Connect with us

PARLAMENTUL EUROPEAN

Cine sunt eurodeputații care vor negocia numirea Laurei Codruța Kövesi pentru funcția de procuror-șef european

Published

on

© Harvard University

Președintele Comisiei pentru control bugetar, precum și președintele și vicepreședintele Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne, vor forma echipa de negociatori a Parlamentului European în tratativele cu Consiliul Uniunii Europene pentru numirea primului procuror-șef din istoria Uniunii Europene, poziție pentru Laura Codruța Kövesi este candidatul susținut de legislativul european.

Cei trei eurodeputați nominalizați provin din Germania și Spania și fac parte din primele trei forțe politice al Parlamentului European – PPE, S&D și Renew Europe.

Potrivit unei postări pe Facebook a eurodeputatului Siegfried Mureșan, membrii echipei de negociatori sunt: 

1. Monika Hohlmeier, președinta Comisiei de control bugetar (CONT), PPE, Germania

2. Juan Fernando Lopez Aguilar, președintele Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (LIBE), S&D, Spania

3. Maite Pagazaurtundua, vicepreședintele Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (LIBE), Renew, Spania

”Aceștia vor negocia în numele Parlamentului European cu reprezentanții Consiliului. Mandatul lor este simplu și clar: Laura Codruța Kövesi este candidatul Parlamentului European pentru funcția de procuror-șef european. Este singurul candidat al Parlamentului și este singura persoana pe care Parlamentului European o va accepta în poziția de procuror-șef european”, a spus Siegfried Mureșan, vicepreședinte al grupului PPE în Parlamentul European și membru al delegației române din PPE.

Anterior, liderul delegației române din grupul PPE, Rareș Bogdan, a anunțat că la nivelul Conferinței Președinților din Parlamentul European, alcătuită din președintele instituției și liderii grupurilor politice, a fost dat un mandat negociatorilor legislativului european pentru a susține, în tratativele cu Consiliul Uniunii Europene, candidatura Laurei Codruța Kövesi pentru funcția de procuror-șef al Parchetului European.

 la 18 iulie, noul Parlament European și-a reconfirmat sprijinul pentru candidatura Laurei Codruța Kövesi la șefia Parchetului European.

Reamintim că procurorul Jean-François Bohnert, candidatul francez pentru același post, a fost propus în luna iulie de ministrul francez al Justiţiei pentru a conduce Parchetul Naţional Financiar (PNF) din Franţa, lăsându-i practic cale liberă pentru şefia Parchetului European contracandidatei sale Laura Codruța Kövesi.

Istoricul tratativelor

Negocierile între Parlamentul European şi Consiliul Uniunii Europene pentru desemnarea procurorului-şef european, funcţie pentru care candidează şi fostul procuror-şef al DNA Laura Codruţa Kövesi, s-au încheiat în aprilie fără niciun acord şi dosarul rămâne pe agenda viitorului Parlament European, format după alegerile europene din mai.

Anterior, în urma unui vot secret, în luna februarie, Comisia LIBE a selectat-o pe Kövesi pe primul loc în lista de candidaţi pentru postul de procuror-şef european. Rezultatul a fost: Laura Codruţa Kövesi – 26 de voturi, Jean-François Bohnert (Franţa) – 22 voturi, iar Andreas Ritter (Germania) – 1 vot. Kövesi a fost preferată anterior şi în Comisia CONT.

În schimb, în urma votului reprezentanţilor permanenţi ai statelor în Consiliul Uniunii Europene, Jean-François Bohnert s-a clasat pe primul loc pe lista pentru desemnarea procurorului-şef european, fiind urmat de Laura Codruţa Kövesi, din România, şi de germanul Andreas Ritter.

Reprezentanţii Parlamentului European şi cei ai Consiliului UE au avut trei runde de negocieri – în 20 martie, 27 martie şi 4 aprilie.

În reuniunea din 4 aprilie, echipa de negociere a Parlamentului European a reiterat că Laura Codruţa Kövesi rămâne candidatul preferat al instituţiei pentru a deveni primul procuror-şef al noului Parchet European şi a cerut Consiliului, care îl susține pe Jean-François Bohnert, să îşi reconsidere poziţia.

Despre Parchetul European

Parchetul European se așteaptă să fie operațional în 2020 și este creat pe baza cooperării consolidate între 22 de state membre. Cele 6 state care nu participă sunt: Suedia, Ungaria, Polonia, Marea Britanie, Irlanda și Danemarca, însă se vor putea alătura în orice moment cooperării dacă doresc, cu excepția Danemarcei care are drept de opt-out asupra chestiunilor ce țin de afaceri interne și justiție și a Marii Britanii, care se va retrage din UE.

Însărcinată cu investigarea, urmărirea şi aducerea în faţa justiţiei a infracţiunilor împotriva bugetului UE, cum ar fi frauda, corupţia sau frauda transfrontalieră de TVA de peste 10 milioane de euro, instituția EPPO va avea competența de a investiga și a urmări penal infracțiuni care aduc atingere intereselor financiare ale UE și va lucra în strânsă colaborare cu autoritățile naționale de aplicare a legii. De asemenea, va colabora îndeaproape cu alte organisme precum Eurojust și Europol. Lista infracțiunilor va putea fi extinsă în viitor pentru a include, de exemplu, activități teroriste.

Procurorul-șef european va fi responsabil cu gestionarea EPPO și organizarea activității acestuia.

Parchetul UE va avea o structură pe două niveluri. Nivelul strategic va fi compus din procuror-șef european, responsabil cu gestionarea EPPO și organizarea activității acestuia, și de un colegiu al procurorilor, responsabil de luarea deciziilor privind chestiuni strategice.

Nivelul operațional va cuprinde procurori europeni delegați, responsabili pentru desfășurarea investigațiilor și urmăririlor penale, și camere permanente, care vor monitoriza și direcționa investigațiile și vor lua decizii privind chestiuni operaționale.

Biroul central al EPPO va fi în Luxemburg.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

PARLAMENTUL EUROPEAN

Forumurile cetățenilor din cadrul Conferinței pentru Viitorul Europei continuă. Democrația europeană, următorul subiect de dezbatere

Published

on

© European Parliament - Instagram

Conferința privind viitorul Europei pune oamenii în centrul discuției despre evoluția UE în fața provocărilor viitoare. Forumurile cetățenilor joacă un rol important: acestea vor discuta ideile venite de la diverse evenimente ce au avut loc în întreaga UE și propunerile înscrise pe platforma Conferinței. Totodată forumurile vor face recomandări care vor fi discutate cu instituțiile UE și cu celelalte părți interesate.

Aproximativ 200 de europeni vor veni cu idei și recomandări care vor fi luate în considerare în cadrul ședințelor plenare ale Conferinței și, în cele din urmă, în raportul final. Aceștia vor avea ca teme de dezbatere o economie mai puternică, justiția socială, locurile de muncă, dar și educația, tineret, cultură, sport și tranziție digitală, potrivit comunicatului oficial.

Cetățenii au fost aleși în mod aleatoriu de către contractori specializați în numele instituțiilor UE, folosind metodologii care să asigure că aceștia sunt reprezentativi pentru diversitatea UE în ceea ce privește originea geografică, sexul, vârsta, mediul socio-economic și nivelul de educație. Tinerii cu vârste cuprinse între 16 și 25 de ani reprezintă o treime din fiecare panel. Aceștia vor veni cu idei și recomandări care vor contribui la deliberările generale ale conferinței, în special la ședințele plenare ale conferinței și, în cele din urmă, la raportul privind rezultatul final al acesteia.

Panourile cetățenilor europeni reprezintă un element central al conferinței organizate de Parlamentul European, Consiliu și Comisie. Temele de discuție pentru fiecare dintre aceste grupuri sunt următoarele:

(1) O economie mai puternică, justiție socială, locuri de muncă/educație, tineret, cultură, sport/transformare digitală: 17-19 septembrie.

(2) Democrație europeană/valori și drepturi, statul de drept, securitate: 24-26 septembrie.

(3) Schimbări climatice, mediu/sănătate: 1-3 octombrie.

(4) UE în lume/migrație: 15-17 octombrie.

Al doilea set de sesiuni se va desfășura în format la distanță pe parcursul lunii noiembrie, în timp ce a treia și ultima sesiune va avea loc în decembrie 2021 și ianuarie 2022 la următoarele instituții de învățământ:

(1) în Dublin, Irlanda – Institutul de Afaceri Internaționale și Europene;

(2) în Florența, Italia – Institutul Universitar European;

(3) în Natolin (Varșovia), Polonia – Colegiul Europei; 

(4) în Maastricht, Țările de Jos – Institutul European de Administrație Publică.

Informații suplimentare despre grupurile de cetățeni europeni sunt disponibile aici, în timp ce calendarul provizoriu al conferinței este disponibil aici.

Conferinţa privind viitorul Europei reprezintă un exerciţiu de democraţie deliberativă fără precedent, deschis şi incluziv. Scopul acesteia este să le ofere cetăţenilor din toate categoriile sociale, din întreaga Europă, un cuvânt mai greu de spus în legătură cu ceea ce aşteaptă ei de la Uniunea Europeană, iar opiniile lor ar trebui apoi să contribuie la orientarea direcţiei viitoare a UE şi a politicilor sale. 

Concluziile Conferinţei privind viitorul Europei sunt aşteptate în jurul lunii martie 2022, când Franţa se va afla la preşedinţia prin rotaţie a Consiliului Uniunii Europene – un moment oportun pentru Emmanuel Macron, care a fost ales pe baza unui program pro-european şi care intenţionează să facă din preşedinţia franceză a Consiliului un atu politic major în contextul alegerilor prezidenţiale franceze din mai 2022.

Conferința combină evenimente online și offline, locale, regionale, naționale și europene, organizate de societățile civile și de cetățeni, de instituții europene și de autorități naționale, regionale și locale. Rezultatele acestor evenimente, precum și ideile legate de viitorul Europei, sunt publicate pe platforma digitală multilingvă. Acestea vor servi drept bază pentru discuții ulterioare în cadrul celor 4 paneluri ale cetățenilor europeni, care cuprind principalele subiecte ale Conferinței.

Continue Reading

PARLAMENTUL EUROPEAN

Parlamentele Naționale din UE, invitate la reuniunea Comisiei interparlamentare BECA privind Planul european de combatere a cancerului

Published

on

Reprezentanții Parlamentelor Naționale din statele membre sunt invitați să participe luni, 27 septembrie, în cadrul Comisiei de specialitate a Parlamentului European pentru combaterea cancerului (BECA), pentru a prezenta punctele de vedere ale Parlamentelor naționale cu privinre la Planul european de combatere a cancerului. România va fi reprezentantă de Prof. Dr. Patriciu Achimaș-Cadariu, președintele Grupului din Parlamentul României pentru combaterea cancerului.

Reuniunea va permite schimburi de opinii, pe acest subiect, atât între parlamentele naționale, cât și cu Parlamentul European și comisarii europeni pentru sănătate și siguranță alimentară. Acest eveniment reprezintă și un forum internațional pentru schimbul de experiențe și bune practici de la nivel național și european privind prevenirea cancerului, susținerea cercetărilor în domeniu, îmbunătățirea tratamentelor și asigurarea accesului egal la îngrijire în întreaga Uniune.

Dezbaterea va fi transmisă LIVE pe www.caleaeuropeana.ro și pagina de Facebook Calea Europeană, începând cu ora 10:00.

La această reuniune a Comisiei interparlamentare vor participa raportorul Comisiei BECA, eurodeputata Véronique Trillet-Lenoir, dar și comisarul european pentru sănătate Stella Kyriakides.

De asemenea, va oferi ocazia de a aborda modul în care pandemia de coronavirus a afectat îngrijirea cancerului și pacienții cu cancer și cum am putea face ca îngrijirea cancerului să fie mai rezistentă în viitor. Reamintim că aproape un milion de cazuri de cancer au rămas nediagnosticate în Europa din cauza pandemiei de COVID-19.

„Imediat după numirea mea ca președinte al Grupului din Parlamentul României pentru combaterea cancerului, a început procesul de organizarea Grupului. Activitatea mea s-a centrat în această direcție, am făcut documentare pentru configurarea Planului de cancer, urmând ca din toamnă să avem întâlniri cu toți actorii implicați pentru a stabili și reperele legislative care să susțină Planul de luptă împotriva cancerului. Acesta trebuie să conțină repere clare pentru fiecare tip de cancer și să se refere la aspecte corespunzătoare pilonilor știuți: profilaxie, diagnostic, tratament, paleație”, a transmis Prof. Dr. Patriciu-Achimaș înaintea reuniunii de luni, 27 septembrie.

După 12 luni de consultare publică, Executivul European a lansat pe 3 februarie 2021, Planul european de luptă împotriva cancerului, un pilon cheie pentru o Uniune Europeană a Sănătății, plan care are alocată o sumă de 4 miliarde de euro.

În România, ultimul Plan Național de Cancer a fost realizat în 2016, iar statisticile actuale indică nevoia urgentă de actualizare a documentului și includerea Oncologiei, ca domeniu prioritar, în Strategia Națională de Sănătate 2021- 2027.

Planul de combatere a cancerului stabilește o nouă abordare a UE în materie de prevenire, de tratament și de îngrijire în domeniul cancerului. Acest plan va aborda întregul parcurs al bolii, de la prevenire la calitatea vieții pacienților bolnavi de cancer și a persoanelor care au supraviețuit acestei boli, concentrându-se asupra acțiunilor în cazul cărora UE poate genera cea mai mare valoare adăugată.

Citiți și mesajul comisarului european pentru sănătate, Stella Kyriakides, la lansarea campaniei Time to Act: „UE face tot ce îi stă în putință pentru a inversa tendința cancerului în Europa”

 

Continue Reading

Marian-Jean Marinescu

Marian-Jean Marinescu, responsabilul PE pentru reforma Cerului Unic European, speră că vor fi înregistrate progrese în timpul președinției slovene a Consiliului UE, în pofida ritmului lent al negocierilor

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu, responsabilul Parlamentului European pentru Cerul Unic European, speră că vor fi înregistrate progrese pe acest dosar în timpul președinției slovene a Consiliului Uniunii Europene, în pofida unui ritm lent al negocierilor, cauzat de ”diferențele de abordare dintre Consiliu și Parlament.”

”Am continuat negocierile pentru Regulamentul Cerul unic european, cu Președinția slovenă și vom avea încă două întâlniri în timpul acestei președinții. Din păcate, lucrurile merg foarte încet pentru că nu reușim să depășim diferențele de abordare dintre Consiliu și Parlament”, a deplâns situația Marinescu.

Acesta a explicat că statele membre vin cu ” propuneri care de fapt sunt sub actualele standarde privind reducerea emisiilor, reducerea prețului biletelor, eficientizarea traficului aerian și confortul pasagerilor, care până la urmă este cel mai important. Iar acest lucru se întâmplă pentru că statele membre refuză un management unitar și preferă menținerea unui management fragmentat, la nivel național.”

În pofida acestor sincope determinate de diferențele de viziune între cele două instituții cu rol de co-legislator, Marian-Jean Marinescu a anunțat că negocierile pe acest regulament continuă. ”Am avut o întâlnire la București cu un director din ministerul transporturilor din Slovenia și vom încerca stabilirea unor întâlniri la nivel ministerial pentru a vedea ce putem face mai departe”, a mai spus eurodeputatul român.

Speranța de avansa pe acest dosar, exprimată de Marian-Jean Marinescu, vine și în contextul în care, la începutul anului viitor, Franța urmează să preia președinția semestrială a Consiliului Uniunii Europene.  

”Franța are o mare problemă cu conceptul de cer unic european, atât din cauza structurii administrative naționale, cât și a puterii sindicatului francez al controlorilor de trafic aerian”, a atras atenția europarlamentarul.

Comisia pentru transport și turism (TRAN) din Parlamentul European a adoptat la 18 iunie mandatul de negociere pentru a reforma Cerul Unic European, dosar pentru care eurodeputatul Marian-Jean Marinescu este responsabil, cu 39 de voturi pentru, 7 împotrivă și 2 abțineri, actualizând poziția de negociere a Parlamentului European adoptată în 2014 și reconfirmând disponibilitatea instituției cu rol de co-legislator de a demara discuțiile cu Consiliul Uniunii Europene.

Eurodeputații au propus astfel modalități de modernizare a gestionării spațiului aerian pentru a reduce întârzierile, a optimiza rutele de zbor, a reduce costurile dar și emisiile de gaze cu efect de seră în sectorul aviației. 

Citiți și:
Marian-Jean Marinescu, raportorul PE pentru Cerul Unic European, face apel la statele membre să dea dovadă de ambiție pentru a crea o nouă arhitectură a spațiului aerian

Membrii Comisiei TRAN din Parlamentul European și-au exprimat dorința de a  reduce fragmentarea gestionării spațiului aerian european și optimizarea rutelor de zbor, adică introducerea mai multor zboruri directe.

Aceștia au pledat pentru simplificarea sistemului european de gestionare a spațiului aerian prin înființarea unui organism independent de evaluare a performanțelor sub umbrela administrativă a Agenției Uniunii Europene pentru Siguranță a Aviației (AESA).

Acesta va fi însărcinat cu eliberarea de licențe economice de operare pentru prestatorii de servicii de navigație aeriană și pentru operatorii aeroportuari, dar și cu implementarea planurilor de performanță privind gestionarea spațiului aerian.

Normele privind extinderea mandatului AESA au fost adoptate de eurodeputați cu 38 de voturi pentru, 7 voturi împotrivă și 3 abțineri. În egală măsură, Comisia TRAN din Parlamentul European a stabilit mandatul de începere a negocierilor interinstituționale cu 41 de voturi pentru, 5 voturi împotrivă și 2 abțineri.

Eurodeputații au subliniat că Cerul Unic European ar trebui să fie în acord cu Pactul Ecologic European și să contribuie astfel  la neutralitatea climatică a UE prin reducerea cu până la 10% a emisiilor de gaze cu efect de seră.

În acest sens, Comisia TRAN a îndeamnat Comisia Europeană să adopte criterii de performanță privind capacitatea, eficiența costurilor, schimbările climatice și protejarea mediului pe care serviciile de navigație aeriană să le respecte.

Amintim că statele membre au convenit la 3 iunie asupra poziției lor  referitoare la reforma Cerului Unic European (SES).

Scopul reformei este de a îmbunătăți sistemul de management al spațiului aerian european și de servicii de navigație aeriană, în vederea sporirii capacității, a creșterii eficienței din punctul de vedere al costurilor și a sporirii posibilităților sistemului de a se adapta la variațiile traficului, încercându-se totodată reducerea amprentei de CO2 a aviației.

Pachetul constă într-o propunere modificată de reformare a Regulamentului privind Cerul unic european (SES 2+) și o propunere de regulament de modificare a regulamentului de bază al Agenției UE pentru Siguranța Aviației (AESA).

Comisia a lansat în 1999 inițiativa Cerul unic european pentru a îmbunătăți performanța managementului traficului aerian și a serviciilor de navigație aeriană printr-o mai bună integrare a spațiului aerian european. Ultima inițiativă legislativă majoră din cadrul SES, și anume SES 2, a fost încheiată în 2009.

Actuala propunere modificată datând din septembrie 2020 vine ca urmare a unei actualizări intermediare a normelor SES, denumită SES 2+, care a fost propusă de Comisie în 2013, dar nu a fost niciodată finalizată.

 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
U.E.7 hours ago

Papa Francisc îndeamnă la reconstrucția Europei: “Să ajutăm Europa, bolnavă de oboseală, să se întoarcă la viziunea clarvăzătoare a părinților fondatori”

NATO7 hours ago

Raport: SUA au investit 363 de milioane de dolari în bazele militare din România în ultimii 20 de ani. România, al doilea cel mai mare beneficiar regional după Polonia

NATO11 hours ago

NATO: Avioane militare canadiane au interceptat două avioane de luptă ale Rusiei în apropierea spaţiului aerian al României

PARLAMENTUL EUROPEAN15 hours ago

Forumurile cetățenilor din cadrul Conferinței pentru Viitorul Europei continuă. Democrația europeană, următorul subiect de dezbatere

ROMÂNIA15 hours ago

Președintele delegației naționale în CoR, Adrian Teban: Principiul parteneriatului este cheia pentru implementarea cu succes a PNRR

SĂNĂTATE15 hours ago

Prof. Dr. Patriciu Achimaș-Cadariu: Cu ajutorul know-how-ului european, România poate avea un Plan Național ”corect și concret” de combatere a cancerului

U.E.16 hours ago

Donald Tusk va promova o reformă constituțională care ”va face foarte dificilă retragerea Poloniei din UE”

U.E.16 hours ago

Franța și Germania, în coordonare cu un grup de state din UE, l-au nominalizat pe actualul șef al OMS pentru un al doilea mandat

RUSIA16 hours ago

Josep Borrell: UE denunță activitățile cibernetice rău intenționate. Îndemnăm Federația Rusă să adere la un comportament responsabil în spațiul cibernetic

POLITICĂ16 hours ago

Klaus Iohannis o va primi luni pe Ursula von der Leyen la Palatul Cotroceni. Șefa Comisiei Europene se va afla în România pentru a aproba PNRR

ONU2 days ago

În primul discurs la ONU, Maia Sandu cere retragerea trupelor Rusiei din Transnistria și anunță că a început curățarea Republicii Moldova de regimurile corupte

Dragoș Pîslaru3 days ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru: Cel mai optimist scenariu pentru aderarea României la zona euro ar fi în 2028

ONU3 days ago

Klaus Iohannis, la ONU: România susține rolul de lider al Uniunii Europene în materie de schimbări climatice

INTERVIURI3 days ago

INTERVIU Președinta Fondului de Investiții al celor Trei Mări: Înființarea fondului, posibilă prin cooperarea cu România. Este esențial să prezentăm investitorilor întreaga regiune prin fiecare țară în parte

ONU3 days ago

Klaus Iohannis, de la tribuna ONU: Valorile democratice și ordinea bazată pe reguli, fundamente ale unui viitor mai bun. Conflictele prelungite din vecinătatea României continuă să amenințe securitatea Europei

INTERNAȚIONAL4 days ago

Joe Biden invocă, în primul său discurs la ONU, “alianța sacră NATO” și “parteneriatul fundamental cu UE”: Suntem în zorii unui deceniu decisiv. Începem o nouă eră de diplomaţie neobosită

INTERVIURI5 days ago

INTERVIU Ministrul adjunct de externe al Poloniei: România și Polonia sunt liderii principali ai Inițiativei celor Trei Mări. Trebuie să fim o parte mai puternică a UE

INTERVIURI7 days ago

Comisarul European Adina Vălean, despre rolul tinerilor în Conferința pentru Viitorul Europei: Ideile lor reprezintă o valoare adăugată

INTERVIURI7 days ago

INTERVIU Comisarul european pentru transporturi Adina Vălean: Proiectele europene necesită o guvernanță stabilă

COMISIA EUROPEANA7 days ago

INTERVIU Comisarul european Adina Vălean: Românii vor prefera din nou mersul cu trenul, odată cu creșterea vitezei de deplasare

Team2Share

Trending