Aliații europeni s-ar angaja să ofere garanții „obligatorii din punct de vedere politic și juridic” pentru a proteja Ucraina „în cazul unui viitor atac armat din partea Rusiei, în scopul restabilirii păcii”, se arată într-un proiect de declarație al Coaliției de Voință pentru Ucraina, co-prezidată de liderii Franței și Marii Britanii, potrivit Reuters, relatează The Guardian.
„Aceste angajamente pot include utilizarea capacităților militare, a serviciilor de informații și a sprijinului logistic, inițiative diplomatice, adoptarea de sancțiuni suplimentare”, se arată în proiectul de declarație pe care liderii îl negociază marți la reuniunea de la Palatul Élysée, unde România este reprezentată de președintele Nicușor Dan.
Declarația precizează că un astfel de „sistem de garanții obligatorii din punct de vedere politic și juridic” va fi „activat odată cu intrarea în vigoare a unui armistițiu”.
Astfel de angajamente au, în mod implicit, un caracter juridic obligatoriu, însă menționarea lor explicită reprezintă, fără îndoială, un element de reasigurare pentru Ucraina, constată The Guardian. Cu toate acestea, conținutul concret al acestor garanții rămâne în continuare neclar, dincolo de formulările generale invocate anterior.
Analiștii au subliniat că exista așteptarea ca o consolidare a angajamentelor europene față de Ucraina, în cadrul reuniunii de la Paris, să determine și Statele Unite să își întărească propriile angajamente privind sprijinul de securitate acordat Kievului.
De altfel, la reuniunea Coaliției de Voință sunt prezenți și emisarii președintelui american Donald Trump, Steve Witkoff și Jared Kushner.
La discuții participă și președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski.
Printre detaliile la care lucrează membrii Coaliției de Voință se mai află și metode de monitorizare a încetării focului, desfășurarea unei forțe multinaționale pentru protejarea Ucrainei, sprijin și investiții continue pentru armata ucraineană, care va fi prima linie de apărare împotriva oricărei noi agresiuni rusești, și planuri pe termen lung pentru cooperarea în domeniul apărării cu Europa și NATO.
În paralel, principalii lideri europeni prezenți – ai Franței, Germaniei, Italiei, Poloniei, Spaniei, Marii Britanii și Danemarcei – au emis o declarație comună privind Groenlanda, reafirmând că teritoriul arctic aparține Danemarcei, poziție venită pe fondul afirmațiilor reînnoite ale SUA de a prelua această insulă.
România, reprezentată de Nicușor Dan. Ce știm despre contribuțiile din partea României?
La prima reuniune a grupului de 35 de state coalizate de Franța și de Marea Britanie după ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski și cel american Donald Trump au negociat la finele anului trecut noi detalii ale planului de pace între Ucraina și Rusia participă și președintele Nicușor Dan.
Prezența șefului statul român la această nouă reuniune are loc în contextul în care România s-a alăturat mecanismului american PURL pentru sprijinirea apărării Ucrainei cu o contribuție de 50 milioane de euro, conform unei decizii adoptate de guvernul Bolojan la ultima ședință din luna decembrie. Decizia a fost salutată de președintele ucrainean Volodimir Zelenski.
Totodată, este așteptat ca România să găzduiască, la Baza Aeriană de la Câmpia Turzii, al doilea hub de aprovizionare militară pentru Ucraina, după Polonia, până la finalul lunii ianuarie, conform unui anunț al generalului Maik Keller, comandantul adjunct al misiunii de “Asistenţă de Securitate şi Instruire NATO pentru Ucraina”.
România participă la reuniunile Coaliției de Voință pentru Ucraina încă de la înființarea sa, la 2 martie 2025, când președintele interimar de la vremea respectivă, Ilie Bolojan, a participat la prima întrunire, precum și la cele ulterioare, de la Paris.
În acea perioadă a fost creionat și setul de contribuții ale României în privința garanțiilor de securitate pentru pacea în Ucraina, respectiv respingerea ideii de a contribui cu trupe românești la o forță multinațională pentru și pe teritoriul Ucrainei, ci disponibilitatea de a pune la dispoziția aliaților bazele militare aeriene precum Baza de la Mihail Kogălniceanu și cea de la Câmpia Turzii, o infrastructură considerată punct forte pe flancul estic al NATO.
Această nouă reuniune a Coaliției de Voință pentru Ucraina va avea loc după ce sâmbătă, la Kiev, s-au reunit consilierii pentru securitate națională din 15 țări membre ale NATO, dintre care 12 ale Uniunii Europene, precum și reprezentanți ai președinților Comisiei Europene și Consiliului European și secretarului general al NATO.
România nu a participat la această reuniune la care s-au întrunit reprezentanți din Germania, Marea Britanie, Franța, Italia, Spania, Letonia, Estonia, Lituania, Polonia, Finlanda, Canada, Olanda, Suedia, Norvegia și Danemarca. Consilierii pentru securitate națională au discutat cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski și cu Rustem Umerov, secretarul Consiliului Național de Securitate și Apărare al Ucrainei, iar Steve Witkoff, emisarul special al președintelui SUA, s-a alăturat prin videoconferință.
Garanțiile de securitate, aproape agreate
Liderii principalelor state europene susținătoare ale Ucrainei, precum și cei ai NATO și UE, au discutat pe 28 decembrie la telefon cu președinții Statelor Unite și Ucrainei, Donald Trump și Zelenski, în timpul întâlnirii din Florida a ultimilor doi cu scopul de a finaliza proiectul unui acord de pace ruso-ucrainean care să pună capăt războiului declanșat de Rusia în urmă cu aproape patru ani.
Discuțiile au fost axate pe evoluția negocierilor privind planul de pace și pe garanțiile de securitate, cu președintele francez Emmanuel Macron anunțând că o reuniune a Coaliției de Voință va avea loc în ianuarie la Paris pentru a finaliza contribuțiile fiecărei țări la garanții de securitate pentru Ucraina.
Garanțiile de securitate SUA – Europa – Ucraina sunt agreate în proporție de 100%, a anunțat, în același context, Zelenski, în timp ce Trump a insistat asupra faptului că Ucraina și Rusia sunt „mai aproape ca niciodată” de un acord de pace, în proporție de 95%.