Atât Uniunea Europeană, cât și China, vor juca un rol în definirea modului în care evoluțiile tehnologice la nivel global vor avansa, a transmis Margrethe Vestager, vicepreședintele executiv al Comisiei Europene pentru o Europă pregătită pentru era digitală, în cadrul primului Dialog la nivel înalt privind domeniul digital cu vicepremierul Liu He.

Potrivit unui comunicat al Comisiei Europene, la acestă întâlnirea care are loc înaintea sumitului UE-China, programat pentru data de 14 septembrie, din partea UE au participat și comisarul european pentru Inovare, Cercetare, Cultură, Educație și Tineret, Mariya Gabriel, comisarul european pentru piață internă, Thierry Breton, și comisarul european pentru Justiție, Didier Reynders, în vreme ce, din partea Beijinului, au mai luat parte la discuții și omologii chinezi, respectiv Wang Zhijun, Wang Lingjun, Huang Wei and Liao Min.

Temele acestei întrevederi online au acoperit aspecte precum inteligența artificială, impozitarea digitală, cercetare și inovare.

Dialogul la nivel înalt a reprezentat prilejul de a identifica prioritățile pentru transformarea digitală a ambelor economii implicate, UE și China, inclusiv domeniile unde se poate atinge un progres concret.

În cadrul discuțiilor, ambele părți s-au informat reciproc cu privire la abordările privind sfera digitală, acest lucru implicând inclusv prezentarea viziunilor în domenii în care abordările diferă.

Comisia Europeană a prezentat cu acest prilej strategia sa digitală și a punctat prioritățile sale pentru promovarea reciprocității, a unei concurețe echitabile și a drepturilor fundamentale.

Această întrevedere la nivel înalt are loc înainte de summitul UE-China, programat pentru data de 14 septembrie, la care vor participa președintele Consiliului European Charles Michel, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen și cancelarul german Angela Merkel, a cărei țară deține președinția rotativă a Consiliului UE, pe de o parte, și președintele chinez, Xi Jinping, pe de altă parte.

De asemenea, întrevederea vine în contextul în care Curtea de Conturi Europeană a dat joi publicității un documentul de analiză intitulat „Răspunsul UE la strategia de investiții controlată de stat aplicată de China”, în care atrage atenția că UE trebuie să identifice cum să își formuleze, să își pună în aplicare și să își monitorizeze mai bine propria strategie pe care o aplică față de China și cum să coordoneze mai bine acțiunile întreprinse de instituțiile UE și măsurile luate de diferitele state membre în ceea ce privește relația lor bilaterală cu China.

Curtea avertizează că UE va trebui să facă față la șase provocări viitoare în ceea ce privește răspunsul pe care îl oferă față de strategia de investiții controlată de stat aplicată de China, și anume:

– cum să furnizeze date mai complete și de actualitate în ceea ce privește investițiile realizate de China în UE;

– cum să efectueze o analiză exhaustivă a riscurilor și a oportunităților;

– cum să își pună mai bine în aplicare propria strategie – în special acțiunile care promovează

reciprocitatea și care previn efectele de denaturare pe piața internă a UE – și cum să se

abordeze riscurile rămase;

– cum să evalueze nevoile în materie de finanțare și cum să urmărească cheltuielile;

– cum să consolideze monitorizarea, evaluarea și raportarea;

– și cum să coordoneze mai bine răspunsul instituțiilor UE și cel al statelor membre.

Președintele Consiliului European Charles Michel, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen și cancelarul german Angela Merkel, a cărei țară deține președinția rotativă a Consiliului UE, vor avea luni o reuniune în sistem de videoconferință cu președintele chinez Xi Jinping.

Reuniunea liderilor UE – China a fost anunțată de purtătorul de cuvânt al șefului Consiliului European, Charles Michel.

On Monday September 14 2020 @eucopresident will chair the EU-China Leaders’ meeting with @vonderleyen and German Chancellor Angela Merkel @RegSprecher

They will speak to President Xi Jinping via video conference. pic.twitter.com/rC63P6u2eD

— Barend Leyts (@BarendLeyts) September 9, 2020

În luna septembrie, Germania ar fi trebuit să găzduiască, la Leipzig, primul summit în persoană între cei 27 de lideri europeni și președintele Chinei Xi Jinping, reuniune anulată însă în contextul pandemiei de COVID-19 și în condițiile unor relații complicate cu Beijingul, mai ales că SUA solicită europenilor ca Occidentul să se unească împotriva “tiraniei” Partidului Comunist Chinez.

Un summit virtual Uniunea Europeană – China a avut loc în vara acestui an la capătul căruia președinții Consiliului European și Comisiei Europene au recunoscut “rivalitatea sistemică” cu China și au afirmat că parteneriatul cu Beijingul este “crucial” pentru apărarea intereselor Europei.

Reuniunea UE – China survine și în urma unei vizite pe care șeful diplomației chineze Wang Yi a efectuat-o săptămânile trecute în Europa, cu deplasări la Roma, Paris, Haga și Berlin.

Aflat în Europa, Wang Yi a spus că doreşte o consolidare a relaţiilor între UE şi China şi a estimat că aceste relaţii au suferit în urma ”provocărilor şi prejudiciilor cauzate de forţe externe”, fără a menţiona explicit SUA.

La Berlin, omologul său german Heiko Maas a afirmat că o decuplare a relațiilor dintre Uniunea Europeană și China nu este în interesul nimănui, însă a subliniat că aceste relații trebuie să fie unele între egali caracterizate prin respect reciproc.

De altfel, dezvoltarea relațiilor strategice dintre UE și China reprezintă una dintre prioritățile președinției germane la Consiliul UE. Mai mult, summitul care ar fi trebuit organizat la Leipzig avea ca obiectiv și prioritatea Germaniei de a obține un acord pentru protejarea investițiilor europene în relația comercială cu Beijingul.

Pe de altă parte, Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell, avertizat recent asupra ascensiunii Rusiei, Chinei și Turciei care ”încearcă să revitalizeze memoria marilor imperii apuse”, reluând teza că Europa trebuie să învețe limbajul puterii.

Cifre publicate de Oficiul European de Statistică arată că Beijingul fost anul trecut al treilea mare partener comercial pentru exporturile de bunuri ale Uniunii Europene, cu 9% din totalul exporturilor în afara UE.

De asemenea, statul asiatic a fost în 2019 cel mai mare partener comercial pentru importurile de bunuri ale UE, cu 19% din totalul importurilor din afara UE.

În perioada 2009 – 2019, pe relaţia cu China, UE a înregistrat un deficit comercial, care a variat între 104 miliarde de euro şi 164 miliarde de euro. În 2019, deficitul comercial s-a situat la 164 miliarde de euro.

China intenţionează să dubleze dimensiunea arsenalului său nuclear în decurs de un deceniu, cu capacitatea de a lansa rachete balistice cu focoase nucleare de pe sol, mare şi aer, a dat asigurări Pentagonul într-un raport publicat marţi, relatează AFP.

Potrivit documentului, armata chineză a egalat sau a depăşit deja SUA în mai multe domenii, în special construcţia de nave, rachetele de croazieră sau sistemele de apărare aeriană.

Raportul citat de US Naval Institute arată că flota navală a Chinei conține 350 de nave de război, în comparație cu cele 293 ale Statelor Unite.

Şi conform acestui raport, primul care a dat o estimare publică a importanţei arsenalului nuclear chinez, Beijingul are ”în jur de 200” de focoase nucleare, în timp ce analiştii independenţi estimează această cifră la 300 și se estimează că această cifră se va dubla în următorii 10 ani.  ”Este probabil ca Beijingul să încerce să dezvolte până la mijlocul secolului o capacitate militară egală sau superioară în unele cazuri celei a Statelor Unite”, adaugă documentul citat, conform Agerpres.

În context, CNN amintește că administrația Trump și aliații din NATO insistă ca Beijingul să se alăture unui acord global de control al armamentului nuclear, în contextul în care înțelegerea New Streat dintre SUA și Rusia expiră în februarie 2021.

Deținerea  de către Beijing a unui mare arsenal de rachete cu rază de acțiune intermediară a fost percepută de unii analiști ca un factor motivant pentru a determina administrația Trump să părăsească tratatul INF cu Rusia, pe care Washingtonul și toți aliații săi NATO au declarat că Moscova încalcă prin desfășurarea propriilor sale rachete cu rază medie de acțiune. În timp ce SUA au început să dezvolte propriile rachete cu rază intermediară, China se bucură în continuare de un avantaj semnificativ în această zonă.

Raportul Pentagonului mai arată că Partidul Comunist Chinez “a devenit din ce în ce mai încrezător în atingerea scopului său” de a avea “o armată de talie mondială până în 2049”.

De altfel, această aserțiune a fost susținută cu tărie de secretarul american al apărării Mark Esper la Conferința de Securitate de la München din acest an, când a spus că Beijingul vrea să devină puterea militară dominantă în Asia.

Dacă China va reuşi acest lucru, atunci vor exista “implicaţii grave asupra intereselor naţionale ale SUA şi a securităţii ordinii internaţionale”, a mai avertizat raportul Pentagonului.

Într-un discurs susținut săptămâna trecută, Mark Esper a spus că zona indo-pacifică este epicentrul unei “competiţii între mari puteri cu China” și a avertizat că SUA nu vor ceda niciun centimetru în această regiune.

Conform unui document al Pentagonului, regiunea Indo-Pacifică reprezintă principalul obiectiv al strategiei naționale americane, acesta făcând trimitere la faptul că Strategia Națională de Apărare lansată în 2018 specifică faptul că revenirea la competiția dintre marile puteri cu China și cu Rusia constituie principalul pericolul pentru SUA și întreaga lume.