sincer unul cu celălalt.”

Dincolo de gesturile de bunăvoință, persoanele familiare cu pregătirea reuniunii au declarat că aceasta ar putea duce la o serie inițiative pe termen scurt și mediu dezvoltate de grupuri de lucru comune pentru a reduce fricțiunile, precum și posibile semnale de aliniere cu privire la preocupări geopolitice mai largi, inclusiv Coreea de Nord și Iran.

Un prim pas în această direcție a fost făcut cu prilejul COP26. Principalii poluatori globali și-au luat angajamentul de a colabora în acest deceniu în privința combaterii schimbărilor climatice, prin oprirea defrișărilor și organizarea, în prima jumătate a anului viitor, a unei reuniuni bilaterale privind metanul, gaz cu efect de seră care contribuie la creșterea temperaturii globale.

Prima întrevedere în format virtual între președinții american, Joe Biden, și chinez, Xi Jinping, ar urma să aibă loc luni, au indicat mai multe media american, preluate de AFP, potrivit Agerpres.

Principiul acestei întâlniri, prima prin videoconferinţă de la instalarea democratului la putere în ianuarie, fusese anunţat la începutul lui octombrie de către Casa Albă.

Reuniunea este, teoretic, prevăzută pentru luni, au indicat CNN şi Politico, care citează surse sub rezerva anonimatului, și vine după ce liderul de la Casa Albă a semnat legea prin care companii precum Huawei Technologies sau ZTE Corp, considerate ameninţări pentru securitatea Statelor Unite, sunt împiedicate să primească licenţe noi pentru echipamente din partea agenţiilor americane de reglementare, informează  Reuters, citat de Agerpres. 

Statele Unite și China au organizat în luna martie, la Anchorage, în Alaska, prima întrevedere faţă în faţă a celor doi lideri în mandatul lui Joe Biden, dar întâlnirea a prilejuit o etalare inedită a dezacordurilor profunde dintre primele două puteri mondiale.

Biden și Xi au avut deja două convorbiri telefonice, dar acest summit virtual constituie ocazia pentru cele două superputeri să continue dialogul, într-un moment în care relaţiile lor sunt la cel mai scăzut nivel într-o serie întreagă de subiecte, de la comerţ şi până la drepturile omului, trecând prin ambiţiile regionale ale Chinei.

De altfel, președintele chinez a atras jos atenția asupra revenirii la tensiuni demne de perioada Războiului Rece în regiunea Asia-Pacific, insistând asupra unei mai mari cooperări pentru a ieşi din criza cauzată de pandemia de COVID-19 şi a lupta împotriva schimbărilor climatice, anunță AFP, citat de Agerpres.

Cu toate acestea, într-o scrisoare prezentată marţi de ambasadorul chinez în SUA, Qin Gang, la un dineu organizat la Washington de Comisia naţională pentru relaţiile americano-chineze, Xi Jinping a asigurat că ţara sa este gata să coopereze cu Statele Unite în probleme regionale şi globale.

Într-un gest surprinzător, cele două puteri au anunțat în cadrul COP26 că se angajează să colaboreze în acest deceniu pentru a combate schimbările climatice, prin stoparea defrișărilor, organizarea unei reuniuni bilaterale în prima jumătate a anului viitor privind metanul.

Declarația comună convenită cu Statele Unite reprezintă cea mai importantă decizie adoptată de China în cadrul Conferinței ONU privind schimbările climatice, unde Beijingul nu a avut o prezență notabilă.

De altfel, China, al cărei președinte Xi Jinping a absentat de la această reuniune, s-a confruntat cu reacții din partea comunității internaționale pentru că a ignorat summitul desfășurat la Glasgow, Scoția, calificat de oamenii de știință drept ultima șansă pentru omenire. Să ne amintim în acest sens criticile venite chiar din partea președintelui american, Joe Biden, care a semnalat că decizia liderului chinez de a nu participa la COP26 este ”o gravă eroare.”

Astfel, lipsa de reprezentare la nivel înalt a celui mai mare poluator la nivel global a umbrit speranța unui angajament ferm din partea celor peste 190 de țări prezente la reuniunea găzduită de Regatul Unit, care se apropie de final.

Angajamentul de miercuri a părut totuși să aducă o urmă de liniște în rândul participanților care consideră că succesul sau eșecul COP26 depinde în mare măsură de eforturile depuse de SUA și China.

Cu toate acestea, China nu se numără printre semnatarii acordului global coordonat de Statele Unite și Uniunea Europeană privind metanul, prin care peste 100 de țări se angajează să atingă obiectivul colectiv de a reduce emisiile globale de metan cu cel puțin 30 % față de nivelurile din 2020 până în 2030 și să se orienteze către utilizarea celor mai bune metodologii de inventariere disponibile pentru a cuantifica emisiile de metan, cu un accent deosebit pe sursele cu emisii ridicate.