Connect with us

PARLAMENTUL EUROPEAN

Cine sunt eurodeputații care vor negocia numirea Laurei Codruța Kövesi pentru funcția de procuror-șef european

Published

on

© Harvard University

Președintele Comisiei pentru control bugetar, precum și președintele și vicepreședintele Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne, vor forma echipa de negociatori a Parlamentului European în tratativele cu Consiliul Uniunii Europene pentru numirea primului procuror-șef din istoria Uniunii Europene, poziție pentru Laura Codruța Kövesi este candidatul susținut de legislativul european.

Cei trei eurodeputați nominalizați provin din Germania și Spania și fac parte din primele trei forțe politice al Parlamentului European – PPE, S&D și Renew Europe.

Potrivit unei postări pe Facebook a eurodeputatului Siegfried Mureșan, membrii echipei de negociatori sunt: 

1. Monika Hohlmeier, președinta Comisiei de control bugetar (CONT), PPE, Germania

2. Juan Fernando Lopez Aguilar, președintele Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (LIBE), S&D, Spania

3. Maite Pagazaurtundua, vicepreședintele Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (LIBE), Renew, Spania

”Aceștia vor negocia în numele Parlamentului European cu reprezentanții Consiliului. Mandatul lor este simplu și clar: Laura Codruța Kövesi este candidatul Parlamentului European pentru funcția de procuror-șef european. Este singurul candidat al Parlamentului și este singura persoana pe care Parlamentului European o va accepta în poziția de procuror-șef european”, a spus Siegfried Mureșan, vicepreședinte al grupului PPE în Parlamentul European și membru al delegației române din PPE.

Anterior, liderul delegației române din grupul PPE, Rareș Bogdan, a anunțat că la nivelul Conferinței Președinților din Parlamentul European, alcătuită din președintele instituției și liderii grupurilor politice, a fost dat un mandat negociatorilor legislativului european pentru a susține, în tratativele cu Consiliul Uniunii Europene, candidatura Laurei Codruța Kövesi pentru funcția de procuror-șef al Parchetului European.

 la 18 iulie, noul Parlament European și-a reconfirmat sprijinul pentru candidatura Laurei Codruța Kövesi la șefia Parchetului European.

Reamintim că procurorul Jean-François Bohnert, candidatul francez pentru același post, a fost propus în luna iulie de ministrul francez al Justiţiei pentru a conduce Parchetul Naţional Financiar (PNF) din Franţa, lăsându-i practic cale liberă pentru şefia Parchetului European contracandidatei sale Laura Codruța Kövesi.

Istoricul tratativelor

Negocierile între Parlamentul European şi Consiliul Uniunii Europene pentru desemnarea procurorului-şef european, funcţie pentru care candidează şi fostul procuror-şef al DNA Laura Codruţa Kövesi, s-au încheiat în aprilie fără niciun acord şi dosarul rămâne pe agenda viitorului Parlament European, format după alegerile europene din mai.

Anterior, în urma unui vot secret, în luna februarie, Comisia LIBE a selectat-o pe Kövesi pe primul loc în lista de candidaţi pentru postul de procuror-şef european. Rezultatul a fost: Laura Codruţa Kövesi – 26 de voturi, Jean-François Bohnert (Franţa) – 22 voturi, iar Andreas Ritter (Germania) – 1 vot. Kövesi a fost preferată anterior şi în Comisia CONT.

În schimb, în urma votului reprezentanţilor permanenţi ai statelor în Consiliul Uniunii Europene, Jean-François Bohnert s-a clasat pe primul loc pe lista pentru desemnarea procurorului-şef european, fiind urmat de Laura Codruţa Kövesi, din România, şi de germanul Andreas Ritter.

Reprezentanţii Parlamentului European şi cei ai Consiliului UE au avut trei runde de negocieri – în 20 martie, 27 martie şi 4 aprilie.

În reuniunea din 4 aprilie, echipa de negociere a Parlamentului European a reiterat că Laura Codruţa Kövesi rămâne candidatul preferat al instituţiei pentru a deveni primul procuror-şef al noului Parchet European şi a cerut Consiliului, care îl susține pe Jean-François Bohnert, să îşi reconsidere poziţia.

Despre Parchetul European

Parchetul European se așteaptă să fie operațional în 2020 și este creat pe baza cooperării consolidate între 22 de state membre. Cele 6 state care nu participă sunt: Suedia, Ungaria, Polonia, Marea Britanie, Irlanda și Danemarca, însă se vor putea alătura în orice moment cooperării dacă doresc, cu excepția Danemarcei care are drept de opt-out asupra chestiunilor ce țin de afaceri interne și justiție și a Marii Britanii, care se va retrage din UE.

Însărcinată cu investigarea, urmărirea şi aducerea în faţa justiţiei a infracţiunilor împotriva bugetului UE, cum ar fi frauda, corupţia sau frauda transfrontalieră de TVA de peste 10 milioane de euro, instituția EPPO va avea competența de a investiga și a urmări penal infracțiuni care aduc atingere intereselor financiare ale UE și va lucra în strânsă colaborare cu autoritățile naționale de aplicare a legii. De asemenea, va colabora îndeaproape cu alte organisme precum Eurojust și Europol. Lista infracțiunilor va putea fi extinsă în viitor pentru a include, de exemplu, activități teroriste.

Procurorul-șef european va fi responsabil cu gestionarea EPPO și organizarea activității acestuia.

Parchetul UE va avea o structură pe două niveluri. Nivelul strategic va fi compus din procuror-șef european, responsabil cu gestionarea EPPO și organizarea activității acestuia, și de un colegiu al procurorilor, responsabil de luarea deciziilor privind chestiuni strategice.

Nivelul operațional va cuprinde procurori europeni delegați, responsabili pentru desfășurarea investigațiilor și urmăririlor penale, și camere permanente, care vor monitoriza și direcționa investigațiile și vor lua decizii privind chestiuni operaționale.

Biroul central al EPPO va fi în Luxemburg.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Daniel Buda

Comisia Europeană răspunde la interpelarea eurodeputatului Daniel Buda cu privire la scumpirea utilajelor agricole: Luăm măsuri pentru a ajuta industriile europene să atenueze impactul războiului

Published

on

© colaj foto: European Union 2021 - Source : EP / European Union, 2021

Comisia Europeană ia diverse măsuri pentru a ajuta industriile europene să atenueze consecințele negative ale invadării Ucrainei de către Rusia, a fost răspunsul acordat de comisarul european pentru piață internă, Thierry Breton, în urma unei interpelări înaintate de eurodeputatul Daniel Buda (PNL, PPE), vicepreședintele Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală (AGRI) din Parlamentul European.

Acesta din urmă și-a exprimat îngrijorarea cu privire la creșterea prețurilor pentru utilajele agricole ca urmare a creșterii prețului oțelului.

Buda relatează într-o postare pe Facebook că McAree Engineering, companie de inginerie, a anunțat că prețurile produselor sale vor crește cu 20 % din cauza scumpirii oțelului.

Astfel, unii producători irlandezi sunt obligați să-și revizuiască ofertele pentru echipamentele și utilajele agricole. Această companie produce și furnizează echipamente de producție a furajelor pentru fermierii din Marea Britanie și Irlanda.

”În al doilea trimestru al acestui an, costul oțelului a crescut cu 540 euro pe tonă față de primul trimestru. Pe parcursul anului 2021, prețul angro al acestuia a crescut cu peste 400 %, un record. Din cauză că Rusia și Ucraina furnizează majoritatea materiilor prime, precum minereul de fier și cocsul, iar Rusia este un exportator major de oțel în sine, costurile producției de oțel sunt la cote maxime. Prețul altor metale necesare pentru producția de oțel, precum nichelul, de asemenea a crescut”, detaliază eurodeputatul.

În contextul dat, Daniel Buda a adresat Comisiei Europene o întrebare cu privire la măsurile luate de instituție pentru a sprijini producția utilajelor agricole.

”În martie 2022, Comisia a adoptat un cadru temporar de criză  care permite statelor membre să acorde ajutoare în sume limitate pentru întreprinderile afectate de criza actuală sau de sancțiunile și contra-sancțiunile aferente, să asigure faptul că întreprinderile dispun în continuare de lichidități suficiente și să despăgubească întreprinderile pentru costurile suplimentare suportate ca urmare a prețurilor excepțional de ridicate la gaze și energie electrică”, i-a răspuns comisarul european pentru piața internă, Thierry Breton.

Acesta a dat asigurări că instituția din care face parte va intensifica ”activitățile privind materiile prime critice și va pregăti o propunere legislativă, așa cum s-a anunțat în planul REPowerEU”.

”La 18 mai 2022, ca răspuns la dificultățile și la perturbările pieței mondiale a energiei cauzate de invadarea Ucrainei de către Rusia, Comisia a prezentat Planul REPowerEU . REPowerEU este un plan de economisire a energiei, de accelerare a producției și implementării de energie curată și de diversificare a surselor noastre de energie. Pentru a spori reziliența industriei și a-i mări competitivitatea, Comisia își va intensifica activitățile privind materiile prime critice și va pregăti o propunere legislativă, așa cum s-a anunțat în planul REPowerEU. În plus, Comisia este conștientă de problema coordonării eforturilor statelor membre pentru asigurarea aprovizionării cu energie la prețuri accesibile a actorilor din industria europeană”, a detaliat Breton.

În încheierea răspunsului său, comisarul european a amintit de platforma pentru reziliența lanțului de aprovizionare, care ajută ”întreprinderile să păstreze, să restructureze sau să înlocuiască lanțurile de aprovizionare existente, să găsească noi parteneri în Europa și să se aprovizioneze cu materiile prime, piesele, componentele și/sau produsele (semi)finite sau serviciile de care au nevoie pentru a-și menține activitatea de producție”.

Continue Reading

Eugen Tomac

Eurodeputatul Eugen Tomac: UE, cel mai reușit proiect pe care europenii l-au pus în operă pentru a asigura o pace durabilă pe continent

Published

on

© European Union 2022 - Source : EP

Eurodeputatul Eugen Tomac (PMP, PPE) a subliniat într-un interviu pentru noua.tv că UE este cel mai reușit proiect pe care europenii l-au pus în operă pentru a asigura o pace durabilă pe continent, dar în același timp, în contextul integrării României în UE „identitatea noastră a fost puternic afectată de transformări ce s-au făcut fără a avea în vedere o perspectivă.”

„Uităm, adesea, că suntem o mare cultură și că am dat lumii și Europei valori importante pe care le tratăm cu un profund dispreț. Încercarea de a minimaliza și arunca la coș tot ceea ce ne reprezintă este o mare eroare. Noi am făcut progrese, însă nu ne-am gândit în perspectivă și ne-am trezit cu o situație extrem de dureroasă în care avem 5 milioane de cetățeni români care lucrează în Uniunea Europeană. Toată această tragedie va trebui să fie asumată de către statul român la un moment dat”, a punctat președintele PMP în cadrul interviului. 

Potrivit acestuia, politicienii superficiali, în lipsă de soluții concrete, denigrează Uniunea Europeană: „Trebuie recunoscut, că UE este cel mai reușit proiect pe care europenii l-au pus în operă pentru a asigura o pace durabilă pe continent. În fața mai multor crize, Uniunea Europeană a răspuns cu aceleași politici: mai multă extindere și mai multă integrare.”

„De aceea, confruntată cu agresivitatea Rusiei, UE a răspuns prin acordarea statutului de candidat la aderare pentru Republica Moldova și Ucraina. UE pune în valoare exact ceea ce ne distinge pe fiecare dintre noi și, indiferent de limba pe care o vorbim acasă, aparținem cu toții Europei oferind stelelor membre multe instrumente pentru a ne proteja identitatea națională și culturală”, a mai precizat acesta. 

Continue Reading

PARLAMENTUL EUROPEAN

Liderii grupurilor politice din Parlamentul European condamnă declarațiile ”rasiste” ale premierului ungar și cer CE și Consiliului să ia măsuri

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Liderii grupurilor politice din Parlamentul European au adoptat vineri o declarație comună prin care condamnă declarațiile „rasiste” ale premierului Viktor Orbán și subliniază că aceste declarații încalcă valorile UE.

„Noi, liderii grupurilor politice ale Parlamentului European, condamnăm cu fermitate recenta declarație deschis rasistă a premierului Orbán despre faptul că nu dorește să devină popor de rasă mixtă. Astfel de declarații inacceptabile, care constituie în mod clar o încălcare a valorilor noastre, consacrate și în tratatele UE, nu își au locul în societățile noastre. De asemenea, regretăm profund persistența în apărarea acestor declarații impardonabile de către prim-ministrul Orbán în alte ocazii. Rasismul și discriminarea, în toate formele lor, trebuie condamnate fără echivoc și combătute în mod eficient la toate nivelurile”, au transmis oficialii europeni.

Aceștia fac apel la Comisia Europeană și la Consiliu să condamne urgent această declarație în termenii cei mai fermi: „Reiterăm, de asemenea, apelurile Parlamentului European către Consiliu de a emite în cele din urmă recomandările sale adresate Ungariei în cadrul procedurii prevăzute la articolul 7 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE), abordând, de asemenea, noile evoluții care afectează statul de drept, democrația și drepturile fundamentale și de a stabili că există un risc clar de încălcare gravă de către Ungaria a valorilor menționate la articolul 2. Reamintim Consiliului că statele membre au obligația de a acționa împreună și de a pune capăt tuturor atacurilor asupra valorilor consacrate la articolul 2 din TUE și solicităm ca această chestiune să fie adăugată pe ordinea de zi a următoarei reuniuni a liderilor Consiliului European.”

„Îndemnăm Comisia să trateze cu prioritate procedurile de încălcare a dreptului comunitar în curs de desfășurare împotriva încălcării de către Ungaria a normelor UE care interzic rasismul și discriminarea și să utilizeze pe deplin instrumentele disponibile pentru a aborda încălcările valorilor consacrate la articolul 2. Salutăm, de asemenea, decizia Comisiei de a declanșa Regulamentul privind condiționalitatea statului de drept împotriva Ungariei și așteptăm următorii pași în această privință în urma celei de-a doua scrisori din 20 iulie. Reiterăm apelul nostru adresat Comisiei de a nu aproba planul național al Ungariei în cadrul mecanismului de redresare și reziliență până la îndeplinirea tuturor criteriilor relevante”, au mai adăugat aceștia. 

Liderii au subliniat că nu există loc pentru rasism, discriminare și discursuri de ură în societățile europene: „Solicităm noi acțiuni suplimentare din partea guvernelor UE și la nivelul UE, inclusiv împotriva normalizării crescânde a rasismului și a xenofobiei, și subliniem necesitatea unui mecanism de monitorizare și de responsabilitate pentru a asigura aplicarea efectivă a legislației și a politicii UE împotriva rasismului”, se mai arată în declarația comună. 

Continue Reading

Facebook

ROMÂNIA5 hours ago

Ambasadorul României în SUA salută introducerea în Senatul american a proiectului de lege privind securitatea Mării Negre

ROMÂNIA5 hours ago

România ”condamnă ferm acțiunile militare nesăbuite ale forțelor ruse din apropierea centralei nucleare de la Zaporojie”

U.E.6 hours ago

UE alocă 246 milioane de euro pentru furnizarea de servicii esențiale refugiaților palestinieni

RUSIA7 hours ago

Estonia, Finlanda și Letonia fac front comun și solicită UE să-și închidă granițele pentru turiștii ruși

Daniel Buda8 hours ago

Comisia Europeană răspunde la interpelarea eurodeputatului Daniel Buda cu privire la scumpirea utilajelor agricole: Luăm măsuri pentru a ajuta industriile europene să atenueze impactul războiului

euro bani moneda
COMISIA EUROPEANA9 hours ago

Comisia Europeană aprobă României o schemă de ajutor de stat în valoare de 358 mil. de euro pentru sprijinirea întreprinderilor afectate de pandemie 

COMISIA EUROPEANA9 hours ago

Comisia Europeană și Moderna au ajuns la un acord pentru a răspunde mai bine necesităților statelor membre în materie de vaccinuri anti-COVID-19 pentru sezonul rece

COMISIA EUROPEANA9 hours ago

Politica antitrust: Comisia Europeană solicită feedback cu privire la efectele exceptării de care beneficiază consorțiile de transport maritim de linie

ROMÂNIA9 hours ago

Eurostat: România, pe primul loc în UE în ceea ce privește ponderea cheltuielilor pentru protecție împotriva incendiilor. În 2020, țara noastră a alocat 690 de milioane de euro pentru aceste servicii

ROMÂNIA11 hours ago

INS: Deficitul balanței comerciale a urcat la 15 miliarde de euro în primele șase luni, fiind mai mare cu aproape 5 miliarde de euro față de aceeași perioadă a anului trecut

INTERNAȚIONAL5 days ago

Azerbaidjan a lansat operațiunea „Răzbunarea” împotriva forțelor armene din Nagorno-Karabah

ROMÂNIA6 days ago

Guvernul aprobă contractul de finanțare dintre România și BEI privind Spitalul Regional Craiova

ROMÂNIA6 days ago

România este ”peste graficul asumat în fața Comisiei Europene” privind stocurile de gaze naturale. Virgil Popescu: Există un grad de umplere de peste 59%, peste ținta pentru septembrie

REPUBLICA MOLDOVA6 days ago

R. Moldova dorește să reducă consumul de gaze pentru a diminua dependența de Gazprom. Vicepremierul Andrei Spînu: O alternativă o reprezintă păcura, care ar putea fi livrată de România

ROMÂNIA1 week ago

Nicolae Ciucă a dat asigurări că bugetul din 2023 va putea susține noile prevederi privind educația, iar țința de 15% pentru învățământ va fi atinsă până în 2027

U.E.1 week ago

Premierul spaniol, turneu în Balcanii de Vest: Locul acestei regiuni este în Uniunea Europeană

ROMÂNIA1 week ago

Klaus Iohannis, la Săptămâna Haferland: Dialogul intercultural, sursă a prosperității. România va continua să apere drepturile și interesele minorităților sale

ROMÂNIA1 week ago

Nicolae Ciucă, la Săptămâna Haferland: Transilvania reprezintă la nivel european un model de toleranță și de bună conviețuire interetnică

REPUBLICA MOLDOVA2 weeks ago

Republica Moldova dorește ”să cumpere gaze din România”. Președinta Maia Sandu: Acest lucru este critic pentru a ne asigura că oamenii noștri nu vor îngheța la iarnă

NATO2 weeks ago

Polonia a semnat contracte de achiziții de arme din Coreea de Sud: Învăţăm lecţia din ceea ce se întâmplă în Ucraina invadată de Rusia

Team2Share

Trending