Connect with us

U.E.

La Varșovia, Ursula von der Leyen a fost primită cu mesajul unei ”Europe a compromisului” și cu numele viitorului comisar european din partea Poloniei. Cine este Krzysztof Szczerski?

Published

on

© Mateusz Morawiecki/ Twitter

Polonia l-a desemnat pe şeful de cabinet al preşedintelui Andrzej Duda, Krzysztof Szczerski, drept comisarul său european în viitoarea Comisie, a anunţat joi premierul Mateusz Morawiecki în urma unei întâlniri pe care a avut-o cu președinta aleasă a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

von der Leyen, aflată joi la a doua sa vizită în calitate de președinte ales al executivului european, a discutat la Varșovia cu premierul polonez despre structura, programul şi componenţa noii Comisii Europene.

© Wikipedia

Am propus candidatura lui Krzysztof Szczerski, care a fost un produs al cooperării cu preşedintele“, a declarat Morawiecki după întâlnirea cu von der Leyen, potrivit Agerpres.

Șeful guvernului de la Varșovia a mai spus că Krzysztof Szczerski cunoaşte la perfecţiune mecanismele Uniunii Europene şi instituţiile ei, dar că este prea devreme pentru a discuta despre portofoliul pe care l-ar putea primi Szczerski în noul executiv european.

Politico Europe precizează că Szczerski a devenit şef de cabinet al preşedintelui Andrzej Duda în 2017, iar anterior a activat în cadrul Ministerului Afacerilor Externe polonez şi în Parlament.

Aflată la Varșovia după vizita de marți de la Paris, Ursula von der Leyen a fost primită de Mateusz Morawiecki cu mesajul că Polonia dorește să deschidă ”un nou capitol, o Europă a compromisului, o Europă cu abordări comune ale multor subiecte cruciale precum comerţul, energia, economia sau inovaţia”.

În ce privește nominalizarea pentru poziția de comisar, Ursula von der Leyen a promis eurodeputaților înainte de a fi votată în plen că viitoarea componență a Comisiei Europene va reflecta egalitatea de gen.

De altfel, Ursula von der Leyen a transmis că le va solicita țărilor membre să propune câte doi candidați pentru poziția de comisar, un bărbat și o femeie, pentru a putea genera o paritate de gen în noul executiv european.

Cu toate acestea, desemnarea lui Krzysztof Szczerski apare la o săptămână după ce Austria l-a nominalizat din nou pe Johannes Hahn, guvernul grec a decis să-l desemneze pe actualul purtător de cuvânt al Comisiei Europene, Margaritis Schinas, pentru funcția de comisar european, în timp ce Slovenia l-a propus pe Janez Lenarcic, actualul reprezentant permanent al țării la Uniunea Europeană.

Pe de altă parte, anumite țări și-au manifestat deja preferințele în ce privește nominalizarea viitorilor comisari europeni, Bulgaria și Estonia precizând că vor opta pentru Mariya Gabriel, în cazul Sofiei, și pentru Kadri Simson, în cazul Tallinului. Totodată, și Malta a decis să o nominalizeze pe ministrul afacerilor europene Helena Dalli pentru poziția de comisar european, iar Cipru pe Stella Kyriakides.

Alături de Austria și Bulgaria, state precum Letonia, Irlanda sau Slovacia sunt așteptate să nominalizeze aceleași persoană care au ocupat fotoliul de comisar în mandatul lui Jean-Claude Juncker: Valdis Dombrovskis (Letonia), Phil Hogan (Irlanda) și Maros Sefcovic (Slovacia).

Totodată, von der Leyen a promis că cei mai importanți vicepreședinți din Comisia sa vor fi Frans Timmermans (S&D, Olanda) și Margrethe Vestager (ALDE/ Danemarca), fapt ce presupune ca atât Timmermans, cât și Vestager să fie propuși de țărilor lor.

De asemenea, și Spania are propunerea de comisar stabilită, în condițiile în care ministrul de Externe Josep Borrell face parte din pachetul de nume negociat de liderii europeni pentru a ocupa funcția de Înalt Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și politică de securitate, poziție care presupune și activarea în calitate de comisar european și vicepreședinte al executivului european.

În ce privește România, presa a relatat că țara noastră țintește obținerea unor portofolii precum Transporturi, Mediu sau Politică de Vecinătate.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

U.E.

Exit-poll alegeri prezidențiale Polonia: Actualul președinte Andrzej Duda, ușor avans în fața contracandidatului său, Rafal Trzaskowki primarul Varșoviei

Published

on

© Andrzej Duda/ Rafal Trzaskowski/ Facebook

Potrivit rezultatelor exit-poll din Polonia, actualul președinte Andrzej Duda, a obținut 50,4% din voturi, iar primarul Varșoviei, Rafal Trzaskowki a obținut 49,6%, relatează Reuters.

Luni se așteaptă rezultatele preliminarii. 

Sondajul are o marjă de eroare de plus/minus două puncte procentuale pentru fiecare candidat.

Polonezii și-au votat duminică viitorul președinte, în cadrul celui de-al doilea tur al alegerilor prezidenţiale, după două săptămâni de la primul tur câştigat de şeful de stat în exerciţiu Andrzej Duda, dar fără majoritate absolută, relatează presa străină și Agerpres.

Reamintim că preşedintele Poloniei, Andrzej Duda, a ieşit pe prima poziţie la primul tur al alegerilor prezidenţiale, conform rezultatelor parţiale făcute publice luni, însă nu a reuşit să obţină majoritatea absolută necesară pentru a evita ceea ce s-a anunţat a fi un al doilea tur de scrutin strâns.

Duda, aliat al partidului naţionalist Lege şi Justiţie (PiS) aflat la guvernare, a câştigat 45,73% din sufragii, conform rezultatelor obţinute din numărarea voturilor în 82,2% din numărul total de secţii.

Candidatul independent Szymon Hołownia s-a clasat pe locul al treilea cu 13,3 %, urmat de candidatul naționalist Krzysztof Bosak cu 7,4% din voturi. Prezența la vot a fost de 62,4%, cea mai mare din ultimele două decenii, consemnează Euronews.

Rezultatul este o dezamăgire pentru Duda, întrucât acum câteva luni i-ar fost la îndemâna să câștige alegerile din primul tur, notează Politico Europe. Alegerile prezidențiale din Polonia ar fi trebuit să aibă loc pe data de 10 mai, însă au fost amânate din cauza pandemiei cu noul coronavirus.

Cu toate acestea, Andrzej Duda și-a căutat o consolidare electorală, el efectuând o vizită la Washington în urmă cu câteva zile, acolo unde a fost primit pentru a treia oară în ultimii trei ani de președintele Donald Trump. Preşedintele american a dat de înţeles că, la cerinţa lui Duda, o parte din trupele americane care vor fi retrase din Germania ar putea fi relocate în Polonia, costurile urmând să fie suportate de Polonia.

Relaţia strânsă cu Statele Unite este pilonul politicii externe promovată de Duda.

De cealaltă parte, primarul Varșoviei, inițiator al unei alianțe a orașelor deschise, pro-europene și anti-naționaliste alături de omologii săi edili din Budapesta, Praga și Bratislava, s-a angajat să repare relaţiile cu Uniunea Europeană.

Rafal Trzaskowski este membru în Comitetul European al Regiunilor din partea grupului PPE și un susținător al reafirmării Poloniei pe traiectoria sa pro-europeană, după ce în ultimii ani, în contextul guvernării Partidului Lege și Justiție, puterea de la Varșovia a intrat în coliziune cu instituțiile Uniunii Europene.

Polonia este primul stat din istoria UE împotriva căruia Comisia Europeană a activat articolul 7 din Tratatul Uniunii privind riscul unor încălcări ale valorilor fundamentale, îndeosebi statul de drept.

Continue Reading

U.E.

Eurobarometru: 76% dintre români consideră că independența sistemului judiciar este afectată de interferența politicienilor și a Guvernului

Published

on

© Vera Jourova/ Twitter

Potrivit datelor oferite de ediția 2020 a tabloului de bord privind justiția în Uniunea Europeană, 76% dintre români consideră interferența și presiunea din partea Guvernului și a politicienilor, principalele motive pentru problemele legate de indendența sistemului judiciar din România.

 

© Eurobarometru

49% dintre români consideră că interferența și presiunea din partea Guvernului și a politicienilor afectează ”foarte mult” independența justiției în România, iar 27% considerea că aceastea afectează ”într-un fel sau altul” sistemul.

Comisia Europeană a publicat ediția din 2020 a tabloului de bord privind justiția în UE – o imagine de ansamblu comparativă a eficienței, a calității și a independenței sistemelor de justiție din toate statele membre ale UE. Tabloul de bord din acest an arată o îmbunătățire continuă a eficienței sistemelor de justiție într-un număr mare de state membre. În același timp, potrivit rezultatelor unui sondaj Eurobarometru publicat astăzi, percepția asupra independenței sistemului judiciar în rândul cetățenilor din mai multe state membre a continuat să se înrăutățească, se mai arată în comunicatul oficial. 

Întrebați ce părere au despre sistemul de justiție din România în ceea ce privește independța lui, doar 4% dintre români consideră că acesta este unul ”foarte bun”.

© Eurobarometru

Printre principalele constatări ale ediției din 2020 se numără:

  • Tendințe pozitive în ceea ce privește eficiența sistemelor de justiție: Din 2012 se pot observa evoluții pozitive în majoritatea statelor membre în cazul cărora s-au identificat provocări specifice în cadrul semestrului european. În aproape toate aceste state membre, durata procedurilor în primă instanță a scăzut sau cel puțin a rămas stabilă. Aproape toate statele membre au raportat o rată ridicată de soluționare a cauzelor (peste 97 %), ceea ce înseamnă că instanțele sunt în general în măsură să țină pasul cu dosarele noi, realizând în același timp progrese în ceea ce privește întârzierile acumulate din anii precedenți. Tabloul de bord analizează, de asemenea, eficiența în domenii specifice ale legislației UE, selectate datorită relevanței acestora pentru piața unică și mediul de afaceri. Printre acestea se numără legislația privind protecția consumatorilor, de exemplu, materie în care în șapte state membre procedurile au durat mai puțin de trei luni până la pronunțarea unei hotărâri, precum și spălarea de bani, infracțiune în cazul căreia durata procedurilor judiciare în primă instanță variază de la un an, în medie, în jumătate din statele membre, până la doi ani în mai multe state membre care se confruntă cu provocări în ceea ce privește urmărirea penală a acestei infracțiuni.
  • Percepția asupra independenței sistemului judiciar a scăzut în comparație cu 2019: Potrivit rezultatelor unui nou sondaj Eurobarometru publicat astăzi, în două treimi din statele membre, percepția asupra independenței sistemului judiciar în rândul cetățenilor s-a îmbunătățit, începând din 2016. Cu toate acestea, în comparație cu anul trecut, percepția publicului asupra independenței justiției s-a înrăutățit în aproximativ două cincimi din totalul statelor membre și în aproximativ jumătate dintre statele membre care se confruntă cu provocări specifice. Amestecul sau presiunea din partea guvernului și a politicienilor a fost motivul cel mai frecvent invocat pentru lipsa de independență percepută a instanțelor și a judecătorilor, urmat de presiunea exercitată de interesele economice sau de alte interese specifice.
  • Îmbunătățirea accesibilității și a egalității de gen: Aproape toate statele membre oferă acces online la unele informații despre sistemul lor judiciar și majoritatea oferă informații persoanelor cu deficiențe de vedere sau de auz, precum și vorbitorilor nenativi. Statele membre încep să pună la dispoziție mecanisme de citire automată a hotărârilor, dar există diferențe între statele membre în ceea ce privește gradul de avansare al acestor proiecte. Hotărârile judecătorești în acest format sunt mai ușor de utilizat și mai accesibile publicului larg. Aproape toate statele membre oferă cel puțin o serie de facilități pentru copii, de exemplu prin intermediul unor ședințe de judecată adaptate acestora. Însă în mai puțin de jumătate dintre statele membre există site-uri web adaptate copiilor, cu informații despre sistemul de justiție. În cele din urmă, deși femeile reprezintă în continuare mai puțin de 50 % din numărul de judecători în majoritatea instanțelor supreme ale statelor membre, începând din 2010, cifrele continuă să crească în majoritatea statelor membre.

Continue Reading

U.E.

Austria, noi condiții pentru aprobarea ”controversatului” pachet de recuperare economică a UE post-pandemie

Published

on

© Sebastian Kurz/ Twitter

Înaintea summit-ului extraordinar de la Bruxelles, care îi va reuni pe șefii de stat și de Guvern ai statelor membre pentru a decide finanțarea UE post-criză, cancelarul Austriei, Sebastian Kurz, a prezentat condiţiile în care ar aproba controversatul pachet de recuperare economică post-pandemie al Uniunii Europene, în declaraţii consemnate de ziarul Frankfurter Allgemeine Sonntagszeitung, informează dpa și Agerpres.

“Când cheltuim sume mari din banii statului, trebuie cel puţin să ne asigurăm că aceşti bani se duc la sectoarele potrivite (…). Cel mai important, mai mult pentru cercetare şi dezvoltare în vederea (edificării) unei infrastructuri digitale bune, inclusiv pentru tranziţia tehnologică necesară unei mai bune protecţii a mediului”, a subliniat Kurz.

De altfel, cancelarul austriac Sebastian Kurz și premierul olandez Mark Rutte s-au arătat sceptici în privința obținerii unui acord în luna iulie și anticipează negocieri îndelungate

Austria este, alături de Olanda, Danemarca şi Suedia, una dintre ţările membre ale UE cele mai critice faţă de fondul de redresare propus de Comisia Europeană pentru a ajuta statele membre să depăşească criza generată de COVID-19, în special statele cele mai afectate de această pandemie, cum ar fi Italia şi Spania.

Cancelarul Germaniei, țara care a preluat la 1 iulie 2020 președinția rotativă a Consiliului UE, a reafirmat că țara sa este determinată să sprijine încheierea rapidă a unui acord, în consonanță cu opiniile exprimate de mai mulți lideri și enunțate astfel de președinții Comisiei Europene și Consiliului European, însă a indicat că încă există îngrijorări.

De altfel, cancelarul austriac Sebastian Kurz și premierul olandez Mark Rutte s-au arătat sceptici în privința obținerii unui acord în luna iulie și anticipează negocieri îndelungate.

Cei 27 de șefi de stat sau de guvern din statele membre ale Uniunii Europene se vor reuni într-un Consiliu European extraordinar convocat de președintele instituției, Charles Michel, în perioada 17-18 iulie, pentru negocierile privind planul gigantic de 1.850 de miliarde de euro destinate relansării economice. Reuniunea, considerată crucială viitorul post-criză al Uniunii Europene, va fi prima întrunire în format fizic a liderilor UE de la izbucnirea pandemiei cu noul coronavirus și primul summit al UE în cursul președinției germane a Consiliului, care a debutat la 1 iulie.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending