Temelia României pe care și-o doresc românii a fost consolidată deja de președintele Klaus Iohannis în cei cinci ani la Palatul Cotroceni, a precizat eurodeputatul Cristian Bușoi (PNL, PPE) într-o postare pe Facebook.

Acesta l-a însoțit luni pe șeful statului la Ploiești, unde ”am întâlnit sute de prahoveni care mi-au spus același lucru: vrem o Românie demnă, în care să fim egali în fața legii, în care să se investească mai mult și unde meritocrația să fie mai presus de interese și relații. Vrem o Românie din care să nu mai fim nevoiți să plecăm! Vrem o Românie normală!”

Europarlamentarul Cristian Bușoi a explicat că ”parteneriatul Președinte – Partidul Național Liberal reprezintă garanția că România se va transforma dintr-un stat rigid, acaparat de o gașcă de interese, într-o țară funcțională, cu instituții eficiente, în care deciziile se iau transparent și în care banii publici sunt folosiți strict în beneficiul românilor.”

Preşedintele Klaus Iohannis a câștigat primul tur al alegerilor prezidenţiale, cu 37,82%, fiind urmat de candidatul PSD, Viorica Dăncilă, cu 22,26%, cu care se va confrunta în turul al doilea pe 24 noiembrie.

Preşedintele PNL, premierul Ludovic Orban, a declarat luni că liberalii îi susţin la Congresul Partidului Popular European (PPE) pe Donald Tusk pentru funcţia de preşedinte şi pe Siegfried Mureşan pentru funcţia de vicepreşedinte.

“Susţinem un candidat la funcţia de vicepreşedinte al PPE, în persoana lui Siegfried Mureşan, susţinem candidatura lui Donald Tusk la funcţia de preşedinte al PPE. De asemenea, cu ocazia Congresului vom avea foarte multe întâlniri bilaterale. (…) În ceea ce mă priveşte mine, până acum am stabilit în marja Congresului PPE opt bilaterale cu premieri din diferite ţări care sunt din partide membre ale PPE, de asemenea cu comisari europeni, cu viitori comisari europeni, întâlniri foarte importante care ne permit întărirea legăturilor cu partenerii noştri şi creşterea influenţei pe care o avem la nivel european cu beneficii pentru români”, a spus Orban, întrebat cu ce mandat va merge PNL la Congresul PPE, informează Agerpres.

El a arătat că preşedintele PPE va propune secretarul general al formaţiunii.

“Noi i-am transmis că, din punctul nostru de vedere, ne-am bucura foarte mult dacă propunerea ar fi în persoana lui Antonio Lopez Isturiz”, a precizat Orban, conchide sursa citată

Partidul Popular European (PPE) organizează miercuri şi joi, la Zagreb, congresul său statutar în care vor fi aleşi preşedintele, vicepreşedinţii, trezorierul şi secretarul general ai acestei formaţiuni politice paneuropene. La reuniune vor participa aproximativ 2.000 de delegaţi din 40 de ţări.

Citiți și

Peste 2.000 de politicieni PPE se reunesc la Congresul de la Zagreb: O nouă conducere, combaterea schimbărilor climatice, sprijinirea tinerilor și Balcanii de Vest

Congresul PPE de la Zagreb: Eurodeputatul PNL Siegfried Mureșan candidează pentru poziția de vicepreședinte al Partidului Popular European

Donald Tusk este unicul candidat pentru șefia PPE, în vreme ce pentru cele zece poziții de vicepreședinte candidează David McAllister (CDU, Germania), Helen McEntee (Fine Gael, Irlanda), Siegfried Mureșan (PNL, România), Averof Neofytou (Adunarea Democratică, Cipru), Petteri Orpo (Kokoomus, Finlanda), Franck Proust (Republicanii, Franța), Paulo Rangel (PSD, Portugalia), Ivan Stefanec (KDH, Slovacia), Antonio Tajani (Forza Italia, Italia), Esther de Lange (CDA, Olanda), Mariya Gabriel (GERB, Bulgaria) și Johannes Hahn (OVP, Austria).

Candidatul pentru funcția de trezorieri este Christian Schmidt (CSU, Germania).

Congresul PPE, la care vor participa 2000 de delegați din 40 de țări, va fi găzduit de prim-ministrul croat Andrej Plenkovic, precum și de actuala conducere a PPE, formată din președintele Joseph Daul și secretarul general Antonio Lopez Isturiz-White. Trei partide din România fac parte din PPE: Partidul Național Liberal, Partidul Mișcarea Populară și Uniunea Democrată Maghiară din România.

Vor mai fi prezenți la Congresul PPE și liderii statelor membre afiliați popularilor europene, între care președintele Klaus Iohannis, cancelarul german Angela Merkel, actuali lideri președintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker, președintele Consiliului European Donald Tusk, președinta aleasă a Comisiei Europene Ursula von der Leyen, precum și președintele Ciprului, prim-miniștrii Bulgariei, Greciei, Irlandei sau Letoniei, împreună cu liderii de opoziție din celelalte țări ale Uniunii Europene, dar și liderul grupului PPE din Parlamentul European, Manfred Weber.

Comisia Europeană a Ursulei von der Leyen se află în linie dreaptă pentru a fi supusă votului de validare al Parlamentului European pe 27 noiembrie și pentru a fi instalată în funcție la 1 decembrie după ce propunerea Ungariei pentru poziția de comisar european, Olivér Várhelyi, a fost acceptată, în cele din urmă, de Parlamentul European, relatează Politico Europe.

Un anunț oficial a fost făcut și de către purtătorul de cuvânt al Parlamentului European. ”Coordonatorii grupurilor politice din Comisia pentru afaceri externe a Parlamentului European recomandă aprobarea comisarului desemnat Várhelyi în baza răspunsurilor acestuia la întrebările scrise suplimentare”, a scris Jaume Duch, pe Twitter.

Coordinators @EP_ForeignAff recommend to approve Commissioner-designate #Várhelyi, based on his answers to their additional written questions #EPhearings

— Jaume Duch (@jduch) November 18, 2019

Olivér Várhelyi, comisarul european desemnat pentru vecinătate și extindere, a primit undă verde din partea Comisiei pentru afaceri externe a Parlamentului European după ce, în urma audierii de săptămâna trecută, candidatul maghiar a trebuit să mai răspundă unei runde de întrebări suplimentare scrise pe fondul temerilor că ar putea fi influențat în exercitarea mandatului de către premierul Ungariei Viktor Orban.

De altfel, Várhelyi și-a reînnoit luni promisiunea că își va desfășura activitatea de membru al Comisiei Europene, în cazul în care va fi aprobat de Parlamentul European, în deplină independență față de orice guvern național.

În afară de Marea Britanie, în raport cu care Comisia Europeană a declanșat procedura de neîndeplinire a obligațiilor, Ungaria era ultima țară al cărei candidat pentru Comisia Europeană nu a fost aprobat de Parlamentul European. Tot joia trecută, eurodeputații au dat undă verde candidaturilor Adinei Vălean din partea României și a lui Thierry Breton din partea Franței.

Potrivit Comisiei Europene, Regatul Unit este invitat să își prezinte poziția cu privire la desemnarea unui comisar european până cel târziu vineri, 22 noiembrie. Potrivit calendarului adoptat de Parlamentul European, Conferința Președinților va trebui să decidă asupra organizării votului pentru validarea Comisiei Europene la ședința sa din 21 noiembrie, iar serviciile juridice ale instituțiilor UE lucrează la o soluție pentru a desfășura votul de validare a Comisiei Europene formată din 27 de membri, dată fiind excepționalitatea situației și a faptului că Marea Britanie este un stat aflat în procedură de retragere din UE.

Acceptarea comisarului european propus de Ungaria facilitează însă organizarea votului de învestire a Comisiei Europene conduse de Ursula von der Leyen, un vot preconizat a avea loc pe 27 noiembrie, în plenul Parlamentului European de la Strasbourg.

Olivér Várhelyi, ambasadorul Ungariei în UE, a fost evaluat joia trecută de eurodeputații pentru a fi confirmat drept următorul comisar pentru vecinătate și extindere. Funcționar public de carieră cunoscut pentru loialitatea sa față de premierul Viktor Orbán, Várhelyi a fost nominalizat pentru această funcție după ce europarlamentarii au respins prima alegere a Ungariei, fostul ministru al justiției Laszlo Trocsanyi, din cauza problemelor legate de conflictul de interese.

Audierea lui  Várhelyi a fost una dificilă, având în vedere că există critici asupra faptului că Ungaria nu ar trebui să primească portofoliul de vecinătate extindere, având în vedere relația strânsă a lui Orbán cu președintele rus Vladimir Putin, acțiunile guvernului de la Budapesta cu privire la statul de drept și subminarea legăturilor de securitate ale Ucrainei cu NATO.

În cursul audierii, Olivér Várhelyi a pledat pentru începerea negocierilor de aderare la UE cu Albania și Macedonia de Nord, și-a manifestat sprijinul pentru suveranitatea, independența și integritatea teritorială a Ucrainei și a precizat că va fi loial Uniunii Europene și că va aplica standardele Uniunii Europene în materie de stat de drept.

Puteți citi despre audierea lui Olivér Várhelyi, pe larg, aici.