Procurorul Jean-François Bohnert a fost propus de ministrul francez al Justiţiei, Nicole Belloubet, pentru a conduce Parchetul Naţional Financiar (PNF) din Franţa, lăsându-i practic cale liberă pentru şefia Parchetului European contracandidatei sale Laura Codruța Kövesi.
”Jean-François Bohnert este propus pentru postul de şef al Parchetului Naţional Financiar (PNF)”, a transmis marţi după-amiază Youssef Badr, purtătorul de cuvânt al Ministerului francez al Justiţiei, într-o postare pe Twitter.
Jean-François Bohnert a fost propus Consiliului Superior al Magistraturii pentru funcţia de şef al Parchetului Naţional Financiar. Avizul CSM-ului francez este însă doar consultativ, astfel că Bohnert va deveni în mod sigur șeful acestei structuri de luptă împotriva corupției și a fraudei fiscale, precizează Le Figaro, potrivit Digi24.
Acest anunț apare la trei săptămâni după ce RFI a scris că Laura Codruța Kövesi rămâne singură în cursa pentru șefia Parchetului European, contracandidatul ei la această funcție urmând a fi numit procuror-șef al Parchetului financiar francez.
Ulterior, însă, Jean-François Bohnert anunţa că rămânea candidat pentru postul de procuror-şef al Uniunii Europene, din raţiuni procedurale.
Totodată, președintele Klaus Iohannis a anunțat, în urmă cu două săptămâni, că președintele Franței, Emmanuel Macron, l-a informat, într-o convorbire telefonică, de sprijinul acordat Laurei Codruța Kövesi.
”În virtutea bunei colaborări și a bunei înțelegeri între cei doi șefi de stat, Președintele Emmanuel Macron i-a transmis Președintelui Klaus Iohannis că va retrage candidatura domnului Jean-François Bohnert și că o va susține pe doamna Laura Codruța Kövesi la conducerea Parchetului European”, a transmis, pe 19 iulie, Administrația Prezidențială.
De asemenea, la 18 iulie, noul Parlament European și-a reconfirmat sprijinul pentru candidatura Laurei Codruța Kövesi la șefia Parchetului European.
Istoricul tratativelor
Negocierile între Parlamentul European şi Consiliul Uniunii Europene pentru desemnarea procurorului-şef european, funcţie pentru care candidează şi fostul procuror-şef al DNA Laura Codruţa Kövesi, s-au încheiat în aprilie fără niciun acord şi dosarul rămâne pe agenda viitorului Parlament European, format după alegerile europene din mai.
Anterior, în urma unui vot secret, în luna februarie, Comisia LIBE a selectat-o pe Kövesi pe primul loc în lista de candidaţi pentru postul de procuror-şef european. Rezultatul a fost: Laura Codruţa Kövesi – 26 de voturi, Jean-François Bohnert (Franţa) – 22 voturi, iar Andreas Ritter (Germania) – 1 vot. Kövesi a fost preferată anterior şi în Comisia CONT.
În schimb, în urma votului reprezentanţilor permanenţi ai statelor în Consiliul Uniunii Europene, Jean-François Bohnert s-a clasat pe primul loc pe lista pentru desemnarea procurorului-şef european, fiind urmat de Laura Codruţa Kövesi, din România, şi de germanul Andreas Ritter.
Reprezentanţii Parlamentului European şi cei ai Consiliului UE au avut trei runde de negocieri – în 20 martie, 27 martie şi 4 aprilie.
În reuniunea din 4 aprilie, echipa de negociere a Parlamentului European a reiterat că Laura Codruţa Kövesi rămâne candidatul preferat al instituţiei pentru a deveni primul procuror-şef al noului Parchet European şi a cerut Consiliului, care îl susține pe Jean-François Bohnert, să îşi reconsidere poziţia.
Despre Parchetul European
Parchetul European se așteaptă să fie operațional în 2020 și este creat pe baza cooperării consolidate între 22 de state membre. Cele 6 state care nu participă sunt: Suedia, Ungaria, Polonia, Marea Britanie, Irlanda și Danemarca, însă se vor putea alătura în orice moment cooperării dacă doresc, cu excepția Danemarcei care are drept de opt-out asupra chestiunilor ce țin de afaceri interne și justiție și a Marii Britanii, care se va retrage din UE.
Însărcinată cu investigarea, urmărirea şi aducerea în faţa justiţiei a infracţiunilor împotriva bugetului UE, cum ar fi frauda, corupţia sau frauda transfrontalieră de TVA de peste 10 milioane de euro, instituția EPPO va avea competența de a investiga și a urmări penal infracțiuni care aduc atingere intereselor financiare ale UE și va lucra în strânsă colaborare cu autoritățile naționale de aplicare a legii. De asemenea, va colabora îndeaproape cu alte organisme precum Eurojust și Europol. Lista infracțiunilor va putea fi extinsă în viitor pentru a include, de exemplu, activități teroriste.
Procurorul-șef european va fi responsabil cu gestionarea EPPO și organizarea activității acestuia.
Parchetul UE va avea o structură pe două niveluri. Nivelul strategic va fi compus din procuror-șef european, responsabil cu gestionarea EPPO și organizarea activității acestuia, și de un colegiu al procurorilor, responsabil de luarea deciziilor privind chestiuni strategice.
Nivelul operațional va cuprinde procurori europeni delegați, responsabili pentru desfășurarea investigațiilor și urmăririlor penale, și camere permanente, care vor monitoriza și direcționa investigațiile și vor lua decizii privind chestiuni operaționale.
Biroul central al EPPO va fi în Luxemburg.