Comisia Europeană a prezentat un nou set de instrumente pentru securitatea lanțurilor de aprovizionare IT&C (ICT Supply Chain Security Toolbox), menit să sprijine statele membre în identificarea, evaluarea și reducerea riscurilor de securitate cibernetică asociate infrastructurilor digitale și furnizorilor de tehnologie.

Noul instrument stabilește o abordare comună la nivelul Uniunii Europene pentru gestionarea riscurilor din lanțurile de aprovizionare IT&C, într-un context în care atacurile cibernetice devin tot mai sofisticate și pot avea impact direct asupra securității și economiei europene.

Setul de instrumente include scenarii de risc și recomandări concrete de reducere a vulnerabilităților, precum evaluarea furnizorilor critici, utilizarea strategiilor multi-furnizor pentru reducerea dependențelor și măsuri menite să limiteze riscurile asociate furnizorilor considerați cu risc ridicat. Documentul oferă statelor membre un cadru comun pentru consolidarea securității infrastructurilor digitale esențiale.

„Atacurile cibernetice asupra lanțurilor de aprovizionare IT&C devin din ce în ce mai sofisticate și pot afecta securitatea și economia noastră. Prin adoptarea acestui set de instrumente, ne intensificăm eforturile pentru a le proteja, printr-o înțelegere comună a riscurilor și a modului în care acestea pot fi reduse”, a declarat vicepreședinta executivă pentru suveranitate tehnologică, securitate și democrație, Henna Virkkunen.

Inițiativa a fost elaborată de Grupul de cooperare NIS2, care reunește statele membre ale UE, Comisia Europeană și Agenția Uniunii Europene pentru Securitate Cibernetică (ENISA). Progresul implementării va fi evaluat peste un an.

Comisia a subliniat că securitatea lanțurilor de aprovizionare IT&C reprezintă o prioritate strategică, inclusiv în contextul revizuirii Actului european privind securitatea cibernetică, prezentată la 20 ianuarie 2026. Propunerea introduce și un cadru pentru lanțuri de aprovizionare IT&C de încredere, care vizează inclusiv riscuri non-tehnice, precum interferențele externe, și urmărește o abordare armonizată în cele mai sensibile sectoare.

Totodată, Comisia a publicat două evaluări de risc dedicate vehiculelor conectate și automatizate, precum și echipamentelor de detecție utilizate la frontiere și în punctele vamale, documente care analizează vulnerabilitățile existente și măsurile necesare pentru limitarea acestora.

Corespondență din München

Un nou sondaj Eurobarometru, publicat vineri înaintea Conferinței de Securitate de la München, arată percepția tot mai accentuată a europenilor privind existența unor amenințări la adresa țărilor lor în actualul context internațional, cu 68% dintre cetățenii români considerând că țara lor este amenințată și cu 63% având încredere în capacitatea Uniunii Europene de a consolida apărarea și securitatea.

Majoritatea respondenților ar încredința, de asemenea, Uniunii Europene responsabilitatea de a consolida apărarea. Investițiile în acest domeniu sunt considerate importante, iar programele spațiale ale UE sunt percepute drept instrumente esențiale pentru apărare și securitate, mediu și climă, precum și pentru competitivitate.

Percepția amenințării

Cel mai notabil rezultat este că peste două treimi dintre europeni (68%) consideră că țara lor este amenințată. Statele membre cu cel mai ridicat nivel al percepției de amenințare sunt Franța (80%), urmată de Țările de Jos și Danemarca (77%), precum și Cipru și Germania (75%). În același timp, 42% dintre cetățeni consideră că siguranța lor personală este în pericol.

© Eurobarometer

Încrederea în capacitatea Europei

Majoritatea europenilor au încredere în UE pentru a consolida securitatea și apărarea (52%), în special în țări precum Luxemburg (76%), Portugalia (74%), Cipru (73%) și Lituania (71%).

© Eurobarometer

Investițiile în apărare

În contextul implementării mai multor inițiative relevante în ultimul an, aproape trei sferturi dintre respondenți (74%) aprobă nivelul actual al investițiilor UE în apărare sau consideră că cheltuielile ar trebui majorate. Sprijinul este deosebit de ridicat în țări precum Lituania (80%), Portugalia (89%), Finlanda (83%), Spania (80%) și Danemarca (78%).

© Eurobarometer

Spațiul, esențial pentru apărare și securitate

Securitatea și apărarea sunt considerate, de asemenea, o prioritate-cheie a politicii spațiale a UE de către 53% dintre europeni, urmate de mediu și climă (36%) și competitivitatea și creșterea industriei europene (31%). În plus, impactul economic pozitiv al programelor spațiale ale UE este recunoscut pe scară largă de către cei mai tineri respondenți (55%).

Acest Eurobarometru, lansat la începutul lunii ianuarie 2026, a avut ca obiectiv evaluarea sentimentului de securitate al cetățenilor UE, a încrederii lor în UE ca actor în domeniul apărării și a sprijinului pentru creșterea investițiilor în apărarea colectivă. De asemenea, a analizat nivelul de conștientizare a programelor spațiale ale UE și a identificat domeniile prioritare pentru viitoarea politică spațială. Rezultatele vor ghida Comisia și vor sprijini elaborarea politicilor bazate pe dovezi. Sondajul a inclus 27.292 de interviuri realizate în UE-27.

Citiți și “În curs de destrămare”: (Dez)ordinea post-postbelică, “demolatorul” Trump și incertitudinea Europei – negare vs. acceptare a sfârșitului securității garantate de SUA? (raport MSC)

Punctul de plecare al ediției din acest an al Conferinței de Securitate de la München este raportul Conferinței, care avertizează că cea mai mare provocare la adresa ordinii internaționale liberale „vine din interior”, prin schimbarea dramatică a modului în care actuala administrație americană își privește alianțele

Raportul MSC, a cărui copertă ilustrează un elefant, pune pe masa dezbaterilor una dintre cele mai incerte perspective globale din ultimele opt decenii, și anume că „la mai bine de 80 de ani de la începutul construcției, ordinea internațională postbelică condusă de SUA după 1945 se află acum în curs de destrămare”. Totodată, potrivit raportului, cea mai proeminentă dintre cei care promit să elibereze țara lor de constrângerile ordinii existente și să reconstruiască o națiune mai puternică și mai prosperă este actuala administrație americană, cu președintele Donald Trump portretizat în rolul de „demolator” și cu Statele Unite considerate „elefantul din cameră” când vine vorba de destrămarea ordinii.

Pentru Conferința de Securitate de la München din 2026, „elefantul” se referă astfel la impactul disruptiv al administrației Donald Trump asupra ordinii internaționale bazate pe norme, cu sentimentul de insecuritate al Europei care o plasează între negare și acceptare că epoca de securitate garantată de americani s-a sfârșit.

Delegația Statelor Unite va fi condusă de secretarul de stat Marco Rubio. Participarea șefului diplomației americane la München va reprezenta cel mai înalt nivel de reprezentare pe care Washington-ul îl trimite la Conferința de Securitate în acest an.

Peste 60 de șefi de stat sau de guvern din lume, inclusiv cincisprezece prim-miniștri sau șefi de stat din Uniunea Europeană vor participa, de asemenea, la conferință, care va fi deschisă vineri de cancelarul german Friedrich Merz. Printre liderii care și-au anunțat prezența se numără președintele Franței, Emmanuel Macron, premierul Marii Britanii, Keir Starmer, premierul Canadei, Mark Carney, președintele Finlandei, Alexander Stubb, premierul Poloniei, Donald Tusk, premierul Danemarcei, Mette Frederiksen, premierul Spaniei, Pedro Sanchez, președintele Cehiei, Petr Pavel, președintele Letoniei, Edgars Rinkevics, președintele Lituaniei, Gitanas Nauseda, prim-ministrul Estoniei, Kristen Michal, prim-miniștrii Norvegiei și Suediei, Jonas Gahr Støre și Ulf Kristersson, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, dar și secretarul general al NATO, Mark Rutte.

Delegația Ucrainei urmează a fi condusă de președintele Volodimir Zelenski, în timp ce țara marchează al patrulea an de război și intrarea în cel de-al cincilea an de conflict la scară largă declanșat de către Federația Rusă. China și India vor fi reprezentate la nivelul miniștrilor de externe, Wang Yi, respectiv Subrahmanyam Jaishankar. De asemenea, sudul global va fi reprezentat de liderii din Sudan și Sierra Leone, iar din America de Sud va fi prezent președintele Columbiei.

Este așteptată și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, la conferința care urmează unui summit crucial al liderilor europeni, la castelul Alden Biesen din Belgia, consacrat competitivității și capacității Europei de a rămâne un jucător economic puternic la nivel global în raport cu Statele Unite și China.

Delegația României este formată din ministrul de externe Oana Țoiu și din ministrul apărării naționale Radu Miruță.

Anul acesta, corespondența specială CaleaEuropeană.ro este susținută de Optoelectronica 2001 – Excelență în Cercetare și Dezvoltare. 

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, va prezenta o foaie de parcurs intitulată „O Europă, o piață” în cadrul următorului summit al Consiliului European din luna martie, care va consta într-un plan de acțiune cu termene, obiective și date limită detaliate pentru consolidarea și unificarea economiei europene. Aceasta se va baza pe cinci „elemente constitutive”, cu liderii europeni căzând de acord să promoveze inițiative precum simplificarea, uniunea economiilor și a investițiilor, al 28-lea regim pentru companii, energie la prețuri accesibile, o preferință pentru „Fabricat în Europa” și lăsând deschisă portița pentru cooperarea consolidată la nivelul statelor membre care doresc să avanseze mai rapid într-o privință decât altele.

Prioritățile au fost enunțate la finalul summitului informal al liderilor europeni de la Castelul din Alden Biesen consacrat stimulării competitivității economiei europene și consolidării pieței unice pentru a face din Europa un actor mai puternic pe plan global, în plină concurență cu Statele Unite și cu China.

“2026 este anul în care schimbăm viteza. În cinci domenii de activitate: simplificare, o singură piață unică, prețuri mai mici la energie, transformare bazată pe inteligență artificială și comerț puternic“, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, într-o conferință de presă alături de președintele Consiliului European, Antonio Costa, cel care a convocat summitul.

Liniile directoare convenite de lideri au venit ca urmare a unor sesiuni de lucru și dialog cu foștii premieri italieni Mario Draghi și Enrico Letta. În vreme ce Mario Draghi, autorul influentului raport privind competitivitatea, a solicitat liderilor UE să exploreze posibilitatea unei Europe cu două viteze pentru a „avansa mai repede” în domeniile cele mai urgente pentru relansarea economiei, inclusiv prin metoda cooperării consolidate, Enrico Letta le-a propus liderilor UE un „Act privind piața unică”. Raportul întocmit de Letta în 2024 – care viza valorificarea potențialului pieței unice prin schimbări structurale care să facă Europa mai competitivă – are la bază viziunea că anul 2028 ar putea reprezenta noul an 1992 pentru piața unică, când aceasta a fost creată.

Matricea acestei propuneri care a venit de la Enrico Letta este de a trece de la abordarea “piață unică” la cea de “o piață”. Provocarea este de a face această integrare posibilă până în 2027, declarat și președintele Consiliului European, Antonio Costa.

„Matricea pe care o propun pentru această piață se bazează pe trei puncte verticale: energia, conectivitatea și piețele financiare. Există, de asemenea, trei puncte orizontale: a 5-a libertate, al 28-lea regim și libertatea de ședere, precum și coeziunea socială și teritorială. Aceste trei puncte verticale și trei puncte orizontale alcătuiesc împreună o matrice”, a declarat Letta.

2026 is the year we shift gear.

Across 5 blocks of work.

1) Simplification
2) One single market
3) Lower energy prices
4) AI-driven transformation
5) Strong Trade

The direction of travel is clear ↓ https://t.co/ddRJd7StNY

— Ursula von der Leyen (@vonderleyen) February 12, 2026

One Europe, One Market. pic.twitter.com/5w9m9Zgzin

— Enrico Letta (@EnricoLetta) February 13, 2026

Totodată, cei 27 de șefi de state sau de guverne au decis să promoveze agenda de simplificare și să avanseze proiectul uniunii economiilor și investițiilor.

Președintele Consiliului European, António Costa, a declarat jurnaliștilor, în cadrul unei conferințe de presă organizate după summitul informal al UE, că a existat un „consens unanim” în ceea ce privește promovarea agendei de simplificare a UE.

De la începutul mandatului legislativ, în iunie 2024, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a acordat prioritate unei serii de propuneri legislative denumite „omnibus”, cu scopul de a realiza reforme de simplificare într-o gamă largă de sectoare.

Înaintea summitului, guvernele italian și german au propus ca problema simplificării să fie un subiect central de discuție, prezentând un front politic unit pe tot parcursul evenimentului.

„Există un sprijin unanim pentru accelerarea uniunii economiilor și investițiilor. Europa duce lipsă de investiții”, a mai declarat António Costa.

Uniunea economiilor și investițiilor este un pachet de propuneri legislative care ar redirecționa o mică parte din economiile europene către investiții în întreprinderile europene, cu scopul de a stimula prosperitatea.

Liderii UE, împreună cu Comisia Europeană, vor pregăti câteva propuneri concrete pentru reducerea prețurilor la energie, care vor fi prezentate la următorul Consiliu European formal de la Bruxelles, care va avea loc în martie, a mai declarat Antonio Costa, fără a intra în detalii.

Totodată, cei 27 de șefi de state sau de guverne au convenit să acorde companiilor europene un tratament preferențial, aplicat în mod „proporțional” și „țintit”, respectiv preferința „Fabricat în Europa” pentru companiile europene. Tema a suscitat un interes aparte, cu președintele francez Emmanuel Macron și președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen declarându-se în favoarea acestei preferințe, și cu alți lideri care au promovat alte nuanțe precum „Fabricat cu Europa”.

În sfera angajamentelor asumate se regăsește și importanța de a avansa rapid în acest an cu cel de-al 28-lea regim, care ar introduce un nou cadru juridic al UE, oferind companiilor un set unic și mai simplu de norme corporative menite să le sporească competitivitatea.

Comisia Europeană va propune luna viitoare „al 28-lea regim”, o nouă formă juridică europeană pentru companii, denumită „EU Inc.”, care va funcționa pe baza unui set unic și simplu de reguli valabile în toate cele 27 de state membre. Un anunț preliminar în acest sens fusese făcut de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, la summitul european al industriei, care a avut loc miercuri, la Anvers. 

Un cuvânt-cheie al summitului informal pare să fi fost cooperarea consolidată, o dispoziție juridică cuprinsă inițial în Tratatul de la Amsterdam din 1999 care permite unui grup mai restrâns de state membre să adopte inițiative comune pe cont propriu, fără a pune în pericol politica generală a UE. În trecut, acesta a fost utilizat cu moderație pentru a crea Parchetul European (EPPO), a introduce un brevet unitar, a armoniza legislația în materie de divorț și a lansa cooperarea structurată permanentă în materie de apărare (PESCO).

Atât Costa, cât și von der Leyen au apărat utilizarea cooperării consolidate pentru a ieși din impasul politic și a avansa în grupuri mai mici de state membre. Ei au apreciat că aplicarea acestui instrument juridic ar putea fi necesară pentru adoptarea celui de-al 28-lea regim, un nou sistem unificat care să faciliteze înființarea de companii în întreaga Uniune.

„Voi încerca să evit cooperarea consolidată și să mă asigur că toate cele 27 de state membre sunt de acord cu regimul comun, acesta fiind primul nostru obiectiv Dacă nu funcționează, Tratatul de la Lisabona oferă mai multe soluții, una dintre ele fiind cooperarea consolidată”, a declarat Costa.

Ursula von der Leyen a afirmat că cooperarea consolidată, care necesită ca cel puțin 9 state membre să-și unească forțele, rămâne deschisă pentru alte țări „în orice moment”. „Adesea avansăm cu viteza celui mai lent, iar cooperarea consolidată evită acest lucru”, a spus ea.

Summitul a avut loc pe parcursul a două sesiuni, una consacrată contextului geoeconomic mondial și alta strategiei internă a UE. La prima sesiune liderii celor 27 de state membre au fost acompaniați de Mario Draghi, fost președinte al Băncii Centrale Europene, ex-premier italian și autorul faimosului raport privind competitivitatea europeană, document transformat într-un fel de doctrină în birourile de la Bruxelles. La cea de-a doua sesiune a fost prezent fostul premier italian Enrico Letta, cel care a redactat în urmă cu doi ani un raport privind valorificarea potențialului pieței unice.

Enrico Letta a prezentat în luna aprilie 2024 un raport consacrat viitorului pieței unice. Documentul de 147 de pagini s-a aflat pe masa celor 27 de lideri europeni pentru a-i inspira în pregătirea viitoarei agende strategice a UE 2024-2029, adoptată în iunie 2024. Raportul Letta propune, între altele, reguli pentru unificarea și integrarea industriilor telecomunicațiilor, a energiei și a piețelor financiare, un nou cod european pentru întreprinderi, cu o foaie de parcurs pentru realizarea de progrese în fiecare sector până în 2029, și  cea de-a 5-a libertate a pieței unice, consacrată inovării. Ca urmare a acelui raport, țările UE au solicitat Comisiei Europene o nouă strategie cuprinzătoare pentru piața unică, subliniind că piața unică este încă fragmentată, iar marii actori își impun propriile reguli.