Platforma europeană Eulytix.eu, care analizează performanța politică a eurodeputaților, îl plasează pe europarlamentarul Nicu Ștefănuță pe primul loc ca fiind cel mai activ membru din cadrul grupului Renew Europe și pe locul al șaselea într-un top al al influenței tuturor membrilor Parlamentului European.

Raportul anual prezentat de platforma menționată analizează performanța instituțională și politică a eurodeputaților din perspectiva activității, conectivității și eterogenitatea ideologică.

În același studiu, Ștefănuță a fost considerat în top 5 eurodeputați în fiecare comisie de resort în care acesta activează, și anume Comisia pentru mediu, sănătate și siguranță alimentară, Comisia pentru bugete și Comisia pentru afaceri externe.

“Este al doilea studiu independent care ne confirmă că aici, în Parlamentul European, ne luptăm pentru interesele cetățenilor români și încercăm să negociem de pe picior de egalitate cu orice alta țară și delegație”, a declarat Nicu Ștefănuță.

Luna trecută, Ștefănuță a fost desemnat drept cel mai influent eurodeputat român în domeniul politicii de sănătate în top-ul anual realizat de VoteWatch Europe.

Nicu Ștefănuță este vicepreședinte al Uniunii Salvați România și a fost ales europarlamentar pe lista Alianței USR PLUS în 26 mai 2019. Este vicepreședinte al Delegației pentru relațiile cu Statele Unite și membru al Comisiei pentru Mediu, Sănătate Publică și Siguranță Alimentară, al Comisiei pentru Bugete a Parlamentului European, coordonator al Comisiei Pentru Lupta Împotriva Cancerului și supleant în Comisia pentru Afaceri Externe din Parlamentul European.

Prețul mediu al unui hectar de teren arabil din România era anul trecut 7,163 de euro, în Franța era de 6,000 de euro, în vreme ce în țara vecină, Ungaria, acesta era de 4,893 de euro, arată datele publicate de Eurostat, citat de Agerpres.

Dintre statele membre UE, Țările de Jos au înregistrat cel mai mare preț de achiziție pentru un hectar de teren arabil din UE (în medie 69, 632 de euro în 2019). La polul opus se află Croația, unde un hectar de teren arabil a costat în medie 3,440 de euro în 2020.Dacă ne raportăm la regiuni, potrivit datelor disponibile, cel mai mare preț pentru un teren arabil a fost înregistrat în regiunea spaniolă Insulele Canare (o medie de 120,477 de euro pe hectar în 2020). De cealaltă parte, cel mai scăzut preț s-a înregistrat în regiunea de sud-vest (Yugozapaden) din Bulgaria (2,051 de euro pentru un hectar).

În cazul României, cele mai mari preţuri la terenuri arabile sunt în regiunea Bucureşti-Ilfov (11.615 euro pentru un hectar) şi cele mai mici în regiunea Nord-Vest (6.261 de euro pentru un hectar).

Nivelul prețurilor terenurilor depinde de o serie de factori, fie că este vorba de factori naționali (legislație), regionali (climă, proximitatea rețelelor) și de factori de productivitate localizați (calitatea solului, panta, drenajul etc.), precum și de forțele de piață ale cererii și ofertei (inclusiv influența normelor privind proprietatea străină).

În toate regiunile UE pentru care există date disponibile, terenurile arabile au fost mai scumpe decât pășunile (de până la 20 de ori mai scumpă în insulele grecești din nordul Mării Egee și în regiunea spaniolă Murcia).

De asemenea, terenurile arabile irigabile au fost mai scumpe decât terenurile arabile neirigabile în aproape toate regiunile (au fost de aproape șase ori mai scumpe în regiunea spaniolă Murcia).

Agenția Europeană a Medicamentelor (EMA) are nevoie de mai mult personal și de finanțare continuă pentru a face față provocărilor de sănătate, a transmis marți eurodeputatul Cristian Bușoi (PNL, PPE), responsabil al Parlamentului European pentru relația cu EMA,  în urma unei întrevederi cu directorul executiv al Agenției, dr. Emer Cooke. 

„Directorul executiv al Agenției Europene a Medicamentelor, Emer Cooke, a fost invitata noastră la Comisia pentru Sănătate din Parlamentul European. În calitate de responsabil al Parlamentului în relația cu Agenția am sprijinit mandatul extins al EMA cu un set cuprinzător de măsuri care să permită Agenției o reformă serioasă, dar care presupune și mai multă muncă. În acest context, care presupune responsabilități legate de lupta împotriva COVID-19, plus nevoia ca din ianuarie 2022 să implementeze legislația privind studiile clinice și HTA, am întrebat-o pe dr. Emer Cooke cum va face față EMA noilor sarcini și dacă există suficient personal pentru acestea”, a scris deputatul european, pe Facebook.

În ceea ce privește tratamentul împotriva COVID-19, Cristian Bușoi a amintit că EMA a autorizat recent mai multe terapii, care pot fi administrare în sistem ambulator, și lucrează în continuare pentru a da undă verde și altor antivirale orale.

„Acest lucru ne dă speranța că în curând vom putea preveni spitalizarea unor pacienți și vom reduce astfel presiunea de pe unitățile medicale care sunt la limită din cauza numărului mare de pacienți cu COVID-19. Ce putem face însă pentru a ne asigura că revizuirile și autorizațiile condiționare de introducere pe piață a acestor terapii țin seama de întregul ansamblu de dovezi disponibile?”, a subliniat acesta. 

Emer Cooke i-a răspuns eurodeputatului că EMA este supusă într-adevăr unei presiuni foarte mari. „Ca să facem față avem nevoie de ajutor”, a spus Cooke.

„Am un personal deosebit de motivat, dar a trebuit să prioritizăm munca legată de COVID-19. Oamenii lucrează non stop. De fiecare dată când credem că am ajuns la finalul unui val, vine deja și o nouă provocare. Avem nevoie de resurse umane suplimentare, trebuie să facem muncă nu doar pentru a depăși criza COVID-19, ci și pentru protejarea datelor personale, publicarea datelor clinice și să luăm deciziile corecte privind confidențialitatea datelor. Am fost dezamăgiți de faptul că cele 20 de posturi pe care le-am solicitat pentru Programul nostru în 2022 nu au fost acceptate. Avem nevoie de posturi în plus, de personal în plus pentru a ne desfășura munca. Avem nevoie în același timp și de flexibilitate pentru a le permite unora dintre colegi să se odihnească”, a subliniat directorul EMA în răspunsul pe care i l-a oferit lui Cristian Bușoi în cadrul ședinței Comisiei ENVI.

Cât despre exercițiul de transparență pe care ar trebui să îl facă EMA, Emer Cooke i-a spus europarlamentarului că Agenția și-a luat angajamente de transparență pentru toate vaccinurile și tratamentele COVID.

„Am publicat datele testelor clinice foarte repede, imediat după autorizare și vom continua să o facem. Acesta este un domeniu unde nu avem suficiente resurse. Să facem așa ceva pentru fiecare produs nu avem suficient personal, însă pentru terapiile anti COVID-19 am publicat datele pe care s-au bazat autorizațiile”, a spus ea.

Tot în cadrul dezbaterilor de marți de la Comisia ENVI, directorul Agenției a subliniat că lucrează îndeaproape cu industria pentru vaccinuri eficiente și sigure care să răspundă inclusiv mutațiilor recente ale virusului SARS COV 2.

„Într-o întâlnire oficială privată care a avut loc după dezbaterea din Comisie, am subliniat nevoia ca România prin experții Agenției Naționale a Medicamentelor și Dispozitivelor Medicale să aibă o implicare mai puternică în activitatea EMA și am asigurat-o pe dr. Emer Cooke de sprijinul meu în calitate de președinte al Comisiei ITRE și responsabil al Parlamentului European în relația cu EMA pentru ca Agenția să beneficieze de finanțarea de care are nevoie pentru a funcționa fără sincope în beneficiul tuturor cetățenilor europeni”, a conchis Cristian Bușoi.

Având în vedere numărul tot mai mare de cazuri de COVID-19 în UE și preocupările ridicate de o nouă variantă, membrii Comisiei pentru sănătate au axat dezbaterea de marți pe vaccinurile COVID-19, pe evoluțiile recente în domeniul terapiei COVID-19 și pe capacitatea Agenției de a face față provocărilor actuale și viitoare, informează Parlamentul European, printr-un comunicat. 

Emer Cooke i-a asigurat pe deputați că EMA este pregătită să facă față provocărilor actuale generate de pandemie. Vaccinurile existente au rămas eficiente până în prezent, studiile arătând că o doză suplimentară sau un rapel asigură o „imunitate extinsă”, a spus ea.

În cazul în care se ia o decizie științifică de a le adapta, Agenția dispune deja de orientări pentru producătorii care intenționează să modifice vaccinurile pentru a aborda variantele. De asemenea, Agenția dispune de un cadru juridic pentru a autoriza mai rapid vaccinurile adaptate. Autoritatea de reglementare a medicamentelor din Uniunea Europeană ar putea aproba vaccinurile adaptate pentru a viza noile variante în termen de de 3-4 luni, dacă este necesar.