Uniunea Europeană intenționează să facă presiuni asupra președintelui american Donald Trump pentru a garanta că acordul său de încetare a focului în Orientul Mijlociu nu va submina viitorul unui stat palestinian, potrivit unui plan preliminar consultat de Politico.
Documentul, redactat de Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE) și întins pe patru pagini, a fost obținut înaintea reuniunilor miniștrilor de externe și liderilor europeni de săptămâna viitoare. El arată că oficialii europeni încearcă să maximizeze influența Uniunii în implementarea acordului intermediat de Washington, pentru a garanta „o pace durabilă”.
Pe fondul numărului tot mai mare de guverne europene care recunosc statul palestinian, documentul subliniază nevoia de a „consolida un discurs pozitiv privind soluția celor două state, inclusiv prin evidențierea rolului UE”.
Brațul diplomatic al Uniunii, SEAE, propune „activarea suplimentară a canalelor diplomatice către SUA” pentru a se asigura că acordul este aplicat într-un mod care să nu „submineze viabilitatea Autorității Palestiniene”.
Președintele Trump a anunțat săptămâna trecută un armistițiu negociat între Hamas și guvernul premierului Benjamin Netanyahu, care deschide calea pentru eliberarea tuturor ostaticilor israelieni rămași în viață și pentru retragerea trupelor israeliene din Gaza.
Potrivit planului, SEAE urmărește acum obținerea sprijinului statelor membre pentru eliminarea barierelor economice și financiare care împiedică funcționarea instituțiilor palestiniene și pentru sporirea presiunii asupra coloniștilor israelieni care anexează ilegal teritorii în Cisiordania. De asemenea, se propune menținerea dialogului cu guvernul israelian, Egipt, Qatar și Turcia, „pentru a continua exercitarea presiunii asupra Hamas în vederea implementării integrale a planului”.
Până la finalul anului, documentul recomandă asigurarea unui „flux semnificativ de ajutor în și prin Fâșia Gaza”, precum și reactivarea misiunii civile EUBAM Rafah, ca prezență terță parte care să monitorizeze trecerea persoanelor prin punctul de frontieră. Dacă statele membre își vor da acordul, Uniunea ar putea „explora posibilitatea monitorizării și consilierii privind transferul de bunuri”.
Bruxelles-ul speră, de asemenea, să convingă Israelul să ridice restricțiile impuse ONG-urilor umanitare care operează pe teritoriile palestiniene.
Pe termen lung, UE își propune să joace un rol în înlăturarea minelor, reconstrucția Fâșiei Gaza devastate de război, investiții și facilitarea comerțului. Potrivit documentului, Uniunea intenționează să folosească programul Erasmus+ — schema de schimb educațional din care anterior încercase să excludă Israelul — ca instrument pentru „construirea încrederii între comunități”.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, anunțase în septembrie că va propune sancțiuni împotriva unor miniștri israelieni și reducerea cooperării economice cu Israelul, ca reacție la criza umanitară din Gaza.
Totuși, Politico notează că aceste planuri ar putea fi înghețate în urma acordului intermediat de Washington, întrucât mai multe capitale europene și-au exprimat scepticismul cu privire la necesitatea unor măsuri suplimentare în noul context geopolitic.
Câteva state membre care pledaseră anterior pentru o poziție mai fermă a Uniunii și-au manifestat frustrarea față de cât de mult a întârziat Bruxelles-ul să înainteze aceste propuneri.
