Connect with us

U.E.

De la Zagreb, Ursula von der Leyen anunță că susține eforturile Croației pentru aderarea la zona euro și la spațiul Schengen

Published

on

© Andrej Plenkovic/ Twitter

Preşedinta aleasă a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, aflată în vizită la Zagreb, şi-a exprimat marţi sprijinul pentru eforturile Croaţiei de aderare la zona euro şi la spaţiul Schengen.

“Acord o înaltă consideraţie eforturilor enorme depuse de Croaţia pentru a începe (procesul de aderare la zona euro şi la spaţiul Schengen)”, a declarat Ursula von der Leyen în cursul unei întâlniri cu premierul croat Andrej Plenkovic, citată de DPA, potrivit Agerpres.

“Aşadar, sunt alături de dumneavoastră”, a adăugat von der Leyen, a cărei vizită la Zagreb a fost a patra într-o capitală europeană, după deplasările de la Berlin, Paris și Varșovia de săptămâna trecută.

De altfel, vizita la Zagreb a avut loc și în contextul în care Croația va prelua anul viitor, de la 1 ianuarie 2020, prima sa președinție rotativă a Consiliului UE, iar premierul Plenkovic s-a numărat printre susținătorii Ursulei von der Leyen după ce candidatura lui Manfred Weber a fost respinsă de o majoritate a șefilor de stat sau de guvern din Consiliul European.

Pe de altă parte, în timpul dezbaterilor din plenul Parlamentului European înainte de a fi votată de o majoritate a eurodeputaților, Ursula von der Leyen  a făcut un apel la înlăturarea diviziunilor între Vestul și Estul Uniunii Europene, referindu-se atât inexistența unui echilibru geografic și geopolitic între cei numiți să conducă instituțiile UE, cât și la așteptările țărilor din Europa Centrală și de Est de a deveni parte a spațiului Schengen și a zonei euro.

Cu foarte mare respect mă gândesc la efortul făcut de Europa Centrală și de Est pentru a adera la Uniunea Europeană, pentru a adera la spațiul Schengen, la zona euro. Și cred că atunci când respectă criteriile, acest lucru trebuie răsplătit”, a spus ea, înainte de a obține votul la limită al Parlamentului European, fiind votată de doar 383 de europarlamentari, dintr-un necesar minim de 374 voturi pentru a obține o majoritate.

Totodată, aprecierile lui von der Leyen față de Croația apar după ce țara care a aderat cel mai recent la Uniunea Europeană, în 2013, este cu un pas mai aproape de a deveni parte a zonei euro. La 8 iulie, Zagrebul a înaintat oficial scrisoarea de intenţie pentru a intra în ERM II (n.r. – mecanismul ratelor de schimb – n. r.), anticamera pentru aderarea la moneda unică

După vizita la Zagreb, Ursula von der Leyen se va deplasa în Spania și în Italia. De asemenea, președinta aleasă a Comisiei Europene a fost invitată luni, în urma unei convorbiri telefonice cu premierul Viorica Dăncilă, să efectueze o vizită la București.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Corina Crețu

Eurodeputatul Corina Crețu, discurs în Toulouse: ”Europa nu a cunoscut niciodată o perioadă atât de lungă de pace și prosperitate”

Published

on

Eurodeputatul Corina Crețu (PRO România, S&D) a participat la o ceremonie organizată de Facultatea de Comunicare și Informare Europeană a Institutului Catolic din Toulouse și a susținut un discurs în fața absolvenților din generația 2019.

Aceasta a reiterat importanța promovării valorilor europene, a modului de viață european, și totodată i-a sfătuit pe proaspeții absolvenți să lupte împotriva provocărilor populiste, care vor să distrugă imaginea armonioasă a blocului comunitar și să formeze un scut îmoptriva celor care vor să deformeze realitatea istorică a europenilor, care au luptat pentru pace și bună înțelegere.

”Europa nu a cunoscut niciodată o perioadă atât de lungă de pace și prosperitate. Niciodată diferențele de dezvoltare nu au fost atât de reduse între statele membre. Niciodată europenii nu au fost atât de aproape unul de altul și atât de bine protejați”, a menționat fostul comisar european în alocuțiunea sa.

Reamintim că astăzi, 21 septembrie, este Ziua Internațională a Păcii. Această zi a fost sărbătorită pentru prima oară în 1982, iar de atunci este sărbătorită în fiecare an de mai multe națiuni, organizații politice și militare .

În discursul său, Corina Crețu a făcut referire la un subiect sensibil cu care Uniunuea Europeană se confruntă de mai bine de trei ani de zile, și anume Brexit-ul: ”În timpul mandatului meu de comisar european, am spus în mod repetat că Uniunea Europeană nu își poate permite luxul unui „exit” – așa cum este cazul nefericit al Regatului Unit de  BREXIT.”

Corina Crețu nu s-a referit doar la probleme econonimice pe care le provoacă procesul Brexit, aceasta a tratat acest subiect din punct de vedere social și istoric: ”Acest exit l-am privit din punct de vedere social și istoric. Pașii pe care i-am făcut împreună, prin eforturile comune dintre Est și Vest, în aceste câteva decenii, sunt cu adevărat remarcabili.”


Corina Crețu a revenit în Parlamentul European la 2 iulie 2019, după o perioadă de cinci ani în care a fost membru al Comisiei Europene responsabil pentru politică regională.

Până în prezent, eurodeputatul Crețu a fost aleasă în cadrul Comisiei pentru control bugetar a Parlamentului European în calitate de raportor din partea grupului S&D privind adoptarea bugetului UE pentru anul 2020 și a fost desemnată raportor al Comisiei pentru Dezvoltare Regională a Parlamentului European pentru Regulamentul privind dispoziții specifice pentru Obiectivul de Cooperare teritorială europeană (Interreg).

Corina Crețu a fost membru al Parlamentului European din 2007, anul aderării României la UE, și până în 2014.

Din noiembrie 2014 a fost comisar pentru politică regională din partea României în Comisia Europeană condusă de Jean-Claude Juncker.

La 1 iulie 2019 a demisionat din funcție pentru a reveni în Parlamentul European ca urmare a alegerilor europene. În legislativul actual, Crețu este membră în Comisiile REGI și CONT, precum și membru supleant în Comisia AGRI.

Continue Reading

Corina Crețu

Eurodeputatul Corina Crețu, prezentă în orașul Toulouse, va susține ”lecția magistrală” pentru absolvenții Facultății de Comunicare și Informare Europeană a Institutului Catolic

Published

on

Eurodeputatul Corina Crețu (PRO România, S&D) va susține ”lecția magistrală” pentru absolvenții Facultății de Comunicare și Informare Europeană a Institutului Catolic din Toulouse, generația 2019, potrivit unui mesaj postat pe pagina de Facebook.

Evenimentul va fi transmis live pe pagina de facebook a redacției CaleaEuropeană.ro, începând cu ora 19:00.

 


Corina Crețu a revenit în Parlamentul European la 2 iulie 2019, după o perioadă de cinci ani în care a fost membru al Comisiei Europene responsabil pentru politică regională.

Până în prezent, eurodeputatul Crețu a fost aleasă în cadrul Comisiei pentru control bugetar a Parlamentului European în calitate de raportor din partea grupului S&D privind adoptarea bugetului UE pentru anul 2020 și a fost desemnată raportor al Comisiei pentru Dezvoltare Regională a Parlamentului European pentru Regulamentul privind dispoziții specifice pentru Obiectivul de Cooperare teritorială europeană (Interreg).

Corina Crețu a fost membru al Parlamentului European din 2007, anul aderării României la UE, și până în 2014.

Din noiembrie 2014 a fost comisar pentru politică regională din partea României în Comisia Europeană condusă de Jean-Claude Juncker.

La 1 iulie 2019 a demisionat din funcție pentru a reveni în Parlamentul European ca urmare a alegerilor europene. În legislativul actual, Crețu este membră în Comisiile REGI și CONT, precum și membru supleant în Comisia AGRI.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Ucraina și Rusia sunt de acord, în principiu, ca noul contract privind tranzitul de gaze către UE să respecte normele energetice europene

Published

on

Ucraina și Federația Rusă sunt de acord, în principiu, ca viitorul contract privind tranzitul de gaze prin Ucraina către Europa să fie întocmit pe baza legislației Uniunii Europene, potrivit declarațiilor făcute de vicepreședintele Comisiei Europene însărcinat cu portofoliul Uniunii Energetice, Maroš Šefčovič, relatează Radio Europa Liberă și Agerpres.

Joi au avut loc la Bruxelles discuţii trilaterale privind tranzitul de gaze naturale între Rusia, Ucraina şi Uniunea Europeană,  însă negocierile vor continua şi luna viitoare pentru a se ajunge la un acord începând din ianuarie 2020. 

Comisia dorește să asigure un tranzit neîntrerupt de gaze din Rusia prin Ucraina și mai departe către UE. Contractul curent de tranzit între Naftogaz și Gazprom este valabil până la sfârșitul lunii decembrie 2019. În 2018, 40% din gazul furnizat de Rusia către UE a fost livrat în cadrul acestui contract.

Šefčovič a declarat că negocierile trilaterale cu privire la gaze au făcut pași în direcția bună, existând o convergență a pozițiilor. El a menționat că durata unui contract viitor, volumele și stabilirea tarifelor urmează să fie abordate în timpul consultărilor interministeriale cu reprezentanți Gazprom și Naftogaz: „Am fost de acord să revenim la masa discuțiilor la nivel politic până la sfârșitul lunii octombrie”, a spus oficialul european.

© European Commission

Conform lui Šefčovič, Rusia, Ucraina și UE au discutat despre modul în care normele energetice ale UE ar trebui să fie reflectate în cadrul legal al unui contract viitor, despre durata corespunzătoare a acestui contract, volumele necesare și flexibilitatea acestora, precum și despre stabilirea tarifelor și arbitrajul de la Stockholm.

În joc sunt cele aproximativ 3 miliarde de dolari din taxele anuale pe care Ucraina le primește de la Rusia pentru transmiterea gazului către țările UE.

Cu toate acestea, aceste fluxuri s-ar putea diminua sau opri cu totul, întrucât Moscova urmărește, prin proiectul Nord Stream 2, construirea unei conducte sub Marea Baltică, care să ocolească Ucraina și care ar putea intra în funcțiune chiar din primăvara anului 2020.

Ucraina intenționează să obțină de la Rusia o plată importantă pentru folosirea conductelor sale la transportul gazelor rusești spre Europa de anul viitor, însă Rusia nu a răspuns încă la propunerea sa, potrivit declarației de vineri a directorului general al companiei energetice de stat Naftogaz, Andriy Kobolyev, transmit DPA şi Reuters, preluat de Agerpres. 

,,Căutăm deplina recuperare a tuturor costurilor relevante, inclusiv recuperarea valorii reziduale a sistemului ucrainean de transport a gazelor. Nu dăm publicităţii cifrele, dar este vorba de o valoare mare”, a declarat Kobolyev la un eveniment public desfăşurat la Bruxelles.

 Maroš Šefčovič și ministrul energiei și protecției mediului din Ucraina Oleksiy Orzhel

© European Commission, Maroš Šefčovič și ministrul energiei și protecției mediului din Ucraina Oleksiy Orzhel

Kievul a intrat în negocierile trilaterale de la Bruxelles în sprijinul propunerii UE de a primi fluxuri de cel puțin 60 de miliarde de metri cubi (bcm) pe an, sau aproximativ 75% din ceea ce a tranzitat Rusia prin Ucraina în 2018.

Întâlnirea a avut loc la o zi după ce guvernul ucrainean a adoptat o rezoluție de a separa gestionarea rețelei naționale de conducte de gaz de Naftogaz, compania enegetică de stat. De la 1 ianuarie, o nouă entitate de stat va gestiona tranzitul de gaze prin Ucraina pentru a elimina posibilele conflicte de interese și pentru a crește transparența pe piața energiei.

În calitate de membru al Comunității Energetice a UE, Ucraina se angajează să respecte reglementările energetice ale UE.

Vicepreședintele Comisiei Europene a declarat că apreciază „abordarea constructivă” a ministrului ucrainean pentru energie și protecție a mediului, Oleksiy Orzhel, a ministrului rus al energiei, Alexander Novak, precum și a CEO-ului Naftogaz, Andriy Kobolev, și CEO-ului Gazprom, Alexey Miller.

© European Commission, Maroš Šefčovič și ministrul energiei din Federația Rusă Alexander Novak

„Atmosfera era pozitivă în încăpere. Am făcut pași în direcția corectă astăzi. Cu alte cuvinte, s-a observat convergența pozițiilor cu privire la unele aspecte ”, a spus Šefčovič.

„În primul rând și cel mai important, ambele părți au convenit în principiu că un viitor contract se va baza pe legislația UE. Am spus clar părții ruse că Ucraina implementează treptat regulile energetice ale UE, iar un contract viitor trebuie să le respecte”, a spus acesta adăugând că,,în același timp, Gazprom cunoaște bine normele UE în relațiile sale comerciale cu companiile de gaze europene. Prin urmare, acesta ar fi un teritoriu binecunoscut ”.

Potrivit lui Šefčovič, partea rusă a cerut asigurări cu privire la transpunerea legislației UE în dreptul ucrainean.

„Vom accelera activitatea Comunității Energetice a UE, astfel încât transpunerea să fie la timp și corectă. În acest context, vestea bună este că avem progrese clare în ceea ce privește separarea de Naftogaz. Guvernul ucrainean a făcut o prioritate din asta  și l-am felicitat pe ministru pentru adoptarea unui plan de acțiune / foaie de parcurs, ieri, care deschide calea pentru a fi stabilit un operator de sisteme de transport independent și certificat conform legislației UE până la sfârșitul acestui an. Am apreciat că directorul general al unei companii formate a fost prezent și astăzi aici”, a lămurit Šefčovič.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending