PARLAMENTUL EUROPEAN
Comisarul desemnat pentru apărare pledează pentru o ”piață unică a apărării”: Trebuie să cheltuim mai mult, dar nu din cauza lui Trump, ci din cauza lui Putin
Published
4 weeks agoon
By
Teodora IonComisiile pentru afaceri externe și pentru industrie, cercetare și energie l-au audiat miercuri pe Andrius Kubilius, candidatul lituanian pentru portofoliul apărării și spațiului.
În declarația sa introductivă, Kubilius a subliniat provocările urgente și pe termen lung cu care se confruntă apărarea europeană, inclusiv amenințările existențiale precum războiul convențional, atacurile hibride și militarizarea spațiului, informează Parlamentul European într-un comunicat.
Acesta a subliniat, de asemenea, subinvestițiile semnificative în apărare, o piață europeană a echipamentelor de apărare extrem de fragmentată și rivali strategici precum China și Rusia, care ”ne depășesc” în ceea ce privește cheltuielile de apărare.
Pentru a aborda aceste provocări, el a îndemnat europarlamentarii să sprijine eforturile sale de a da viață unei veritabile Uniuni Europene a Apărării.
UE, fără a concura cu NATO, trebuie să contribuie la dezvoltarea capacităților și resurselor necesare pentru punerea în aplicare a planurilor NATO de descurajare și apărare militară.
În cazul în care va primi confirmarea, Kubilius s-a angajat să prezinte o carte albă privind viitorul apărării europene în primele sale 100 de zile în funcție. Scopul este de a elabora o nouă abordare a apărării și de a identifica necesitățile de investiții pentru a furniza capabilități europene de apărare cu spectru complet.
El a vorbit, de asemenea, despre necesitatea de a ”cheltui mai mult, mai bine, împreună și la nivel european” în domeniul apărării, intensificând producția și cererea de echipamente de apărare ale UE, valorificând bugetul UE pentru a realiza prioritățile-cheie urgente ale UE în domeniul apărării și facilitând achizițiile transfrontaliere în domeniul apărării. ”Trebuie să realizăm o adevărată piață unică a apărării”, a spus el.
În ceea ce privește spațiul, Kubilius a afirmat că Europa trebuie să facă parte din ”revoluția spațială” și a subliniat necesitatea de a continua să promoveze programele emblematice ale UE în domeniul spațiului, de a lucra la asigurarea accesului autonom european la spațiu, de a prezenta o nouă lege a UE privind spațiul și de a sprijini competitivitatea industriei spațiale a UE.
Apărare, reziliență și pregătire
Eurodeputații au susținut că apărarea, reziliența și pregătirea ar trebui înțelese și în contextul unor crize precum pandemia sau inundațiile tragice recente din Spania.
Ei au întrebat despre modalitățile de stabilire a unor stimulente pentru ca statele membre să cheltuiască mai mult pentru apărare și despre modalitățile de finanțare mai bună a creșterii capacităților de producție în cadrul Programului european pentru industria de apărare (EDIP).
Kubilius a răspuns că pregătirea, deși costisitoare, este mai ieftină decât confruntarea cu o criză fără a fi pregătit. În ceea ce privește finanțarea, acesta consideră că politicile de creditare ale Băncii Europene de Investiții pot evolua și că următorul cadru financiar multianual ar trebui să aibă linii de cheltuieli mai mari pentru apărare și spațiu.
El a adăugat că o mică creștere a bugetelor de apărare ale statelor membre ar face deja o diferență semnificativă la nivelul UE.
Cheltuiți mai mult pentru apărare ”nu din cauza lui Trump, ci din cauza lui Putin”
Mulți eurodeputați l-au întrebat pe comisarul desemnat dacă și cum politica UE ar trebui să prioritizeze achiziționarea de echipamente de apărare europene. Kubilius a subliniat necesitatea pe termen lung de a avea o bază industrială puternică și competitivă pe continent și că ”trebuie să cheltuim mai mult, dar nu din cauza lui Trump, ci din cauza lui Putin”.
Unii eurodeputați și-au exprimat îngrijorarea că o armată a UE le va înlocui pe cele naționale. Kubilius a declarat că UE este despre suveranitate și responsabilitate partajate și nu are rolul de a înlocui statele membre, ci de a le ajuta să realizeze împreună ceea ce o singură țară nu ar fi în stare să facă.
Președinții comisiilor și coordonatorii grupurilor politice se vor reuni fără întârziere pentru a evalua performanța și calificarea comisarului desemnat. Pe baza recomandărilor comisiilor, Conferința președinților (președintele PE, Roberta Metsola, și președinții grupurilor politice) urmează să efectueze evaluarea finală și să declare audierile încheiate la 21 noiembrie. După ce Conferința președinților va declara închise toate audierile, vor fi publicate scrisorile de evaluare.
Alegerea de către eurodeputați a colegiului complet de comisari (cu o majoritate a voturilor exprimate, prin apel nominal) este în prezent programată să aibă loc în timpul sesiunii plenare din 25-28 noiembrie de la Strasbourg.
Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.
You may like
Zelenski i-a prezentat lui Scholz noile sisteme de drone de producție internă ucraineano-germană
Olaf Scholz, vizită surpriză la Kiev: Germania va rămâne cel mai puternic susținător al Ucrainei în Europa
Ministrul Apărării, de Ziua Națională: Apartenența la NATO ne oferă cele mai solide garanții de securitate din istoria noastră și consolidează rolul României în plan internațional
Premierul polonez Donald Tusk anunță finalizarea primei secțiuni a „Scutului estic” la granița cu Rusia: „Este cu adevărat o investiție în pace”
Luminița Odobescu subliniază necesitatea de a contracara „acțiunile care subminează ordinea internațională”: În UE și NATO suntem protejați și putem fi încrezători în viitor
Joe Biden pregătește un pachet de ajutor militar în valoare de 725 milioane de dolari pentru Ucraina, afirmă doi oficiali americani
PARLAMENTUL EUROPEAN
Reprezentanții TikTok vor fi audiați în Parlamentul European pentru posibila influențare a alegerilor din România
Published
4 days agoon
November 29, 2024Reprezentanții TikTok vor fi audiați marți, 3 decembrie, în Comisia pentru Piața Internă și Protecția Consumatorilor (IMCO) din Parlamentul European, în contextul suspiciunilor privind influențarea primului tur al alegerilor prezidențiale din România. Anunțul a fost făcut de eurodeputatul Dan Nica, șeful delegației PSD din grupul S&D, pe pagina sa de Facebook, unde a subliniat importanța unui mediu digital sigur și lipsit de manipulări.
„Mediul digital trebuie să fie unul sigur, lipsit de manipulări și ingerințe care să afecteze discursul civic și procesele democratice. Această audiere reprezintă un pas important spre transparență și responsabilitate,” a declarat Nica pe pagina sa de Facebook.
Audierea va avea ca temă „Îndeplinirea obligațiilor TikTok prevăzute în Directiva Serviciilor Digitale (DSA) în contextul ultimelor evoluții”. Directiva obligă platformele mari să evalueze riscurile sistemice și să le gestioneze astfel încât să protejeze procesele electorale și discursul civic.
Dan Nica a mai adăugat: „Un lucru este foarte clar: democrația nu trebuie să fie niciodată de vânzare!”
Miercuri, liderul delegației PSD în Parlamentul European a solicitat, în plenul de la Strasbourg, explicații președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, cu privire la „entitățile străine” care s-ar fi amestecat în procesul electoral din România.
De asemenea, printr-o scrisoare adresată liderilor grupurilor pro-europene din Parlamentul European, vicepreședintele PE Nicu Ștefănuță (Grupul Verzilor/ALE) a cerut sprijin pentru organizarea cât mai rapidă a unei audieri a șefului TikTok, Shou Zi Chew, în plenul Parlamentului European. În contextul campaniei virale desfășurate de candidatul de extremă-dreapta Călin Georgescu pe platforma TikTok, Ștefănuță consideră că Shou Zi Chew trebuie să ofere garanții că platforma sa nu a intervenit activ în rezultatul primului tur al alegerilor prezidenţiale din România.
Marea surpriză a alegerilor prezidențiale din România s-a produs după numărarea voturilor din primul tur de scrutin, care l-a plasat pe ultranaționalistul Călin Georgescu, candidat independent, a cărui campanie electorală masivă pe rețele sociale precum TikTok a trecut mult timp neobservată de analiști, pe primul loc la votul în țară și în străinătate, marcând o premieră absolută. Potrivit datelor AEP după centralizarea voturilor din cele 20.059 de secții de vot, Călin Georgescu a obținut 22,94% din voturi, urmat de Elena Lasconi cu 19,18%. Astfel, finala prezidențială de pe 8 decembrie va fi disputată între ultranaționalistul cu simpatii pro-ruse Călin Georgescu și pro-europeana Elena Lasconi, candidat din partea USR.
Ulterior, Consiliul Național al Audiovizualului (CNA) a solicitat Comisiei Europene să deschidă o investigație oficială asupra Tiktok pentru că a permis campania politică a lui Călin Georgescu, în ciuda propriilor standarde, vicepreședintele autorității publice, Alexandru Jucan, argumentând că acțiunile rețelei chineze de socializare au ridicat „suspiciuni de manipulare a opiniei publice printr-o utilizare inadecvată a platformei”.
De altfel, un raport realizat de Expert Forum (Policy Brief nr. 190) a indicat că candidatul independent Călin Georgescu a înregistrat o creștere semnificativă în preferințele electorale, de la 2% la 22%.
Vicepreședintele CNA a explicat că această evoluție a fost atribuită în mare parte unei campanii desfășurate pe TikTok, bazată pe „coordonarea unor conturi care au promovat activ conținut electoral, fără marcaje adecvate” și „amplificarea artificială a mesajelor prin algoritmi, utilizând hashtag-uri dedicate, precum #echilibrușiverticalitate, care au atras milioane de vizualizări”.
Ulterior, joi, Consiliul Suprem de Apărare a Țării, convocat de către președintele Klaus Iohannis, a constatat că în perspectiva și în cadrul primului tur al alegerilor prezidențiale „au existat atacuri cibernetice cu scopul de a influența corectitudinea procesului electoral” și că rețeaua de socializare TikTok nu a respectat prevederile legale privind campania electorală din România, un candidat la alegerile prezidențiale beneficiind de „o expunere masivă pe fondul tratamentului preferențial pe care platforma TikTok l-a acordat acestuia prin faptul că nu l-a marcat drept candidat politic”, respectiv fără a-i cere obligația de a marca materialele electorale de tip video cu codul unic de identificare atribuit de Autoritatea Electorală Permanentă la desemnarea mandatarului financiar coordonator, obligație impusă prin legislația electorală.
Astfel, vizibilitatea candidatului respectiv a crescut semnificativ în raport cu ceilalți candidați care au fost recunoscuți de algoritmii TikTok drept candidați la alegerile prezidențiale, iar conținutul promovat de aceștia a fost filtrat masiv, diminuând exponențial vizibilitatea acestora la nivelul utilizatorilor platformei. Acest tratament preferențial a fost potențat cu nerespectarea de către TikTok a Deciziei Biroului Electoral Central, care a constatat că, în fapt, compania chineză, contrar celor comunicate în mod oficial autorităților române, nu a implementat sub niciun aspect prevederile Deciziei BEC.
În acest sens, membrii Consiliului au cerut autorităților cu atribuții în domeniul securității naționale, celor cu atribuții în buna desfășurare a procesului electoral, precum și organelor de urmărire penală să întreprindă de urgență demersurile necesare, conform competențelor legale, pentru clarificarea aspectelor prezentate în ședința CSAT.
Tot joi, în conferinţa de presă zilnică de la Bruxelles, un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a confirmat, răspunzând unei întrebări din partea jurnaliştilor, că vineri va avea loc o „masă rotundă” între autorităţile române şi reprezentanţii TikTok, organizată de executivul european, „dat fiind situaţia actuală din România”. El a mai precizat că la întâlnire au fost invitate şi alte platforme şi că este un „exerciţiu obişnuit” înainte de alegeri. „Este o practică obişnuită pe care tindem să o facem în cadrul Directivei Serviciilor Digitale, pentru că alegerile corecte şi libere sunt centrul democraţiilor noastre”, a adăugat purtătorul de cuvânt, relatează Agerpres.
PARLAMENTUL EUROPEAN
PE și EPPO au semnat un acord pentru consolidarea cooperării. Roberta Metsola: „Va face ca lupta noastră împotriva criminalității să fie mai rapidă și mai bună”
Published
5 days agoon
November 28, 2024By
Andreea RaduParlamentul European și Parchetul European (EPPO) au semnat miercuri un acord de lucru pentru a facilita și clarifica procedurile și schimburile de informații, informează comunicatul oficial.
Documentul semnat între președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, și procurorul-șef al Parchetului European, Laura Condruța Kovesi, stabilește modalitățile de cooperare între cele două instituții.
„Acest acord între Parlamentul European și Parchetul European va consolida și va întări cooperarea noastră. Va face ca lupta noastră împotriva criminalității și fraudei să fie mai rapidă și mai bună. În cele din urmă, acest acord vizează protejarea banilor plătitorilor de taxe din UE”, a declarat Metsola.
EPPO and @Europarl_EN sign a working arrangement to establish the modalities of cooperation.
More info: https://t.co/FEIWe3eSIX pic.twitter.com/nmNkrME5I2— European Public Prosecutor’s Office (EPPO) (@EUProsecutor) November 28, 2024
Acordul prevede că EPPO informează periodic Parlamentul cu privire la investigațiile în curs și la cele încheiate, fără a aduce atingere bunei desfășurări și confidențialității investigațiilor EPPO, pentru a-i permite să ia măsurile adecvate, inclusiv măsuri de precauție pentru protejarea intereselor financiare ale Uniunii, intervenția ca parte civilă în proceduri și măsuri de recuperare administrativă a sumelor datorate bugetului Uniunii.
De asemenea, acordul prevede că Parlamentul European transmite fără întârziere către EPPO orice informații privind infracțiunile penale care intră în competența sa, în special cele care afectează interesele financiare ale Uniunii.
PARLAMENTUL EUROPEAN
Nicu Ștefănuță cere audierea șefului TikTok în Parlamentul European pentru a explica viralizarea lui Călin Georgescu: O armată de conturi false a viralizat mesaje radicale și extremiste
Published
5 days agoon
November 28, 2024Printr-o scrisoare adresată liderilor grupurilor pro-europene din Parlamentul European, Vicepreședintele PE Nicu Ștefănuță (Grupul Verzilor/ALE) cere sprijin pentru organizarea cât mai rapidă a unei audieri a șefului TikTok, Shou Zi Chew, în plenul Parlamentului European.
În contextul campaniei virale desfășurate de candidatul de extremă-dreapta Călin Georgescu pe platforma TikTok, Ștefănuță consideră că Shou Zi Chew trebuie să ofere garanții că platforma sa nu a intervenit activ în rezultatul primului tur al alegerilor prezidenţiale din România.
Călin Georgescu a derulat o campanie virală pe TikTok, strângând 92,8 milioane de vizualizări în ultimele două luni. Strategia sa de promovare i-a adus zeci de mii de adepți și sute de mii de vizualizări prin utilizarea diferitelor tehnici, inclusiv hashtag-uri și răspândirea virală a mesajelor cheie. Una dintre strategiile folosite a fost campania #echilibrusiverticalitate, în care sute de influenceri de pe TikTok i-au promovat mesajele fără a-l susține direct.
Potrivit datelor culese de diverse ONG-uri, din septembrie 2024 până în prezent, prezența lui TikTok sub #calingeorgescu a strâns 120 de milioane de urmăritori. Cu doar 31.800 de urmăritori în septembrie, Călin Georgescu a ajuns acum la 397.155. Astfel, întreaga campanie electorală desfășurată pe TikTok ar fi implicat conturi cu conținut electoral fără etichete adecvate, cu amplificare artificială a mesajelor prin algoritmi, iar aceste activități au dus probabil la creșterea rapidă a urmăritorilor și a vizualizărilor.
În acest context, Nicu Ștefănuță, s-a adresat, printr-o scrisoare, liderilor grupurilor politice pro-europene din Parlamentul European, solicitând sprijin pentru audierea de urgență a șefului platformei TikTok în plenul Parlamentului European. Shou Zi Chew ar trebui să explice cum a fost posibilă o astfel de viralizare a mesajelor lui Călin Georgescu și, mai important, dacă și cum a fost respectat Actul privind Serviciile Digitale (Digital Services Act) în acest caz, mai ales în ceea ce privește transparența algoritmică și riscurile sistemice. De asemenea, este important ca TikTok să publice un raport privind transparența algoritmică, inclusiv în contextul conținutului electoral în perioada campaniei, pentru a evalua riscurile la adresa principiilor democratice.
“Șeful TikTok trebuie să vină în fața noastră urgent și să ne explice cum a fost posibil ca platforma sa să fie folosită în mod abuziv de o armată de conturi false care au viralizat mesaje radicale, extremiste și chiar neadevărate. Nu putem permite ca TikTok și nicio altă platformă de social media să devină instrument pentru dezbinare, ură și atacuri împotriva democrației și a libertății”, declară Nicu Ștefănuță.
Ultranaționalistul Călin Georgescu și candidata USR Elena Lasconi își vor disputa turul al doilea al alegerilor prezidențiale, programat pentru data de 8 decembrie. Rezultatele primului tur de scrutin în cursa pentru Cotroceni relevă o premieră, fiind prima dată când întâia rundă a alegerilor este câștigată de un candidat suveranist și tot pentru prima dată în istorie când candidatul Partidului Social-Democrat nu accede în turul al doilea.
Potrivit rezultatelor finale, suveranistul Călin Georgescu a obținut 22,94% din voturi (2.120.401 voturi), urmat de Elena Lasconi cu 19,18% (1.772.500) și de Marcel Ciolacu, la o distanță mică de 2.740 de voturi, cu 19,15% (1.769.760). Au votat aproximativ 9,46 milioane de români din țară și de peste hotare, reprezentând 52,55% din totalul alegătorilor.
Marea surpriză a alegerilor prezidențiale din România s-a produs duminică seară, la închiderea urnelor, când exit-poll-urile l-au plasat pe suveranistul Călin Georgescu, a cărui campanie electorală masivă pe rețele sociale precum TikTok a trecut mult timp neobservată de analiști, pe locul al treilea, pentru ca odată cu numărarea proceselor verbale acesta să obțină primul loc la votul în țară și în străinătate, o premieră absolută. Georgescu a făcut de-a lungul timpului afirmații controversate anti-NATO și anti-UE, spunând că NATO “este cea mai slabă alianță de pe fața pământului”, că sistemul antirachetă aliat de la Deveselu reprezintă o “rușine diplomatică” și că fondurile europene și PNRR ar constitui “o acțiune financiară de însclavagizare”.
Totodată, Curtea Constituțională a României a analizat joi două cereri de anulare a primului tur al alegerilor prezidențiale și a decis renumărarea voturilor, în timp ce președintele Klaus Iohannis a convocat CSAT pentru a analiza riscuri la adresa securității naționale generate de actori statali și non-statali în context electoral.
Concrete & Design Solutions
INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”
Polonia își va reduce cheltuielile pentru apărare din cauza deficitului, dar tot va avea cel mai mare buget al apărării raportat la PIB în rândul țărilor NATO
Luminița Odobescu participă marți și miercuri la reuniunea miniștrilor de externe NATO. Evoluțiile din Ucraina și atacurile hibride ale Rusiei, printre principalele teme
”Protestele masive din ultimele zile” din Georgia arată că popoul dorește în continuare ”un viitor în UE”, subliniază Berlinul, criticând Guvernul de la Tbilisi că se îndepărtează de acest obiectiv
Premierul britanic ”respinge cu vehemență” ideea de a alege între SUA conduse de Trump și consolidarea relațiilor cu Europa, amintind de ”sacrificiul comun” din timpul celor două războaie mondiale
SUA furnizează Ucrainei un nou pachet de armament în valoare de 725 mil. de dolari
“Rusia va eșua din nou”: Reacția Bucureștiului după ce ideologul lui Putin a afirmat că “România va face parte din Rusia”
Comisia Europeană: Vicepreședinta Roxana Mînzatu a evocat “realizarea unei Europe Sociale mai puternice” la prima reuniune cu miniștrii muncii și protecției sociale din UE
Ambasadorul României în SUA: Nu există nicio susținere oficială din partea americană pentru Călin Georgescu. Niciun oficial SUA nu s-ar asocia cu viziunea politică pe care o reprezintă acesta
Republica Moldova: Maia Sandu va dona un premiu de 100.000 de dolari primit pentru apărarea democrației
Elena Lasconi face apel la liderii politici din România să nu devieze cursul națiunii noastre: Trebuie să ne asumăm un guvern de uniune națională pro-european
V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie
Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013
Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”
Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia
9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial
Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa
Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”
Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat
Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar
Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei
Comisia Europeană: Vicepreședinta Roxana Mînzatu a evocat “realizarea unei Europe Sociale mai puternice” la prima reuniune cu miniștrii muncii și protecției sociale din UE
Marcel Ciolacu, după alegerile parlamentare: Am înţeles răspunderea pe care o avem faţă de România. Să dezvoltăm țara cu bani europeni și să protejăm valorile naționale
Klaus Iohannis: Ne aflăm în fața unei decizii existențiale, între democrație și izolaționism. Votăm pentru a rămâne o ţară a libertăţii sau a ne prăbuşi într-o izolare toxică şi într-un trecut întunecat
Maia Sandu, apel emoționant la un vot pro-european în România: Soarta R. Moldova este strâns legată de soarta României. Biruința României este și a noastră, orice greutate o trăim împreună
Investiție de peste 1 mld. de euro în modernizarea a trei mari termocentrale din Capitală. Burduja: Vom avea un cost cu gigacaloria la jumătate după finalizarea proiectelor
Premierul Marcel Ciolacu anunță creșterea salariului minim brut pe țară la 4050 lei lunar de la 1 ianuarie 2025
PE va lucra cu noua Comisie Europeană pentru a construi o UE mai competitivă, subliniază Siegfried Mureșan: Un buget aliniat cu prioritățile UE reprezintă unul dintre instrumente pentru a avea rezultate
Dan Nica: Delegația română din grupul S&D va vota noul Colegiu al Comisarilor, dar cu un vot condiționat de îndeplinirea unor criterii clare și importante pentru România și UE
Prima inițiativă majoră a viitoarei Comisii Europene va fi o busolă pentru competitivitate, axată pe trei piloni ai raportului Draghi, anunță Ursula von der Leyen: Vom pune inovarea în centrul economiei noastre
Ursula von der Leyen îi încredințează Roxanei Mînzatu un rol cheie în inițiativa fanion “busola competitivității” a Comisiei, axat pe competențele oamenilor ca “fundament al economiei UE”
Trending
- U.E.4 days ago
Eurobarometru: 56% dintre români au încredere în Uniunea Europeană, iar 68% se simt atașați de Europa. 61% dintre români au încredere în NATO
- ROMÂNIA1 week ago
“Șoc în România” titrează presa internațională după ce “pro-rusul” Călin Georgescu a produs “un cutremur”, câștigând primul tur al prezidențialelor
- POLITICĂ1 week ago
Rezultate prezidențiale 2024: Suveranistul Călin Georgescu și pro-europeana Elena Lasconi își dispută finala pentru Cotroceni. Pentru prima dată, candidatul PSD nu intră în turul 2
- POLITICĂ1 week ago
LIVE UPDATE Cutremur la alegerile prezidențiale 2024: Ultranaționalistul Călin Georgescu se impune în primul tur și își va disputa finala cu Elena Lasconi
- EUROPARLAMENTARI ROMÂNI7 days ago
Privind spre viitoarele alegeri din România, Nicu Ștefănuță, vicepreședintele PE, demarează o campanie de informare a tinerilor despre beneficiile apartenenței la UE și NATO