Connect with us

POLITICĂ

Cazul de la Caracal: Ministrul interimar al Afacerilor Interne afirmă că are mandat pentru a iniția “un proces radical de luptă împotriva criminalităţii şi de reformare a sistemului”

Published

on

© Mihai Fifor/ Facebook

Ministrul interimar al Afacerilor Interne, Mihai Fifor, afirmă că primit mandat din partea premierului Viorica Dăncilă să iniţieze “un proces radical de luptă împotriva criminalităţii şi de reformare a sistemului”.

Am preluat interimatul conducerii Ministerului Afacerilor Interne, ca urmare a solicitării prim-ministrului Viorica Dăncilă. Vă asigur că vom continua toate cercetările necesare în cazul din Caracal, pentru identificarea adevărului şi pentru sancţionarea tuturor celor care nu au acţionat profesionist şi eficient în acest caz“, a scris Fifor, marţi, pe Facebook.

Ministrul interimar al Afacerilor Interne se angajează totodată să asigure o mai mare transparenţă în comunicarea în acest caz.

“De asemenea, din respect pentru familiile victimelor şi pentru cetăţenii care urmăresc evoluţiile, mă angajez să asigur o mai mare transparenţă în comunicarea periodică în acest caz. Vom pune la dispoziţie constant informaţiile oficiale care ies la iveală din demersurile pe care le facem. Onoare şi Patrie!”, a mai scris Mihai Fifor.

Fifor, actual vicepremier pentru parteneriate strategice și fost ministru al Apărării Naționale, a fost numit marți de președintele Klaus Iohannis în funcția de ministru interimar al Afacerilor Interne în urma demisiei lui Nicolae Moga pe fondul sensibilității detaliilor ce decurg din cazul tragediei de la Caracal.

Referitor la cazul tragediei de la Caracal, preşedintele Klaus Iohannis a declarat marţi că în şedinţa CSAT au fost analizate rapoartele MAI şi STS cu privire la acest caz, adăugând că cetăţenii trebuie să îşi recapete încrederea în stat prin eliminarea definitivă din sistem a celor care nu-şi fac datoria.

Klaus Iohannis a precizat că a solicitat Guvernului României ca până la finalul lunii august să elaboreze o serie de măsuri, norme și proceduri de reacție rapidă și corelare a tuturor instituțiilor implicate, inclusiv parchete, astfel încât în situații precum cea de la Caracal să nu mai existe întârzieri criminale în acțiunea organelor statului.

De asemenea, șeful statului a solicitat Guvernului să analizeze în regim de urgență legislația actuală în cazul infracțiunilor grave și foarte grave, contra persoanei, în special în situațiile în care sunt afectate viața, libertatea și integritatea corporală, identificarea modalităților de optimizare a localizării, prin implementarea transmiterii prin SMS a coordonatelor geografice ale terminalului și analiza situației Sistemului de urgență actual 112.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

POLITICĂ

Klaus Iohannis atenționează că România va pierde fonduri UE dacă pensiile vor fi majorate cu 40%: Comisia Europeană citește cu foarte mare atenție tratatele, ca să vadă în ce zonă putem fi trași la răspundere

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis a declarat luni, într-o conferință de presă, că există riscul ca România să piardă fonduri europene și să fie retrogradată de analizele agențiilor de rating dacă pensiile vor fi majorate cu 40%, așa cum a propus majoritatea parlamentară susținută de PSD.

“Toată lumea se așteaptă de la România la măsuri care, evident, sunt precaute. Deci, se așteaptă de la noi o acțiune bugetară responsabilă, în condițiile în care criza economică este, din păcate, un fapt. Din păcate, consumul a scăzut, veniturile la buget au scăzut. Este evident că anumite cheltuieli trebuie făcute – de exemplu, cele pentru susținerea sistemului spitalicesc, pentru medici, pentru tablete pentru elevi – însă multe cheltuieli pot fi amânate până când situația se îmbunătățește și asta se așteaptă de la noi, o acțiune responsabilă, a spus președintele.

“Dacă nu va fi așa, cu siguranță, vom intra într-o procedură specială, care implică, pe de-o parte, un rating care, evident, va fi în scădere și nu în creștere. Pe de altă parte, Comisia Europeană citește deja cu foarte mare atenție tratatele, ca să vadă în ce zonă putem fi încadrați și trași la răspundere“, a atenționat Klaus Iohannis.

Șeful statului a reluat astfel o afirmație făcută și luna trecută când a spus că salariile profesorilor și punctul de pensie nu pot fi majorate în această perioadă pentru că “nu există spațiu fiscal” în condițiile în care măsura ar “împovăra bugetul pentru anul viitor cu 6% din PIB”. 

Parlamentul României a adoptat luna trecută rectificarea bugetară pe 2020, cu amendamentul PSD referitor la creşterea cu 40% a punctului de pensie. Parlamentarii au decis, la propunerea PSD, abrogarea articolului potrivit căruia punctul de pensie se majora cu 14%, în acest fel rămânând în vigoare legea sistemului public de pensii care prevede creşterea acestuia cu 40%.

Guvernul PNL a atacat aceste modificări la Curtea Constituțională, iar avertismente împotriva unor astfel de cheltuieli au venit și din partea mediului de afaceri, îndeosebi din partea Camerei de Comerț Româno-Americane.

Continue Reading

POLITICĂ

Klaus Iohannis, la finalul Summitului celor Trei Mări: Trebuie să utilizăm fonduri europene și finanțări din partea SUA pentru proiectele strategice susținute de România

Published

on

© Administrația Prezidențială

Inițiativa celor Trei Mări va contribui în perioada post-pandemie la redresarea economică, prin dezvoltarea conectivității între statele din regiunea noastră, a declarat luni președintele Klaus Iohannis, într-o conferință de presă susținută la Palatul Cotroceni după participarea la Summitul Inițiativei celor Trei Mări, organizat de Estonia în format videoconferință.

“Obiectivul principal al României este implementarea proiectelor strategice de interconectare, un pas important fiind finalizarea primei faze a proiectului de transport gaze naturale – așa numitul proiect BRUA și trecerea la implementarea fazei a doua”, a spus președintele, referitor la punctele de vedere susținute în cadrul summitului.

Acesta a arătat că, în domeniul transportului, a ținut să sublinieze “importanța deosebită din punct de vedere economic și strategic a liniei de cale ferată numită Rail2Sea, care leagă porturile Constanța și Gdansk, precum și a traseului rutier transeuropean Via Carpatia”.

Aceste proiecte strategice pentru noi au nevoie de finanțare substanțială și, de aceea, pe lângă resursele financiare provenite din Fondul de Investiții al Inițiativei celor Trei Mări, ar trebui utilizate fonduri guvernamentale, fonduri europene, precum și fondurile anunțate de Statele Unite ale Americii“, a adăugat șeful statului, în condițiile în care o susținere pentru proiectele Rail2Sea și Via Carpatha a fost reafirmată recent și de ambasadorul SUA la București, Adrian Zuckerman.

“În pofida dificultăților generate de pandemia de COVID-19, apreciez că am avut un Summit bun, în cadrul căruia au fost consemnate progrese importante, fiind totodată conturate liniile principale de acțiune pentru perioada următoare”, a conchis Klaus Iohannis.

De altfel, vorbind în cadrul reuniunii, secretarul de stat al SUA Mike Pompeo a reafirmat angajamentul SUA de a aloca până la un miliard de dolari pentru proiectele Inițiativei.

De asemenea, conform declarației finale a Summitului, mai multe state din regiune –  Estonia, Letonia, Ungaria, Bulgaria, Lituania și Slovenia – au decis să alătura Poloniei și României în cadrul Fondului de Investiții al Inițiativei celor Trei Mări, instrument lansat cu ocazia Summit-ului I3M de la București, din 2018, găzduit de președintele Klaus Iohannis, în vederea sprijinirii eforturilor statelor participante de dezvoltare a infrastructurii, de asigurare a securității energetice și de îmbunătățire a conectivității la nivel regional.

Iniţiativa celor Trei Mări este o platformă politică la nivel prezidenţial, reunind cele 12 state membre ale Uniunii Europene aflate între Marea Baltică, Adriatică şi Marea Neagră – Austria, Bulgaria, Croaţia, Cehia, Estonia, Ungaria, Lituania, Letonia, Polonia, România, Slovacia şi Slovenia. Iniţiativa îşi propune dezvoltarea economică a statelor din regiune, prin stimularea interconectivităţii în trei domenii principale – transport, energie, digital; creşterea convergenţei reale între statele membre ale Uniunii Europene, contribuind astfel la consolidarea unităţii şi coeziunii în cadrul Uniunii; precum şi întărirea relaţiei transatlantice, prin stimularea prezenţei economice a Statelor Unite ale Americii în regiune.

Pentru România, summitul a avut loc într-un context special în care SUA au anunțat că vor începe derularea unui nou proiect pentru România, împreună cu Polonia, pentru construirea unei autostrăzi și a unei căi ferate, care să lege Constanța, de la Marea Neagră, cu Gdansk, de la Marea Baltică. Acest anunț are o dublă valoare strategică, referindu-se la proiectul feroviar RAIL 2 SEA – “Modernizarea şi dezvoltarea rutei feroviare Gdansk – Constanţa” și la traseul transeuropean Via Carpatia, ambele numărându-se între cele 27 de proiecte principale susținute de România și de Polonia în cadrul Inițiativei celor Trei Mări – Adriatică, Baltică, Neagră – platformă de cooperare prezidențială și de interconectare în domeniile transporturi, energie și digital inițiată care a atins deplina maturitate politică la summitul de la București din 2018.

Continue Reading

POLITICĂ

Bogdan Aurescu, mesaj de la Washington la Summitul celor Trei Mări: Salut decizia SUA de a aloca până la un miliard de dolari pentru proiectele Inițiativei

Published

on

© Bogdan Aurescu/ Twitter

Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a salutat luni anunțul mai multor state participante la Inițiativa celor Trei Mari de a se alătura Fondului de investiții al Inițiativei creat de România și de Polonia, precum și anunțul SUA de a investi până la 1 miliard de dolari pentru proiectele de dezvoltare în regiune.

“Inițiativa celor Trei Mări ar putea face o diferență importantă prin impactul său pozitiv asupra implementării proiectelor majore de conectivitate în Europa Centrală și de Est. Este mai important ca oricând să se asigure o conectivitate funcțională și fiabilă între Est și Vest și în special între Nord și Sud la nivel european, precum și legături transatlantice puternice. (…) Ar trebui să ținem cont întotdeauna că Inițiativa celor Trei Mări reprezintă un exemplu clar de cooperare transatlantică pozitivă care a beneficiat de sprijinul și implicarea SUA încă de la început. În același timp, Inițiativa rămâne o contribuție regională europeană importantă la creșterea convergenței economice a statelor membre ale UE”, a spus Aurescu, care a participat, prin sistem video-conferință, la panelul ministerial Smart Money din cadrul Forumului Web desfășurat în marja Summit-ului Virtual al Inițiativei celor Trei Mări (I3M), organizat de Estonia.

Intervenția șefului diplomației române a avut loc de la Washington, unde acesta efectuează o vizită bilaterală, la invitația omologului său american.

 

În debutul intervenției sale, șeful diplomației române a salutat eforturile Estoniei de a găzdui în format videoconferință evenimentele anuale la nivel înalt ale Inițiativei celor Trei Mări în actualul context sanitar extrem de dificil. În aceeași măsură, a evidențiat angajamentul constant al României față de obiectivele Inițiativei și rolul activ pe care țara noastră îl va juca pe mai departe în dezvoltarea I3M, informează Ministerul Afacerilor Externe într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Ministrul Bogdan Aurescu a evocat importanța relației transatlantice și valoarea adăugată pe care Inițiativa celor Trei Mări o aduce pentru ambele maluri ale Atlanticului, aceasta reprezentând un exemplu concret de cooperare transatlantică eficientă, care a beneficiat de sprijinul și implicarea SUA încă de la început. În aceeași măsură, a punctat că Inițiativa rămâne o contribuție regională europeană relevantă pentru creșterea convergenței economice și dezvoltarea statelor membre ale UE.

Oficialul român a reamintit importanța conectivității pentru asigurarea unui răspuns adecvat al guvernelor la provocările generate de pandemia de COVID-19, precum și pentru măsurile de redresare post-criză. În acest sens, trebuie asigurate conexiunile necesare spre a permite accesul în timp util și în mod nediscriminatoriu la resursele necesare. În context, a arătat că atingerea obiectivelor Inițiativei celor Trei Mări, în special avansarea implementării proiectelor sale majore de conectivitate, va avea un impact pozitiv asupra cooperării la nivelul regiunii. 

Accentuând importanța rezultatelor concrete pentru evoluția Inițiativei, ministrul afacerilor externe a subliniat că Guvernul României continuă să lucreze la implementarea proiectelor prioritare aprobate, în strânsă cooperare cu alte guverne și parteneri din regiune. Aceste demersuri vor contribui la reducerea decalajului de conectivitate atât de clar indicat de studiul FMI prezentat în cadrul Summit-ului.

Ministrul Bogdan Aurescu a adăugat că pentru implementarea acestor proiecte este necesară o finanțare adecvată, iar un rol esențial îl au fondurile guvernamentale, europene, fondurile private și Fondul de Investiții al I3M. A salutat anunțul SUA privind alocarea a până la 1 miliard de dolari pentru proiecte derulate în statele participante I3M, precum și decizia mai multor state din regiune de a se alătura Poloniei și României în cadrul Fondului de Investiții al Inițiativei celor Trei Mări, instrument lansat cu ocazia Summit-ului I3M de la București, din 2018, găzduit de președintele Klaus Iohannis, în vederea sprijinirii eforturilor statelor participante de dezvoltare a infrastructurii, de asigurare a securității energetice și de îmbunătățire a conectivității la nivel regional. A arătat, în acest context, că atingerea unui nivel optim al dimensiunii Fondului trebuie să ducă la finanțarea de către acesta a proiectelor de infrastructură de interconectare strategică, care au fost aprobate de președinții statelor participante, chiar dacă abordarea Fondului, până în prezent, este una de tip comercial. 

În context, ministrul afacerilor externe a evidențiat valoarea strategică pentru România și pentru regiune a unor proiecte majore de infrastructură și interconectare, precum Rail2Sea (Calea ferată Constanța – Gdansk) și Via Carpathia.

În finalul intervenției sale, șeful diplomației române a exprimat încrederea că, prin continuarea angajamentului activ al tuturor statelor participante și partenere, cu sprijinul Comisiei Europene, al instituțiilor financiare europene și internaționale și al comunității de afaceri, toate proiectele majore de interconectivitate din regiune vor fi implementate, contribuind astfel la îndeplinirea obiectivelor Inițiativei celor Trei Mări.

Panelul Smart Money a fost moderat de ministrul afacerilor externe al Estoniei Urmas Reinsalu. La discuții au participat, alături de ministrul Bogdan Aurescu, reprezentanți guvernamentali, la nivel de ministru și vice-ministru, din Letonia, Polonia, Ungaria, Bulgaria, Lituania, Slovenia și Croația, reprezentanți ai conducerii Fondului de Investiții al Inițiativei celor Trei Mări, precum și Keith Krach, adjunct al secretarului de stat american pentru creștere economică, energie și mediu.

Continue Reading

Facebook

Europe Talks 2020 – Survey

Dragoș Pîslaru4 hours ago

Dragoș Pîslaru: Cosmin Boiangiu, noul director executiv al Agenției Europene a Muncii, este un negociator excelent care a reușit să obțină victorii neașteptate pentru România

Marian-Jean Marinescu4 hours ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu: UE se așteaptă ca democrația și statul de drept să triumfe în alegerile parlamentare din Republica Moldova pentru prosperitatea cetățenilor moldoveni

INTERVIURI5 hours ago

EXCLUSIV Expertul american Ian Brzezinski: Cu o administrație Trump sau o administrație Biden, prezența militară a SUA în România va crește. Sunteți un aliat care s-a ridicat la înălțimea așteptărilor

ENGLISH5 hours ago

EXCLUSIVE Ian Brzezinski, Senior Fellow Atlantic Council: With a Trump or Biden administration, US military presence in Romania will increase

CONSILIUL UE8 hours ago

La propunerea Germaniei, UE adoptă sancțiuni împotriva unor persoane din Rusia pentru atacul cibernetic împotriva Bundestagului și biroului Angelei Merkel

NATO8 hours ago

Miniștrii apărării din țările NATO au decis crearea unui centru spațial în Germania pentru protejarea sistemelor aliate împotriva amenințărilor

U.E.10 hours ago

România a câștigat șefia Autorității Europene a Muncii: Diplomatul Cosmin Boiangiu a fost ales în funcția de director executiv

U.E.10 hours ago

Eurostat: Deficitul guvernamental în zona euro și în UE a atins un nivel fără precedent, în trimestrul al doilea

Corina Crețu11 hours ago

Eurodeputatul Corina Crețu: Este nevoie de reciprocitate în relațiile UE-SUA. Vizele pentru români trebuie ridicate cât mai curând

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI11 hours ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu: Digitalizarea economiei europene reprezintă o mare provocare, căreia vom putea să îi facem față doar printr-o reglementare antentă a tuturor domeniilor implicate

ROMÂNIA3 days ago

Ministrul Finanțelor, Florin Cîțu: Urmează discuţii foarte dure cu agenţiile de rating şi cu Comisia Europeană

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI7 days ago

Marian-Jean Marinescu, raportorul PE pentru politica de transport a UE: Comisia Europeană trebuie să prioritizeze finalizarea coridoarelor strategice și alocarea integrală a fondurilor pentru atingerea acestui obiectiv

ROMÂNIA7 days ago

Ministrul Agriculturii, Adrian Oros: România a atras în acest an fonduri europene pentru agricultură de peste două miliarde de euro

Dragoș Pîslaru1 week ago

Dragoș Pîslaru: Pandemia este o lovitură, dar și un moment în care putem face tranziția de la o piața reactivă și inflexibilă la una dinamică

U.E.1 week ago

COVID-19: Noi recomandări privind coordonarea restricțiilor de călătorie în UE. Platforma „Re-open EU”, actualizată permanent cu date noi privind călătoriile

ENGLISH1 week ago

COVID19: regions and cities demand simplified access to EU funds and sufficient time to invest on recovery

U.E.1 week ago

Barometrul regional și local al UE avertizează că pandemia COVID-19 riscă să creeze o generație de tineri „pierdută”

Cristian Bușoi1 week ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru Energie din PE, schimb de opinii cu directorul DG Energie din Comisia Europeană: Numai prin îmbunătățirea energetică a clădirilor, UE și-ar putea reduce consumul de energie cu cel puțin 6%

Dragoș Pîslaru1 week ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru: Digitalizarea României necesită o reconfigurare „din temelii” a societății, operând mai incluziv din perspectiva competențelor digitale

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 week ago

Victor Negrescu, vicepreședintele Comisiei pentru educație din PE: UE poate contribui la eficientizarea unor decizii publice luate în România în aceea ce privește cheltuirea banilor europeni, dar și în ceea ce privește generațiile următoare

Advertisement
Advertisement

Trending