Connect with us

U.E.

Cel mai nou stat membru al UE, cu un pas mai aproape de aderarea la zona euro. Croația a depus cererea de aderare la ERM II și ar putea adopta moneda unică în 2023

Published

on

Croația, țara care a aderat cel mai recent la Uniunea Europeană, în 2013, este cu un pas mai aproape de a deveni parte a zonei euro după ce Zagreb-ul a înaintat oficial luni scrisoarea de intenţie pentru a intra în ERM II (n.r. – mecanismul ratelor de schimb – n. r.), anticamera pentru aderarea la moneda unică. Progresul înregistrat de Croația vine la un an distanță după ce Bulgaria a depus cererea de aderare la instrumentele pre-pre-etapei de trecere la moneda unică. În paralel, România și-a elaborat în plan național în trei scenarii care prin care țara noastră va adopta moneda unică europeană în anii 2024-2026.

Angajamentele oferite de Croaţia în scrisoare au fost salutate de miniştrii de Finanţe din zona euro, a declarat șeful Eurogrupului, ministrul de finanțe portughez Mario Centeno la o conferinţă de presă.

Posibilitatea aderării Croației la moneda euro a fost discutată luni de miniștrii de Finanțe din zona euro, președintele Băncii Centrale Europene, ministrul de Finanțe al Croației și guvernatorul Băncii Centrale de la Zagreb.

Într-o declarație emisă ulterior, miniștrii de Finanțe din eurozonă au ”salutat intențiile autorităților din Croație pentru a adera la ERM II” și au transmis că o decizie ulterioară va implica aderarea Croației ”atât la ERM II, cât și la Uniunea Bancară”.

”Croația și-a asumat o serie de angajamente în politici care sunt esențiale pentru a tranziție lină spre participarea la ERM II. Angajamente suplimentare se vor referi la un cadru macro-prudențial, cadrul de combatere a spălării banilor, colectarea, producerea și diseminarea statisticilor, guvernarea sectorului public și reducerea sarcinii financiare și administrative. Astfel de eforturi de reformă către un sector financiar mai robust, instituții mai puternice și guvernanță publică și structuri economice mai eficiente vor contribui la participarea cu succes a Croației la ERM II” se arată în declarația remisă CaleaEuropeană.ro.

În scrisoarea sa de intenţie, Croaţia şi-a expus angajamentele pe care urmează să le îndeplinească în următoarele 12 luni. Ele se referă la menţinerea pe calea cea bună a stabilităţii sistemului financiar şi bancar, performanţe fiscale pozitive, cooperare solidă cu BCE şi măsuri structurale pentru îmbunătăţirea climatului de afaceri.

Potrivit sursei citate, Banca Centrală Europeană și Comisia Europeană vor monitoriza implementarea acestor angajamente, iar o evaoluare pozitivă a progreselor înregistrate ar putea culmina cu ”faptul că Croația se va alătura simultan ERM II și Uniunii Bancare”.

Potrivit Eurogrupului, acest lucru va fi posibil deoarece o decizie a țărilor participante la ERM II privind primirea Croației va avea loc în concordanță cu decizia Băncii Centrale Europene privind ”cooperarea strânsă” cu autoritățile de la Zagreb.

Cel mai tânăr stat membru al Uniunii Europene speră să intre anul viitor în mecanismul ERM II, pre-etapa trecerii la moneda unică, iar o decizie în acest sens ar putea fi luată chiar în timpul primei președinții a Croației la Consiliul Uniunii Europene, mandat ce se va desfășura în perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2020. Totodată, dacă BCE şi cele 19 state membre ale zonei euro îşi dau acordul, Croația ar putea adera la euro cel mai devreme în 2023.

 

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

U.E.

Polonia: Partidul Lege și Justiție a câștigat detașat alegerile parlamentare și își va reînnoi legitimitatea mandatului obținut cu 4 ani în urmă

Published

on

© premierrp/ instagram

Potrivit rezultatelor Exit Poll, Partidul Lege și Justiție a câștigat detașat alegerile parlamentare din Polonia, având 43,6 % din voturi, relatează Politico

Partidul condus de Jarosław Kaczyński s-a clasat cu mult înaintea principalului partid de opoziție, Coaliția Civică, care a luat 27,4%. Apoi a fost urmat Stânga Unită cu 11,9%.

Conform unei distribuții preliminare a locurilor în camera inferioară a parlamentului de 460 de membri Sejm, PiS ar ocupa 239 de locuri – suficient pentru o majoritate absolută. Coaliția Civică va obține 130, Stânga 43, Coaliția Poloneză 34 și Confederația 13 locuri. Minoritatea germană are un singur loc.

Participarea la vot a înregistrat un nivel record.

Numărătoarea finală este așteptată marți.

Continue Reading

U.E.

Cancelarul german, Angela Merkel, despre legătura cu Franța: ”Colaborarea noastră ar trebui să devină şi mai puternică”

Published

on

© France Representation to the EU/ Twitter

Cancelarul german Angela Merkel s-a angajat sâmbătă să întărească legăturile cu Franţa, înainte de o călătorie în această ţară pentru o reuniune a consiliului de miniştri franco-german, relatează dpa, potrivit Agerpres.

“În legăturile bilaterale precum şi în rezolvarea conflictelor internaţionale Germania şi Franţa lucrează foarte strâns împreună şi vor ca acest lucru să continue în viitor”, a spus Merkel în discursul său video săptămânal.

Angela Merkel, Emmanuel Macron şi miniştrii din ambele ţări urmează să se întâlnească miercuri pentru discuţii în oraşul francez Toulouse, unde liderii celor două state plănuiesc să viziteze compania Airbus, producătorul european din domeniul apărării şi aerospaţial.

Totodată, Angela Merkel a vorbit despre un nou pact de consolidare a relaţiilor bilaterale, Tratatul de la Aachen, încheiat la începutul acestui an în oraşul german eponim din apropierea frontierei franceze.

“Prin acest lucru, colaborarea noastră ar trebui să devină şi mai puternică”, a spus Merkel în mesajul video. Ea a evidenţiat planurile de a promova contactul direct între cetăţenii din regiunea de frontieră prin finanţarea instituţiilor culturale.

“În plus, va exista un comitet pentru rezolvarea problemelor în regiunile de frontieră. Acest comitet va fi înfiinţat şi ne vom prezenta primele proiecte la consiliile de miniştri franco-germane”, a spus Merkel.

Continue Reading

U.E.

Lunga istorie a alegerilor din Polonia continuă. Astăzi, 13 octombrie, cetățenii polonezi sunt așteptați la urne într-un scrutin legislativ

Published

on

© premierrp / instagram

Polonia își continuă lunga istorie a alegerilor. Duminică, 13 octombrie, au loc alegeri parlamentare.

Partidul Lege și Justiție va încerca să reînnoiască legitimitatea mandatului obținut cu 4 ani în urmă. Până în prezent PLJ a dominat detașat în sondaje cu o preferință mediană de vot de 45%, următoarea forță politică –  Coaliatia Civică – fiind la doar 27-28%, iar cea de-a treia clasată în sondaje – Stânga Unită, o coaliție de trei partide – poate speră la un procentaj de 12-13%, informează RFI.

În Polonia, opoziţia a descris alegerile legislative de duminică ca fiind o luptă „existenţială” pentru a preveni partidul naţionalist de guvernământ să câştige alţi patru ani în fruntea ţării, relatează Adevărul.

PiS a câştigat alegerile din 2015 şi a iniţiat un program de cheltuieli sociale masive, câştigând o largă susţinere. 

Simultan, partidul a fost acuzat de faptul că a atacat sistemul judiciar, a intrat într-un război cultural şi, în ultimele luni, că şi-a folosit presa loială pentru a lansa un război împotriva „ideologiei LGBT”, susţinând că partidul apără valorile adevărate, tradiţionale ale polonezilor. 

Partidele din opoziţie nu au vreo iluzie că PiS va lua cel mai mare număr de voturi, dar speră că nu va avea suficiente pentru a putea forma un guvern şi că forţele liberale şi stângiste din opoziţie ar putea să guverneze ca o coaliţie mai largă.

Din cauza unor calcule mai complicate din sistemul polonez, multe pot depinde de posibilitatea ca două partide mai mici, unul dintre ele de extremă-dreaptă să treacă de pragul de 5 la sută pentru a intra în parlament. Mare parte din sprijinul pe care PiS îl primeşte vine de la oraşe mai mici şi din zona rurală, unde cheltuielile sociale au avut un impaact mai mare.

Din 1991, alegerile din Polonia s-au desfășurat conform unui sistem parlamentar tipic. Polonia alege la nivel național un conducător al statului – președinte și o legislatură. Președintele e ales pentru o perioadă de 5 ani de către alegători. Adunarea Națională are 2 camere. Parlamentul (Seimul Poloniei) are 460 membri, aleși pentru 4 ani prin liste de partid in multi-mandate circumscripte cu un prag de 5% pentru partidele singure și 8% pentru coaliții. Senatul are 100 de membri, aleși pentru 4 ani în 40 de multi-mandate circumscripte. Din 1991 alegerile sunt supravegheate de Comisia Electorală Națională, a cărei diviziune administrativă se numește Biroul Național Electoral.

 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending