Orașele din România nu se pot dezvolta la potențialul maxim dacă nu există o descentralizare reală, o debirocratizare masivă și o delegare mai mare a responsabilității în folosirea fondurilor europene către autoritățile locale, a declarat sâmbătă europarlamentarul Corina Crețu (Pro România, S&D), cu ocazia Zilei Mondiale a Orașelor.

“Așa cum știți, atât în calitate de Comisar European pentru Politică Regională, cât și acum, ca europarlamentar și Membră a Comisiei pentru Dezvoltare Regională din Parlamentul European (REGI) am fost și sunt o susținătoare a ideii de consolidare a rolului administrațiilor locale în dezvoltarea comunităților în care trăim cu toții. În gestionarea crizei COVID-19, administrațiile locale joacă un rol foarte important pentru menținerea în siguranță a cetățenilor, precum și pentru protejarea afacerilor locale”, a scris Corina Crețu, pe pagina sa de Facebook.

Aceasta a amintit că în 2016, în calitate de Comisar European, a lansat Agenda Urbană, prin care României i s-au alocat 2 miliarde de euro pentru dezvoltarea orașelor mari, ulterior modificând aria de eligibilitate și către orașele mici și mijlocii.

“Am gândit Agenda Urbană ca un instrument prin care orașele să poată deveni mai inovatoare, mai primitoare și să poată oferi condiții de trai cât mai bune cetățenilor, aducând împreună toți actorii locali interesați de soarta urbei lor: administrație locală, mediul de business, societate civilă, ONG-uri”, a explicat ea.

“Dar adevărul este că, oricât de mult ne-am dori, orașele din România nu se pot dezvolta la potențial maxim dacă nu există o descentralizare reală, o debirocratizare masivă și o delegare mai mare a responsabilității în folosirea fondurilor europene către autoritățile locale”, a adăugat eurodeputatul.

În context, ea a arătat să susține ca pentru perioada 2021-2027, să se aloce mai mulți bani europeni direct unităților administrativ-teritoriale, iar Primăriile și Consiliile Județene să decidă singure ce e necesar să se facă pentru comunitățile lor.

“Dincolo de simpatii sau antipatii politice, trebuie să recunoaștem valoarea administrațiilor locale, care au un rol fundamental în aspecte precum crearea de locuri de muncă, furnizarea de servicii esențiale, asigurarea de locuințe adecvate și regândirea spațiului public în contextul acestei provocări majore cu care ne confruntăm. E nevoie, pe viitor, ca orașele din România să dezvolte noi forme de incluziune socială, prin acces cât mai larg la diferite servicii publice și prin oferirea de noi oportunități care să asigure reziliența comunităților locale în fața unor provocări viitoare similare acestei pandemii. Să nu uităm că, înainte de orice, rolul administrației publice locale este acela de a îmbunătăți viața cetățenilor”, a mai precizat Corina Crețu.

Data de 31 octombrie este Ziua Mondială a Orașelor – așa cum a fost aceasta decretată de către Organizația Națiunilor Unite în 2013.

Anul acesta, tematica Zilei Mondiale a Orașelor ne îndeamnă să apreciem la adevărata lor valoare comunitățile locale și orașele noastre.

România are șanse reale de a obține găzduirea Centrului pentru Securitatea Cibernetică și de a-și consolida, astfel, poziția în Uniunea Europeană, în ciuda competiției acerbe, a transmis eurodeputatul Cristian Bușoi (PNL, PPE), președintele Comisiei pentru Industrie, Cercetare și Energie (ITRE) din Parlamentul European, într-un mesaj pe Facebook. 

Cristian Bușoi a participat joi, 29 octombrie, la trilogul de negociere între Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene, pe tema securității cibernetice, la care au participat comisarul pentru Piață Internă, Thierry Breton, și secretarul de stat din Guvernul federal al Germaniei, dr. Markus Richter.

În cadrul sesiunii de negociere desfășurată prin videoconferință, președintele ITRE a transmis următorul mesaj:

„Pentru a opri infracțiunile și amenințările cibernetice, în continuă creștere, Uniunea Europeană are nevoie de o abordare coordonată și, implicit, de un nou Centru de securitate cibernetică. Digitalizarea Uniunii Europene și implementarea sigură a 5G nu vor putea fi făcute fără un scut de apărare, care să protejeze temeinic integritatea și securitatea infrastructurii digitale, a serviciilor și rețelelor de comunicații”.

Eurodeputatul PPE consideră că factorii decizionali de la Bruxelles pot proteja prin deciziile lor cetățenii europeni și statele membre și să le ofere garanția securității și în domeniul digital. Mai mult, spune Cristian Bușoi, Centrul pentru Securitatea Cibernetică reprezintă „o șansă pentru România de a-și consolida poziția în UE, pentru ca avem șanse reale de obține găzduirea Centrului, chiar dacă competiția este foarte grea”.

Centrul European Industrial, Tehnologic și de Cercetare pentru Securitatea Cibernetică va spori coordonarea activităților de cercetare și inovare în domeniul securității cibernetice. Acesta va fi, de asemenea, principalul instrument al Uniunii Europene de a pune în comun investițiile în dezvoltarea securității cibernetice la nivel de cercetare, tehnologie și industrie.

Eurodeputatul Eugen Tomac a salutat vineri reacția imediată a Uniunii Europene la criza provocată de al doilea val al pandemiei de COVID-19, după ce Comisia Europeană a anunțat că va mobiliza 220 de milioane de euro pentru transferul pacienților infectați între statele membre.

“Este o măsură mai mult decât necesară în condițiile în care multe dintre spitale și-au atins capacitatea maximă și se găsesc în imposibilitatea de a primi noi pacienți. Este o perioadă extrem de dificilă pentru noi toți, iar sprijinul european este esențial spre a o depăși”, a scris Tomac, pe pagina sa de Facebook.

Preşedinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen a anunţat joi că Uniunea Europeană va mobiliza 220 de milioane de euro pentru finanţarea transferurilor de pacienţi cu COVID-19 dintr-o ţară în alta, pentru a susţine spitalele suprasolicitate din cele mai afectate state membre de al doilea val al pandemiei.

Pentru a facilita aceste transferuri, statele “trebuie să împărtăşească date exacte şi în timp real” la nivel european “pentru o mai bună coordonare”, a declarat şefa executivului european în cadrul unei conferinţe de presă după încheierea unei videoconferinţe despre coordonarea răspunsului UE la pandemia de COVID-19, cu participarea celor 27 de state membre.

“Răspândirea virusului va copleşi sistemele noastre de sănătate dacă nu acţionăm urgent”, a avertizat Ursula von der Leyen, care a precizat că le-a transmis liderilor UE cinci mesaje cheie: statele membre să facă schimb de informații, să facă, de asemenea, schimb de experiență și analiză, să crească masiv capacitatea de testare, capacitatea de depistare și urmărire și, nu în ultimul rând, vaccinarea.