Conferința privind viitorul Europei pune oamenii în centrul discuției despre evoluția UE în fața provocărilor viitoare. Forumurile cetățenilor joacă un rol important: acestea vor discuta ideile venite de la diverse evenimente ce au avut loc în întreaga UE și propunerile înscrise pe platforma Conferinței. Totodată forumurile vor face recomandări care vor fi discutate cu instituțiile UE și cu celelalte părți interesate.

Aproximativ 200 de europeni vor veni cu idei și recomandări care vor fi luate în considerare în cadrul ședințelor plenare ale Conferinței și, în cele din urmă, în raportul final. Aceștia vor avea ca teme de dezbatere o economie mai puternică, justiția socială, locurile de muncă, dar și educația, tineret, cultură, sport și tranziție digitală, potrivit comunicatului oficial.

Cetățenii au fost aleși în mod aleatoriu de către contractori specializați în numele instituțiilor UE, folosind metodologii care să asigure că aceștia sunt reprezentativi pentru diversitatea UE în ceea ce privește originea geografică, sexul, vârsta, mediul socio-economic și nivelul de educație. Tinerii cu vârste cuprinse între 16 și 25 de ani reprezintă o treime din fiecare panel. Aceștia vor veni cu idei și recomandări care vor contribui la deliberările generale ale conferinței, în special la ședințele plenare ale conferinței și, în cele din urmă, la raportul privind rezultatul final al acesteia.

Panourile cetățenilor europeni reprezintă un element central al conferinței organizate de Parlamentul European, Consiliu și Comisie. Temele de discuție pentru fiecare dintre aceste grupuri sunt următoarele:

(1) O economie mai puternică, justiție socială, locuri de muncă/educație, tineret, cultură, sport/transformare digitală: 17-19 septembrie.

(2) Democrație europeană/valori și drepturi, statul de drept, securitate: 24-26 septembrie.

(3) Schimbări climatice, mediu/sănătate: 1-3 octombrie.

(4) UE în lume/migrație: 15-17 octombrie.

Al doilea set de sesiuni se va desfășura în format la distanță pe parcursul lunii noiembrie, în timp ce a treia și ultima sesiune va avea loc în decembrie 2021 și ianuarie 2022 la următoarele instituții de învățământ:

(1) în Dublin, Irlanda – Institutul de Afaceri Internaționale și Europene;

(2) în Florența, Italia – Institutul Universitar European;

(3) în Natolin (Varșovia), Polonia – Colegiul Europei; 

(4) în Maastricht, Țările de Jos – Institutul European de Administrație Publică.

Informații suplimentare despre grupurile de cetățeni europeni sunt disponibile aici, în timp ce calendarul provizoriu al conferinței este disponibil aici.

Conferinţa privind viitorul Europei reprezintă un exerciţiu de democraţie deliberativă fără precedent, deschis şi incluziv. Scopul acesteia este să le ofere cetăţenilor din toate categoriile sociale, din întreaga Europă, un cuvânt mai greu de spus în legătură cu ceea ce aşteaptă ei de la Uniunea Europeană, iar opiniile lor ar trebui apoi să contribuie la orientarea direcţiei viitoare a UE şi a politicilor sale. 

Concluziile Conferinţei privind viitorul Europei sunt aşteptate în jurul lunii martie 2022, când Franţa se va afla la preşedinţia prin rotaţie a Consiliului Uniunii Europene – un moment oportun pentru Emmanuel Macron, care a fost ales pe baza unui program pro-european şi care intenţionează să facă din preşedinţia franceză a Consiliului un atu politic major în contextul alegerilor prezidenţiale franceze din mai 2022.

Conferința combină evenimente online și offline, locale, regionale, naționale și europene, organizate de societățile civile și de cetățeni, de instituții europene și de autorități naționale, regionale și locale. Rezultatele acestor evenimente, precum și ideile legate de viitorul Europei, sunt publicate pe platforma digitală multilingvă. Acestea vor servi drept bază pentru discuții ulterioare în cadrul celor 4 paneluri ale cetățenilor europeni, care cuprind principalele subiecte ale Conferinței.

Reprezentanții Parlamentelor Naționale din statele membre sunt invitați să participe luni, 27 septembrie, în cadrul Comisiei de specialitate a Parlamentului European pentru combaterea cancerului (BECA), pentru a prezenta punctele de vedere ale Parlamentelor naționale cu privinre la Planul european de combatere a cancerului. România va fi reprezentantă de Prof. Dr. Patriciu Achimaș-Cadariu, președintele Grupului din Parlamentul României pentru combaterea cancerului.

Reuniunea va permite schimburi de opinii, pe acest subiect, atât între parlamentele naționale, cât și cu Parlamentul European și comisarii europeni pentru sănătate și siguranță alimentară. Acest eveniment reprezintă și un forum internațional pentru schimbul de experiențe și bune practici de la nivel național și european privind prevenirea cancerului, susținerea cercetărilor în domeniu, îmbunătățirea tratamentelor și asigurarea accesului egal la îngrijire în întreaga Uniune.

Dezbaterea va fi transmisă LIVE pe www.caleaeuropeana.ro și pagina de Facebook Calea Europeană, începând cu ora 10:00.

La această reuniune a Comisiei interparlamentare vor participa raportorul Comisiei BECA, eurodeputata Véronique Trillet-Lenoir, dar și comisarul european pentru sănătate Stella Kyriakides.

De asemenea, va oferi ocazia de a aborda modul în care pandemia de coronavirus a afectat îngrijirea cancerului și pacienții cu cancer și cum am putea face ca îngrijirea cancerului să fie mai rezistentă în viitor. Reamintim că aproape un milion de cazuri de cancer au rămas nediagnosticate în Europa din cauza pandemiei de COVID-19.

„Imediat după numirea mea ca președinte al Grupului din Parlamentul României pentru combaterea cancerului, a început procesul de organizarea Grupului. Activitatea mea s-a centrat în această direcție, am făcut documentare pentru configurarea Planului de cancer, urmând ca din toamnă să avem întâlniri cu toți actorii implicați pentru a stabili și reperele legislative care să susțină Planul de luptă împotriva cancerului. Acesta trebuie să conțină repere clare pentru fiecare tip de cancer și să se refere la aspecte corespunzătoare pilonilor știuți: profilaxie, diagnostic, tratament, paleație”, a transmis Prof. Dr. Patriciu-Achimaș înaintea reuniunii de luni, 27 septembrie.

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu, responsabilul Parlamentului European pentru Cerul Unic European, speră că vor fi înregistrate progrese pe acest dosar în timpul președinției slovene a Consiliului Uniunii Europene, în pofida unui ritm lent al negocierilor, cauzat de ”diferențele de abordare dintre Consiliu și Parlament.”

”Am continuat negocierile pentru Regulamentul Cerul unic european, cu Președinția slovenă și vom avea încă două întâlniri în timpul acestei președinții. Din păcate, lucrurile merg foarte încet pentru că nu reușim să depășim diferențele de abordare dintre Consiliu și Parlament”, a deplâns situația Marinescu.

Acesta a explicat că statele membre vin cu ” propuneri care de fapt sunt sub actualele standarde privind reducerea emisiilor, reducerea prețului biletelor, eficientizarea traficului aerian și confortul pasagerilor, care până la urmă este cel mai important. Iar acest lucru se întâmplă pentru că statele membre refuză un management unitar și preferă menținerea unui management fragmentat, la nivel național.”

În pofida acestor sincope determinate de diferențele de viziune între cele două instituții cu rol de co-legislator, Marian-Jean Marinescu a anunțat că negocierile pe acest regulament continuă. ”Am avut o întâlnire la București cu un director din ministerul transporturilor din Slovenia și vom încerca stabilirea unor întâlniri la nivel ministerial pentru a vedea ce putem face mai departe”, a mai spus eurodeputatul român.

Speranța de avansa pe acest dosar, exprimată de Marian-Jean Marinescu, vine și în contextul în care, la începutul anului viitor, Franța urmează să preia președinția semestrială a Consiliului Uniunii Europene.  

”Franța are o mare problemă cu conceptul de cer unic european, atât din cauza structurii administrative naționale, cât și a puterii sindicatului francez al controlorilor de trafic aerian”, a atras atenția europarlamentarul.

Comisia pentru transport și turism (TRAN) din Parlamentul European a adoptat la 18 iunie mandatul de negociere pentru a reforma Cerul Unic European, dosar pentru care eurodeputatul Marian-Jean Marinescu este responsabil, cu 39 de voturi pentru, 7 împotrivă și 2 abțineri, actualizând poziția de negociere a Parlamentului European adoptată în 2014 și reconfirmând disponibilitatea instituției cu rol de co-legislator de a demara discuțiile cu Consiliul Uniunii Europene.

Eurodeputații au propus astfel modalități de modernizare a gestionării spațiului aerian pentru a reduce întârzierile, a optimiza rutele de zbor, a reduce costurile dar și emisiile de gaze cu efect de seră în sectorul aviației. 

Citiți și:

Marian-Jean Marinescu, raportorul PE pentru Cerul Unic European, face apel la statele membre să dea dovadă de ambiție pentru a crea o nouă arhitectură a spațiului aerian

Membrii Comisiei TRAN din Parlamentul European și-au exprimat dorința de a  reduce fragmentarea gestionării spațiului aerian european și optimizarea rutelor de zbor, adică introducerea mai multor zboruri directe.

Aceștia au pledat pentru simplificarea sistemului european de gestionare a spațiului aerian prin înființarea unui organism independent de evaluare a performanțelor sub umbrela administrativă a Agenției Uniunii Europene pentru Siguranță a Aviației (AESA).

Acesta va fi însărcinat cu eliberarea de licențe economice de operare pentru prestatorii de servicii de navigație aeriană și pentru operatorii aeroportuari, dar și cu implementarea planurilor de performanță privind gestionarea spațiului aerian.

Normele privind extinderea mandatului AESA au fost adoptate de eurodeputați cu 38 de voturi pentru, 7 voturi împotrivă și 3 abțineri. În egală măsură, Comisia TRAN din Parlamentul European a stabilit mandatul de începere a negocierilor interinstituționale cu 41 de voturi pentru, 5 voturi împotrivă și 2 abțineri.

Eurodeputații au subliniat că Cerul Unic European ar trebui să fie în acord cu Pactul Ecologic European și să contribuie astfel  la neutralitatea climatică a UE prin reducerea cu până la 10% a emisiilor de gaze cu efect de seră.

În acest sens, Comisia TRAN a îndeamnat Comisia Europeană să adopte criterii de performanță privind capacitatea, eficiența costurilor, schimbările climatice și protejarea mediului pe care serviciile de navigație aeriană să le respecte.

Amintim că statele membre au convenit la 3 iunie asupra poziției lor  referitoare la reforma Cerului Unic European (SES).

Scopul reformei este de a îmbunătăți sistemul de management al spațiului aerian european și de servicii de navigație aeriană, în vederea sporirii capacității, a creșterii eficienței din punctul de vedere al costurilor și a sporirii posibilităților sistemului de a se adapta la variațiile traficului, încercându-se totodată reducerea amprentei de CO2 a aviației.

Pachetul constă într-o propunere modificată de reformare a Regulamentului privind Cerul unic european (SES 2+) și o propunere de regulament de modificare a regulamentului de bază al Agenției UE pentru Siguranța Aviației (AESA).

Comisia a lansat în 1999 inițiativa Cerul unic european pentru a îmbunătăți performanța managementului traficului aerian și a serviciilor de navigație aeriană printr-o mai bună integrare a spațiului aerian european. Ultima inițiativă legislativă majoră din cadrul SES, și anume SES 2, a fost încheiată în 2009.

Actuala propunere modificată datând din septembrie 2020 vine ca urmare a unei actualizări intermediare a normelor SES, denumită SES 2+, care a fost propusă de Comisie în 2013, dar nu a fost niciodată finalizată.