Connect with us

U.E.

La Varșovia, Ursula von der Leyen a fost primită cu mesajul unei ”Europe a compromisului” și cu numele viitorului comisar european din partea Poloniei. Cine este Krzysztof Szczerski?

Published

on

© Mateusz Morawiecki/ Twitter

Polonia l-a desemnat pe şeful de cabinet al preşedintelui Andrzej Duda, Krzysztof Szczerski, drept comisarul său european în viitoarea Comisie, a anunţat joi premierul Mateusz Morawiecki în urma unei întâlniri pe care a avut-o cu președinta aleasă a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

von der Leyen, aflată joi la a doua sa vizită în calitate de președinte ales al executivului european, a discutat la Varșovia cu premierul polonez despre structura, programul şi componenţa noii Comisii Europene.

© Wikipedia

Am propus candidatura lui Krzysztof Szczerski, care a fost un produs al cooperării cu preşedintele“, a declarat Morawiecki după întâlnirea cu von der Leyen, potrivit Agerpres.

Șeful guvernului de la Varșovia a mai spus că Krzysztof Szczerski cunoaşte la perfecţiune mecanismele Uniunii Europene şi instituţiile ei, dar că este prea devreme pentru a discuta despre portofoliul pe care l-ar putea primi Szczerski în noul executiv european.

Politico Europe precizează că Szczerski a devenit şef de cabinet al preşedintelui Andrzej Duda în 2017, iar anterior a activat în cadrul Ministerului Afacerilor Externe polonez şi în Parlament.

Aflată la Varșovia după vizita de marți de la Paris, Ursula von der Leyen a fost primită de Mateusz Morawiecki cu mesajul că Polonia dorește să deschidă ”un nou capitol, o Europă a compromisului, o Europă cu abordări comune ale multor subiecte cruciale precum comerţul, energia, economia sau inovaţia”.

În ce privește nominalizarea pentru poziția de comisar, Ursula von der Leyen a promis eurodeputaților înainte de a fi votată în plen că viitoarea componență a Comisiei Europene va reflecta egalitatea de gen.

De altfel, Ursula von der Leyen a transmis că le va solicita țărilor membre să propune câte doi candidați pentru poziția de comisar, un bărbat și o femeie, pentru a putea genera o paritate de gen în noul executiv european.

Cu toate acestea, desemnarea lui Krzysztof Szczerski apare la o săptămână după ce Austria l-a nominalizat din nou pe Johannes Hahn, guvernul grec a decis să-l desemneze pe actualul purtător de cuvânt al Comisiei Europene, Margaritis Schinas, pentru funcția de comisar european, în timp ce Slovenia l-a propus pe Janez Lenarcic, actualul reprezentant permanent al țării la Uniunea Europeană.

Pe de altă parte, anumite țări și-au manifestat deja preferințele în ce privește nominalizarea viitorilor comisari europeni, Bulgaria și Estonia precizând că vor opta pentru Mariya Gabriel, în cazul Sofiei, și pentru Kadri Simson, în cazul Tallinului. Totodată, și Malta a decis să o nominalizeze pe ministrul afacerilor europene Helena Dalli pentru poziția de comisar european, iar Cipru pe Stella Kyriakides.

Alături de Austria și Bulgaria, state precum Letonia, Irlanda sau Slovacia sunt așteptate să nominalizeze aceleași persoană care au ocupat fotoliul de comisar în mandatul lui Jean-Claude Juncker: Valdis Dombrovskis (Letonia), Phil Hogan (Irlanda) și Maros Sefcovic (Slovacia).

Totodată, von der Leyen a promis că cei mai importanți vicepreședinți din Comisia sa vor fi Frans Timmermans (S&D, Olanda) și Margrethe Vestager (ALDE/ Danemarca), fapt ce presupune ca atât Timmermans, cât și Vestager să fie propuși de țărilor lor.

De asemenea, și Spania are propunerea de comisar stabilită, în condițiile în care ministrul de Externe Josep Borrell face parte din pachetul de nume negociat de liderii europeni pentru a ocupa funcția de Înalt Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și politică de securitate, poziție care presupune și activarea în calitate de comisar european și vicepreședinte al executivului european.

În ce privește România, presa a relatat că țara noastră țintește obținerea unor portofolii precum Transporturi, Mediu sau Politică de Vecinătate.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

PPE

Congresul PPE de la Zagreb începe astăzi: Popularii europeni își aleg conducerea, Donald Tusk urmând să devină primul est-european ales președinte al Partidului Popular European

Published

on

© EPP/ Flickr

Congresul Partidului Popular European (PPE), în care va fi aleasă noua conducere a celei mai mari formaţiuni politice paneuropene, începe miercuri la Zagreb. Peste 2.000 de delegați din 40 de țări europene, vor fi prezenți în capitala Croației, precum și importanți lideri europeni, între care Angela Merkel, cancelarul Germaniei, Klaus Iohannis, președintele României, Ludovic Orban, premierul României, sau Ursula von der Leyen, președintele ales al Comisiei Europene.

În deschiderea reuniunii găzduite de Zagreb Arena vor avea discursuri premierul croat Andrej Plenkovic (preşedintele Uniunii Democrate Croate), preşedintele în exerciţiu al PPE, Joseph Daul, şi secretarul general al PPE, Antonio Lopez-Isturiz. De altfel, premierul croat și liderii în exercițiu ai PPE sunt gazdele acestui congres.

Ei vor fi urmaţi de singurul candidat înscris pentru postul de preşedinte al PPE, Donald Tusk. După ce în anul 2014 fostul prim-ministru al Poloniei a devenit primul est-european numit în funcția de președinte al Consiliului European, acum Donald Tusk va deveni primul om politic din Europa de Est ales președinte al Partidului Popular European.

De la fondarea PPE în 1976, funcția de președinte al formațiunii pan-europene a fost deţinută de doi belgieni (Leo Tindemans şi Wilfried Martens), un olandez (Piet Bukman), un francez (Joseph Daul) şi un luxemburghez (Jacques Santer), informează Agerpres.

Potrivit unui comunicat dat publicității de PPE PPE, printre cei care vor avea intervenţii miercuri în congresul PPE sunt negociatorul-şef al Uniunii Europene pentru Brexit, Michel Barnier, cancelarul german Angela Merkel, preşedintele ales al Comisiei Europene Ursula von der Leyen, preşedintele Croaţiei, Kolinda Grabar-Kitarovic, şefa guvernului norvegian Erna Solberg, fostul premier moldovean Maia Sandu şi liderul opoziţiei spaniole Pablo Casado.

În aceeaşi zi va avea loc dezbaterea ”Balcanii Occidentali şi Uniunea Europeană – provocări şi responsabilităţi comune”.

Joi, în a doua zi a congresului PPE, delegaţii îi vor alege pe cei zece vicepreşedinţi şi trezorierul. 

Pentru cele zece poziții de vicepreședinte candidează David McAllister (CDU, Germania), Helen McEntee (Fine Gael, Irlanda), Siegfried Mureșan (PNL, România), Averof Neofytou (Adunarea Democratică, Cipru), Petteri Orpo (Kokoomus, Finlanda), Franck Proust (Republicanii, Franța), Paulo Rangel (PSD, Portugalia), Ivan Stefanec (KDH, Slovacia), Antonio Tajani (Forza Italia, Italia), Esther de Lange (CDA, Olanda), Mariya Gabriel (GERB, Bulgaria) și Johannes Hahn (OVP, Austria).

Candidatul pentru funcția de trezorieri este Christian Schmidt (CSU, Germania).

Pe lista vorbitorilor de joi se află, printre alţii, preşedintele cipriot Nikos Anastasiades, premierii român Ludovic Orban, bulgar Boiko Borisov, leton Krisjanis Karins, grec Kyriakos Mitsotakis şi irlandez Leo Varadkar, liderul opoziţiei italiene Silvio Berlusconi şi preşedintele grupului PPE din Parlamentul European, Manfred Weber.

Continue Reading

Nicolae Ștefănuță

Eurodeputatul Nicolae Ștefănuță, gazda unui eveniment privind inițiativa Centura Verde Europeană: ”Este coloana vertebrală a unei rețele ecologice care se întinde de la Marea Barents la Marea Neagră”

Published

on

Eurodeputatul Nicolae Ștefănuță (USR, Renew Europe) a găzduit, marți, la Parlamentul European o dezbatere privind Centura Verde Europeană, o inițiativă descrisă drept ”coloana vertebrală a unei rețele ecologice care se întinde de la Marea Barents la Marea Neagră”.

”Inițiativa Centura Verde Europeană uneşte Europa printr-un mare cordon verde pe locul pe care altă dată a fost Cortina de Fier care despărţea continentul nostru în lumea liberă şi blocul comunist. Cum zonele de frontieră erau ferite de activitate umană intensă, în aceste locuri se găsesc azi adevărate perle naturale, precum păduri virgine, mlaştini sau pajişti alpine, habitat natural pentru multe specii de animale protejate. Barierele care au împărțit odată oamenii au creat un refugiu pentru viața sălbatică”, a scris Ștefănuță, pe pagina sa de Facebook, cu privire la dezbatere.

Potrivit eurodeputatului român, Centura Verde Europeană se întinde pe frontierele a 24 de țări și cuprinde unele dintre cele mai importante habitate pentru biodiversitate din Europa, conectând parcuri naționale, parcuri naturale, rezervații ale biosferei și arii protejate transfrontaliere.

”Centura verde europeană este însă și un simbol excepțional al istoriei europene. Acest memorial viu ne amintește de Cortina de Fier, care a despărţit timp de jumătate de secol Europa cu sârmă ghimpată și turnuri de veghe. Unul dintre principalele obiective ale inițiativei Centurii Verzi Europene este păstrarea acestei linii de salvare ca peisaj memorialistic”, a completat Nicolae Ștefănuță.

Eurodeputatul român a mai transmis că acest traseu poate fi parcurs și cu bicicleta,  de la Marea Barents, la granița dintre Norvegia și Rusia, până la Marea Neagră, la intersecția dintre Bulgaria și Turcia.

”Acest traseu ciclistic de 10,400 km se numește Traseul Cortinei de Fier Euro Velo 13. Mai multe detalii, aici: https://en.eurovelo.com/ev13. Voi lucra ca acest proiect să fie unul bun pentru România”, a conchis Ștefănuță.

Membru al Uniunii Salvați România, Nicolae Ștefănuță a fost ales eurodeputat pe listele Alianței 2020 USR-PLUS și și-a preluat mandatul la 2 iulie 2019. În Parlamentul European, acesta activează în Comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară (ENVI) și în Comisia pentru bugete (BUDG), fiind membru supleant al Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor (IMCO). Totodată, Nicolae Ștefănuță este vicepreşedinte al Delegaţiei Parlamentului European pentru relaţia cu Statele Unite ale Americii.

Anterior carierei sale politice, a lucrat la Parlamentul European încă din anul 2007, ca expert în comisiile de agricultură și de buget și apoi ca diplomat al Uniunii Europene. De altfel, Nicolae Ștefănuță a reprezentat Parlamentul European la Washington, fiind primul român care a asigurat legătura dintre forul european și Congresul american.

 

Continue Reading

Corina Crețu

Eurodeputatul Corina Crețu, fost comisar european, a primit invitația de conferire a titlului de Doctor Honoris Causa al Academiei de Studii Economice din Moldova

Published

on

© European Parliament

Eurodeputatul Corina Crețu, fost comisar european, a primit invitația de conferire a titlului de Doctor Honoris Causa al Academiei de Studii Economice din Moldova.

”Sunt deosebit de onorată să primesc invitația de conferire a titlului de Doctor Honoris Causa al Academiei de Studii Economice a Moldovei, pe care o accept cu multă emoție și cu toată responsabilitatea pe care o presupune” a anunțat, într-o postare pe Facebook, eurodeputatul Corina Crețu.

Academia de Studii Economice a Moldovei (ASEM) este cea mai mare instituție de învățământ superior cu profil economic din Republica Moldova, care a dat de-a lungul timpului mari personalități și a pregătit specialiști în domenii precum cibernetică, economie generală, business, finanțe, contabilitate, relații economice internaționale.

ASEM a marcat evoluția academică a Republicii Moldova, reprezentând un reper și un centru universitar modern care pregătește studenți atât la nivel licență, masterat, cât și doctorat.

”Le mulțumesc Domnului Rector Prof. Univ. Dr. Habil. Academician Grigore Belostecinic, Senatului Academiei de Studii Economice a Moldovei și Consiliului Facultății “Relații Economice Internaționale”, se mai arată în postarea Corinei Crețu.

Corina Crețu a fost membru al Parlamentului European din 2007, anul aderării României la UE, și până în 2014. 

Din noiembrie 2014 a fost comisar pentru politică regională din partea României în Comisia Europeană condusă de Jean-Claude Juncker. De la începutul legislaturii 2014-2019 și până la preluarea mandatului de comisar european, Corina Crețu a ocupat funcția de vicepreședinte al Parlamentului European.

La 1 iulie 2019 a demisionat din funcție pentru a reveni în Parlamentul European ca urmare a alegerilor europene. În legislativul actual, Crețu este membră în Comisiile REGI și CONT, precum și membru supleant în Comisia AGRI.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending