Corespondență din Bruxelles

Șefii de stat sau de guvern din Uniunea Europeană au decis, vineri, să o numească pe Christine Lagarde în funcția de președinte al Băncii Centrale Europene, pentru un mandat de opt ani, începând cu data 1 noiembrie 2019.

Potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro, Emmanuel Macron, Angela Merkel, Klaus Iohannis și ceilalți lideri europeni au numit-o pe Lagarde, prima femeie președinte din istoria BCE, în baza unei decizii pe care șefii de stat sau de guvern au luat-o la 2 iulie 2019.

Christine Lagarde îl va înlocui în funcția de președinte al BCE pe Mario Draghi.

Numele lui Christine Lagarde la șefia Băncii Centrale Europene a apărut ca parte a unei soluții negociate de președintele francez Emmanuel Macron și cancelarul german Angela Merkel și prin care Ursula von der Leyen a fost aleasă în fruntea Comisiei Europene, premierul belgian Charles Michel va deveni președintele Consiliului European, iar Josep Borrell șeful diplomației europene.

La 9 iulie, miniștrii de Finanțe din țările UE și-au manifestat susținerea în unanimitate pentru ca Christine Lagarde să devină președintele Băncii Centrale Europene. Ulterior, la 17 septembrie, membrii Parlamentului European au votat în favoarea numirii fostului director al Fondului Monetar Internațional, Christine Lagarde, în funcția de președinte al Băncii Centrale Europene, fiind prima femeie care va ocupa această poziție începând cu data de 1 noiembrie 2019. 

Deblocarea impasului privind Brexitul, prin încheierea unui noi acord de retragere între Uniunea Europeană și Regatul Unit,va întări perspectivele de creştere ale economiei mondiale, atât pentru statele bogate, cât şi pentru cele în curs de dezvoltare, a declarat preşedintele Băncii Mondiale, David Malpass, potrivit Reuters, preluat de Agerpres. 

Uniunea Europeană și Marea Britanie au anunțat joi dimineață că au ajuns la un acord privind Brexit-ul, după negocieri-maraton care s-au prelungit târziu în noapte.

Protocolul revizuit oferă o soluție operativă din punct de vedere legal, care evită o frontieră dura pe insula irlandeză, protejează economia și Acordul de Vinerea Mare (Belfast) sub toate dimensiunile sale și protejează integritatea pieței unice a UE.

,,Dacă va exista claritate în acest proces, va fi stimulată puţin şi creşterea economică”, le-a spus jurnaliştilor Malpass, după acordul anunţat joi de UE şi Marea Britanie, a cincea mare economie mondială.

Incertitudinile legate de Brexit au afectat comerţul şi perspectivele economice atât în cazul Marii Britanii cât şi al UE. Rezolvarea acestei probleme va aduce beneficii atât pentru Regatul Unit şi blocul comunitar, cât şi pentru economiile în curs de dezvoltare, a apreciat Malpass.

Şi directorul general al FMI, Kristalina Georgieva, a numit acordul ,,o veste bună”, exprimându-şi speranţa că voinţa de a finaliza acordul este comună tuturor părţilor implicate.

Georgieva le-a declarat jurnaliştilor că FMI a estimat o creştere a economiei Marii Britanii cu 3,5%-5% mai redusă în cazul unui Brexit fără acord, care ar afecta cu 0,5% avansul PIB-ului UE. Chiar şi cu un acord, economia britanică va pierde 2%, a avertizat Georgieva.

Noul acord prevede că Irlanda de Nord va fi o parte a teritoriului vamal al Marii Britanii, însă va respecta regulile vamale ale Uniunii Europene pentru produsele exportate către UE. De asemenea, în cazul frontierei irlandeze va exista și un mecanism de rabat, detaliile find încă necunocute, însă această soluție pare agreată de ambele părți, în contextul în care guvernul Johnson a respins fără echivoc mecanismul de backstop (plasa de siguranță) negociată de fostul executiv al Theresei May.

Principala schimbare în Declarația politică, care însoțește acordul de retragere, se referă la viitoarea relație economică UE-Marea Britanie, în care actualul guvern britanic a optat pentru un model bazat pe un acord de liber schimb. Declarația politică confirmă ambiția de a încheia un acord de liber schimb, fără tarife, între UE și Marea Britanie și afirmă că angajamentele solide, asumate de cele două părți, bazate pe un mediu concurețial echitabil, ar trebui să asigure o concureță echitabilă.

Majoritatea celorlalte prevederi ale acordului – drepturile cetățenilor, angajamentele financiare ale Regatului Unit și perioada de tranziție – au rămas în termenii negociați anterior.

Liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene reuniți în formatul articolului 50, fără Marea Britanie, și-au dat acceptul cu privire la Acordul privind retragerea Marii Britanii din UE și invită Comisia Europeană, Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene să adopte toți pașii necesari pentru ca acest acord să intre să intre în vigoare la data de 1 noiembrie 2019.

În acest context, președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a respins varianta acordării unei noi prelungiri pentru Brexit, explicând că nu mai există un motiv care să susțină o prelungire, acordul la care negociatorii britanici și cei europeni au ajuns după runde de discuții-maraton fiind unul ”corect, echilibrat”, care garantează pacea și stabilitea pe insula irlandeză.

Această poziție pare menită să pună presiune pe parlamentarii britanici, dar și să fie un mesaj care ar putea însemna că, după trei ani de la referendumului din 23 iunie 2016 și un acord respins deja de trei ori de Camera Comunelor, Bruxelles-ul nu mai are dorința de a deschide din nou negocierile. 

De altfel, în conferința de presă comună cu premierul britanic Boris Johnson, Juncker a precizat că UE va începe negocierile cu Marea Britanie privind viitoarele relații imediat după ratificarea acordului, la 1 noiembrie. 

Camera Comunelor va avea sâmbătă o reuniune extraordinară în cadrul căreia noul acord va fi supus la vot. Premierul conservator Boris Johnson le-a cerut deputaţilor să voteze documentul care permite o retragere ordonată a Regatului Unit din UE pe 31 octombrie.

Citiți și Acordul pentru Brexit coincide cu moștenirea lui Tusk și a lui Juncker, aflați la final de mandat: Ușa va fi întotdeauna deschisă dacă prietenii noștri britanici decid să se întoarcă într-o zi

Dar refuzul laburiştilor lui Jeremy Corbyn şi al unioniştilor nord-irlandezi (DUP) de a susţine acordul, plus opoziţia liberal-democraţilor faţă de ieşirea din UE, reduc considerabil şansele ca acesta să treacă de votul Camerei Comunelor. Conservatorii dețin 288 de mandate în Camera Comunelor, în timp ce numărul total al membrilor este 650. Astfel, o majoritate simplă poate fi constituită din minim 326 de parlamentari.

În această eventualitate, reamintim că la 4 septembrie parlamentarii britanici au aprobat o lege prin care îl obligă pe Boris Johnson să ceară prelungirea Brexit-ului până la 31 ianuarie 2020 dacă un acord nu este adoptat. De asemenea, o eventuală solicitare din partea lui Boris Jonson, care exclude această opțiune și avertizează că Marea Britanie va părăsi UE la 31 octombrie chiar și fără un acord, trebuie aprobată şi de liderii europeni.

Corespondență din Bruxelles

Președintele Klaus Iohannis a reiterat vineri, la sosirea la Consiliul European, că România trebuie să nominalizeze ”o persoană integră” pentru funcția de comisar european, în contextul în care șeful statului a avut joi o întrevedere cu președintele ales al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Mai mult, președintele a spus că von der Leyen este ”îngrijorată de situația creată cu un guvern interimar care nu va nominaliza un comisar” și a arătat că ”ar fi total nepotrivit și ar fi o eroare gravă din partea României să se oprească întregul demers din cauza noastră”.

”Doamna președinte-desemnat von der Leyen este foarte îngrijorată pentru situația care s-a creat. Avem un guvern interimar care nu va nominaliza un comisar. Comisia se grăbește, chit că acum avem o amânare de o lună de zile – nu din cauza României, din alte motive. Dar situația este una complicată și sper să găsim soluții. (…) Ar fi total nepotrivit și ar fi o eroare gravă din partea României să se oprească întregul demers din cauza noastră”, a spus președintele, în cadrul unor declarații de presă.

Șeful statului a mai precizat că atunci când va reveni în țară o să demareze discuții pentru identificarea unor soluții.

”Este clar că avem nevoie de o persoană integră, o persoană care are cunoștințele necesare pentru a umple poziția de comisar european, o persoană care ar reprezenta într-un fel și România în Comisie într-un sens pozitiv. Noi avem oameni competenți, oameni profesioniști, hai să îi trimitem la Bruxelles”, a mai adăugat președintele, refuzând însă să facă un profil clar în acest sens.

Întrebat de corespondentul CaleaEuropeană.ro dacă în urma discuțiilor cu Ursula von der Leyen privind viitorul comisar european din partea României s-a reluat importanța principiului echilibrului de gen în compunerea Comisiei, președintele a răspuns afirmativ.

”Da, doamna președinte ales von der Leyen a subliniat și la discuția pe care am avut-o ieri că își dorește foarte mult ca România să desemneze o doamnă pentru poziția de comisar pe transporturi”, a spus Iohannis.

Mai mult, șeful statului a subliniat din nou că în discuțiile cu viitoarea președintă a Comisiei Europene nu s-a intrat în detalii în privința unui nume de potențial candidat.

Președinta aleasă a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a transmis miercuri seară, într-un mesaj pe Twitter, că a discutat cu președintele Klaus Iohannis, în cadrul întrevederii avute în marja Consiliului European, despre comisarul pe care România trebuie să-l nominalizeze în noul Colegiu al Comisiei Europene.

Președintele Klaus Iohannis s-a întâlnit, la Bruxelles, cu președinta aleasă a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, cei doi oficiali discutând cu privire la portofoliul alocat României în cadrul Comisiei Europene, în contextul în care țara noastră, alături de Franța și Ungaria, trebuie să facă noi propuneri de candidați pentru viitorul executiv european, al cărui debut de mandat a fost amânat până la 1 decembrie.

Anterior întâlnirii, Iohannis a declarat jurnaliștilor prezenți la Bruxelles că nu poate accepta ca un guvern demis, în speță cabinetul Dăncilă, să facă o propunere de comisar european.

În context, șeful statului a negat că a existat sau că va exista o discuție și o înțelegere pe o rocadă de portofolii, după ce în spațiul public de la București și de la Bruxelles s-a speculat că România, care a primit portofoliul transporturilor, ar putea face schimb de portofolii cu Ungaria, care are atribuit portofoliul pentru vecinătate și extindere.

Votul din plenul Parlamentului European privind validarea Comisiei Europene a Ursulei von der Leyen, programat inițial pentru 23 octombrie, a fost amânat de conducerea PE după ce trei candidați pentru funcția de comisar european – cei ai Franței, României și Ungariei – au fost respinși de comisiile europarlamentare.

Din partea României și a Ungariei, Rovana Plumb și Laszlo Trocsanyi au fost respinși pe criterii de integritate de Comisia pentru afaceri juridice a Parlamentului European, în vreme Sylvie Goulard, din partea Franței, a fost respinsă după două audieri în comisiile de specialitate aferente portofoliului alocat, asupra sa planând tot controverse referitoare la integritate.

Potrivit unei decizii anunțate la 10 septembrie, Ursula von der Leyen a alocat Franței portofoliul pentru piață internă, industria apărării și politică spațială, Ungariei pe cel pentru vecinătate și extindere și României pe cel pentru transporturi.

În acest cadru de referință, președintele francez Emmanuel Macron a anunțat că va face o nouă propunere de comisar european după Consiliul European din 17-18 octombrie, premierul maghiar Viktor Orban a transmis deja că noua propunere a Budapestei este Oliver Varhely, ambasadorul Ungariei la UE, în timp ce la București au început negocierile politice pentru formarea unui nou guvern, în ale cărei atribuții va intra și nominalizarea unui nou comisar european.