Connect with us

PARLAMENTUL EUROPEAN

Cine sunt eurodeputații care vor negocia numirea Laurei Codruța Kövesi pentru funcția de procuror-șef european

Published

on

© Harvard University

Președintele Comisiei pentru control bugetar, precum și președintele și vicepreședintele Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne, vor forma echipa de negociatori a Parlamentului European în tratativele cu Consiliul Uniunii Europene pentru numirea primului procuror-șef din istoria Uniunii Europene, poziție pentru Laura Codruța Kövesi este candidatul susținut de legislativul european.

Cei trei eurodeputați nominalizați provin din Germania și Spania și fac parte din primele trei forțe politice al Parlamentului European – PPE, S&D și Renew Europe.

Potrivit unei postări pe Facebook a eurodeputatului Siegfried Mureșan, membrii echipei de negociatori sunt: 

1. Monika Hohlmeier, președinta Comisiei de control bugetar (CONT), PPE, Germania

2. Juan Fernando Lopez Aguilar, președintele Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (LIBE), S&D, Spania

3. Maite Pagazaurtundua, vicepreședintele Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (LIBE), Renew, Spania

”Aceștia vor negocia în numele Parlamentului European cu reprezentanții Consiliului. Mandatul lor este simplu și clar: Laura Codruța Kövesi este candidatul Parlamentului European pentru funcția de procuror-șef european. Este singurul candidat al Parlamentului și este singura persoana pe care Parlamentului European o va accepta în poziția de procuror-șef european”, a spus Siegfried Mureșan, vicepreședinte al grupului PPE în Parlamentul European și membru al delegației române din PPE.

Anterior, liderul delegației române din grupul PPE, Rareș Bogdan, a anunțat că la nivelul Conferinței Președinților din Parlamentul European, alcătuită din președintele instituției și liderii grupurilor politice, a fost dat un mandat negociatorilor legislativului european pentru a susține, în tratativele cu Consiliul Uniunii Europene, candidatura Laurei Codruța Kövesi pentru funcția de procuror-șef al Parchetului European.

 la 18 iulie, noul Parlament European și-a reconfirmat sprijinul pentru candidatura Laurei Codruța Kövesi la șefia Parchetului European.

Reamintim că procurorul Jean-François Bohnert, candidatul francez pentru același post, a fost propus în luna iulie de ministrul francez al Justiţiei pentru a conduce Parchetul Naţional Financiar (PNF) din Franţa, lăsându-i practic cale liberă pentru şefia Parchetului European contracandidatei sale Laura Codruța Kövesi.

Istoricul tratativelor

Negocierile între Parlamentul European şi Consiliul Uniunii Europene pentru desemnarea procurorului-şef european, funcţie pentru care candidează şi fostul procuror-şef al DNA Laura Codruţa Kövesi, s-au încheiat în aprilie fără niciun acord şi dosarul rămâne pe agenda viitorului Parlament European, format după alegerile europene din mai.

Anterior, în urma unui vot secret, în luna februarie, Comisia LIBE a selectat-o pe Kövesi pe primul loc în lista de candidaţi pentru postul de procuror-şef european. Rezultatul a fost: Laura Codruţa Kövesi – 26 de voturi, Jean-François Bohnert (Franţa) – 22 voturi, iar Andreas Ritter (Germania) – 1 vot. Kövesi a fost preferată anterior şi în Comisia CONT.

În schimb, în urma votului reprezentanţilor permanenţi ai statelor în Consiliul Uniunii Europene, Jean-François Bohnert s-a clasat pe primul loc pe lista pentru desemnarea procurorului-şef european, fiind urmat de Laura Codruţa Kövesi, din România, şi de germanul Andreas Ritter.

Reprezentanţii Parlamentului European şi cei ai Consiliului UE au avut trei runde de negocieri – în 20 martie, 27 martie şi 4 aprilie.

În reuniunea din 4 aprilie, echipa de negociere a Parlamentului European a reiterat că Laura Codruţa Kövesi rămâne candidatul preferat al instituţiei pentru a deveni primul procuror-şef al noului Parchet European şi a cerut Consiliului, care îl susține pe Jean-François Bohnert, să îşi reconsidere poziţia.

Despre Parchetul European

Parchetul European se așteaptă să fie operațional în 2020 și este creat pe baza cooperării consolidate între 22 de state membre. Cele 6 state care nu participă sunt: Suedia, Ungaria, Polonia, Marea Britanie, Irlanda și Danemarca, însă se vor putea alătura în orice moment cooperării dacă doresc, cu excepția Danemarcei care are drept de opt-out asupra chestiunilor ce țin de afaceri interne și justiție și a Marii Britanii, care se va retrage din UE.

Însărcinată cu investigarea, urmărirea şi aducerea în faţa justiţiei a infracţiunilor împotriva bugetului UE, cum ar fi frauda, corupţia sau frauda transfrontalieră de TVA de peste 10 milioane de euro, instituția EPPO va avea competența de a investiga și a urmări penal infracțiuni care aduc atingere intereselor financiare ale UE și va lucra în strânsă colaborare cu autoritățile naționale de aplicare a legii. De asemenea, va colabora îndeaproape cu alte organisme precum Eurojust și Europol. Lista infracțiunilor va putea fi extinsă în viitor pentru a include, de exemplu, activități teroriste.

Procurorul-șef european va fi responsabil cu gestionarea EPPO și organizarea activității acestuia.

Parchetul UE va avea o structură pe două niveluri. Nivelul strategic va fi compus din procuror-șef european, responsabil cu gestionarea EPPO și organizarea activității acestuia, și de un colegiu al procurorilor, responsabil de luarea deciziilor privind chestiuni strategice.

Nivelul operațional va cuprinde procurori europeni delegați, responsabili pentru desfășurarea investigațiilor și urmăririlor penale, și camere permanente, care vor monitoriza și direcționa investigațiile și vor lua decizii privind chestiuni operaționale.

Biroul central al EPPO va fi în Luxemburg.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Cristian Bușoi

Președintele ITRE, Cristian Bușoi: Republica Moldova poate conta pe sprijinul meu pentru obținerea vaccinurilor și tratamentelor anti-COVID-19

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Eurodeputatul Cristian Bușoi (PNL, PPE), președintele Comisiei pentru Industrie, Cercetare și Energie (ITRE) din Parlamentul European, le-a transmis cetățenilor din Republica Moldova că pot conta pe susținerea sa pentru obținerea vaccinurilor și tratamentelor contra noului coronavirus de îndată ce acestea sunt aprobate de Agenția Europeană a Medicamentului, relatează portalul DESCHIDE.MD

Declarația lui Cristian Bușoi a venit pe fondul întalnirii de la București cu directorul Agenției Medicamentului și Dispozitivelor Medicale din R. Moldova, Eremei Priseajniuc, care a cerut ajutorul României pentru a achiziționa vaccinuri împotriva COVID-19, dar și medicamentul Remdesevir, aprobat pentru tratarea formelor grave ale infecțiilor cu noul coronavirus.

„Cetățenii din Republica Moldova pot conta pe susținerea mea în obținerea vaccinurilor anti-COVID-19 și a tratamentelor autorizate de Agenția Europeană a Medicamentului pentru tratamentul împotriva noului tip de coronavirus. În UE facem toate eforturile pentru ca vaccinuri sigure și eficiente împotriva SARS-COV 2 să ajungă cât mai repede la cetățeni. 23 de proiecte de cercetare au primit 128 de milioane de euro de la Uniunea Europeană prin Programul Orizont 2020 pentru combaterea pandemiei. Peste 300 de echipe de cercetare din 40 de țări din UE sunt angrenate în lupta împotriva noului tip de coronavirus și sunt convins că priceperea, experiența lor, tehnica de înaltă performanță pe care o folosesc și, nu în ultimul rând, devotamentul lor pentru cercetare și medicină vor da rezultatele pe care le așteptăm cu toții”, a comentat pentru portalul DESCHIDE.MD Cristian Bușoi.

Solicitarea Republicii Moldova vine în condițiile în care președintele Igor Dodon a anunțat miercuri că a negociat la Moscova achiziționarea de doze din vaccinul anti-COVID pe care Rusia susține că l-a descoperit. Vaccinul, privit cu circumspecție de specialiști din lumea întreagă, a fost respins de președintele Klaus Iohannis, care a anunțat că România nu va achiziționa acest vaccin, pentru că nu are o omologare internațională.

Citiți și OMS nu garantează siguranța administrării vaccinului dezvoltat de Rusia împotriva COVID-19

Continue Reading

Eugen Tomac

Eurodeputatul Eugen Tomac, scrisoare către Josep Borrell înaintea reuniunii miniștrilor de externe din UE: Situația din Belarus necesită un răspuns european ferm

Published

on

© European Union 2019 - Source : EP

Eurodeputatul Eugen Tomac (PMP, PPE) i-a trimis vineri o scrisoare Înaltului Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell, solicitând un răspuns european ferm față de evenimentele recente din Belarus.

Scrisoarea lui Tomac către Borrell a fost trimisă în aceeași zi în care miniștrii de externe din țările UE se reunesc de urgență într-o videoconferință pe a cărei agendă se află situațiile din Belarus și Liban și disputele cu Turcia în Mediterana de Est.

“De câteva zile, suntem martorii unor scene rupte parcă din filmele de groază. Din păcate însă acestea sunt cât se poate de reale și se întâmplă la câteva zeci de km distanță de granița Uniunii Europene. Cetățenii din Belarus au nevoie de sprijinul nostru”, a scris Tomac, pe pagina sa de Facebook, precizând că i-a solicitat lui Borrell un răspuns european ferm față de evenimentele recente din Belarus.

“Am mai spus, este datoria Europei civilizate și democratice să îi apere pe cetățenii care luptă pentru libertate. Drepturile fundamentale ale omului nu sunt nici opționale, nici negociabile. Orice încălcare a acestora trebuie sancționată dur și imediat. Uniunea Europeană a apărat dintotdeauna drepturile omului și democrația peste tot în lume. Prin urmare, a permite ca aceste nedreptăți să aibă loc chiar pe continentul european, la granița Uniunii, este totuna cu trădarea valorilor ce cu trudă sunt apărate. Mii de cetățeni din Belarus privesc neputincioși spre noi, așteptând sprijin și susținere. Vicepreședintele Borrell a convocat astăzi o întâlnire excepțională a Consilului pentru Afaceri Externe al UE pentru a cataliza un răspuns european, sper, pe măsură. Lupta politică nu poate fi pretext pentru asuprirea cetățenilor liberi. Alegerile cu adevărat democratice trebuie să ofere transparență, libertate și corectitudine, aspecte ce au lipsit în totalitate la scrutinul din 9 august. Dreptul cetățenilor din Belarus de a protesta și de a cere respectarea democrației și a statului de drept este inviolabil, iar Europa nu poate rămâne indiferentă!”, a spus Tomac.

 

Continue Reading

Eugen Tomac

Eurodeputatul Eugen Tomac solicită din nou acțiuni ferme ale UE împotriva regimului Lukașenko: Este datoria Europei civilizate și democratice

Published

on

© European Union 2019 - Source : EP

Este datoria Europei civilizate și democratice să respingă și să condamne cu fermitate violarea drepturilor omului, arestările masive nejustificate și utilizarea forței fizice împotriva protestatarilor din Belarus, a afirmat eurodeputatul Eugen Tomac (PMP, PPE).

“Nu mai încape îndoială că manevrele dictatoriale ale lui Lukașenko – ultimul tiran al Europei, fost șef de colhoz – de a rămâne la putere nu vor stăvili. Putin în este exemplu într-ale propagandei, dictaturii și manipulării. De 26 de ani, Lukașenko continuă să încalce drepturile fundamentale ale propriilor cetățeni prin represiuni masive asupra libertății de exprimare și a presei, a libertății de întrunire și de asociere politică”, a scris Tomac, pe pagina sa de Facebook.

“Campania electorală neechitabilă în timpul căreia mai mulți opozanți au fost arestați nejustificat, rezultatul falsificat al scrutinului de duminică și actele de violență disproporționate ale KGB-ului împotriva zecilor de mii de cetățeni care protestează pentru democrație sunt dovezi clare că Belarus se află sub tiranie. Încă din 9 iulie, am atras atenția, în plenul Parlamentului European, asupra situației în care se află populația din Belarus. Am solicitat încă de atunci acțiuni ferme ale Uniunii Europene împotriva acestui regim. Aceste nedreptăți trebuie să înceteze, deținuții trebuie eliberați, iar populația din Belarus trebuie susținută în lupta sa pentru democrație”, a mai spus el.

Uniunea Europeană a denunţat marţi alegeri prezidenţiale ”nici libere, nici echitabile” în Belarus şi a ameninţat cu sancţiuni împotriva celor responsabili de violenţe și cu revizuirea relațiilor UE cu Belarus, potrivit unei declaraţii adoptate de cele 27 de state membre, informează Consiliul UE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending