Connect with us

NATO

Comisia de Apărare din Senat a avizat favorabil proiectul de lege pentru achiziționarea de rachete Patriot

Published

on

Comisia pentru Apărare din Senat a dat luni, în unanimitate, raport favorabil proiectului de lege al Guvernului pentru înzestrarea Armatei prin care se vor achiziționa șapte sisteme de rachete sol-aer Patriot, după ce săptămâna trecută nu a fost întocmit cvorum pentru a aproba proiectul.

FOTO: Raytheon Co

Proiectul de lege al Guvernului pentru realizarea “Capabilității de apărare aeriană cu baza la sol” aferentă programului de înzestrare esențial “Sistem de rachete sol-aer cu bătaie mare (HSAM)” a fost înregistrat la Senat pe 9 noiembrie, cu solicitarea de a fi dezbătut în procedură de urgență, scrie Agerpres.

Proiectul de lege se referă la achiziționarea a șapte sisteme de rachete sol-aer Patriot, patru pentru Forțele Aeriene și trei pentru Forțele Terestre, și a echipamentelor aferente, în valoare totală de circa 4,62 miliarde dolari inclusiv TVA. 

Citiți și Guvernul a aprobat proiectul de lege privind achiziționarea primului sistem de rachete Patriot până la finalul acestui an

Primul dintre cele șapte sisteme de rachete sol-aer cu bătaie mare (HSAM), de tip Patriot, pe care România le va achiziționa din Statele Unite ale Americii va fi contractat până la 31 decembrie 2017, potrivit proiectului de lege privind realizarea Capabilității de apărare aeriană cu baza la sol’ aferentă programului de înzestrare esențial ‘Sistem de rachete sol-aer cu bătaie mare.

La ședința de luni a comisiei au participat ministrul Apărării, Mihai Fifor, ministrul Afacerilor Externe, Teodor Meleșcanu, și șeful Statului Major General, Nicolae Ciucă.

De altfel, Teodor Meleșcanu a transmis membrilor Comisiei că omologul american, Rex Tillerson l-a întrebat despre situația cvorumului din Senat.

Meleșcanu a precizat că l-a asigurat pe secretarul de stat american că luni Comisia de apărare a Senatului va da raport proiectului de lege al Guvernului pentru înzestrarea Armatei, prin care se vor achiziționa șapte sisteme de rachete sol-aer Patriot, cu posibilitatea ca și plenul Camerei superioare să voteze în aceeași zi actul normativ.

Citiți și România intră în elita țărilor care folosesc sisteme de apărare Patriot: Ministerul Economiei și compania americană Raytheon au semnat acordul pentru înzestrarea Armatei cu sisteme Patriot

Rachetele Patriot reprezintă un sistem de apărare avansat de tip sol-aer împotriva avioanelor sau rachetelor de croazieră sau balistice. Rachetele Patriot sunt deţinute de 12 ţări: Statele Unite, Olanda, Germania, Japonia, Israel, Arabia Saudită, Kuwait, Taiwan, Grecia, Spania, Coreea de Sud şi Emiratele Arabe Unite.

Un sistem Patriot este alcătuit din patru elemente: sistemul radar, centrul de control şi generatorul de energie electrică, turnurile de comunicaţii şi lansatoarele de rachete instalate pe camioane.

 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

NATO

Comandantul forțelor NATO în Europa, decorat de România. Distincția i-a fost înmânată de ministrul Gabriel Leș la ministeriala Apărării de la Bruxelles

Published

on

Ministrul Apărării Naționale Gabriel Leș i-a înmânat, joi, la Bruxelles generalului Curtis M. Scaparrotti, comandantul suprem al Forțelor Aliate din Europa (SACEUR), “Ordinul Național Steaua României, în grad de Mare Ofițer, pentru militari, de pace”.

”Distincția a fost oferită în semn de înaltă apreciere pentru sprijinul acordat României în contextul consolidării posturii de apărare și descurajare aliată, precum și pentru susținerea inițiativelor țării noastre. În curând, generalul Scaparrotti își va încheia mandatul în fruntea Comandamentului Aliat din Europa, prilej de a-i ura succes în planurile viitoare ale domniei sale. Distincția a fost acordată la propunerea MApN, consacrată prin decret prezidențial, contrasemnat de Prim-Ministrul României”, a scris Leș pe Facebook.

Reamintim că președintele Klaus Iohannia a semnat pe 31 august 2018 decretul de decorare a generalului Curtis M. Scaparrotti, Comandantul Suprem al Forţelor Aliate din Europa (SACEUR), cu Ordinul Naţional „Steaua României”.

Scaparrotti, care a condus trupele americane din Coreea de Sud, a devenit, în 2016, al 18-lea comandant suprem al forțelor Alianței Nord-Atlantice, post strategic inaugurat în 1951 de generalul american Dwight Eisenhower. El a fost propus pentru acest post de președintele american Barack Obama și acceptat de Consiliul Nord Atlantic.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Conferința de Securitate de la München: Francezii și germanii au mai multă încredere în Vladimir Putin și în Xi Jinping decât în Donald Trump. Emmanuel Macron și Angela Merkel, cei mai apreciați lideri mondiali

Published

on

Corespondență de la München

Cetățenii francezi și germani au mai multă încredere referitor la decizii în materie de relații internaționale în președinții Rusiei și Chinei, decât în președintele Statelor Unite, relevă un studiu cuprins în raportul Conferinței de Securitate de la München, în care sunt analizate percepțiile cetățenilor din SUA, Canada, Marea Britanie, Rusia, Japonia, Germania și Franța și în care președintele Franței și cancelarul Germaniei se bucură de cea mai ridicată cotă de încredere la nivelul politicii internaționale.

Studiul Pew Reserch inclus în raportul anual al Conferinței – ”Marele Puzzle: Cine va aduna piesele?” – analizează preferinței cetățenilor din aceste țări în raport cu nivelul lor de încredere ca cei mai proeminenți lideri ai lumii să ia deciziile corecte în materie de politică internațională, în condițiile în care principala tendință reieșită din acest document este că asistăm la o regrupare a pieselor de bază ale ordinii internaționale și debutul unei noi competiții strategice globale având în avangardă SUA, China și Rusia, iar în plan secund democrațiile liberale precum Franța, Germania, Marea Britanie sau Japonia.

Potrivit acestuia, cota de încredere a lui Donald Trump este înregistrată astfel: 48% în SUA, 30% în Japonia, 28% în Marea britanie, 25% în Canada, 19% în Rusia, 10% în Germania și 9% în Franța.

Vladimir Putin atinge cel mai ridicat nivel de apreciere în propria sa țară, Rusia (81%), dar îl depăsește pe Donald Trump în Germania (35%) și în Franța (20%), fiind la egalitate în Canada (25%). Președintele SUA este preferat în detrimentul omologului său rus în Marea Britanie, unde Putin are 22%, în Japonia, unde liderul de la Kremlin înregistrează 26%, și, evident, în Statele Unite.

În ce-l privește pe președintele Chinei, Xi Jinping are cea mai ridicată cotă de popularitate în Rusia (50%) și îl devansează pe Donald Trump în majoritatea țărilor incluse în acest studiu, cu excepția Statelor Unite și Japoniei.

Cu excepția Rusiei, atât președintele Franței Emmanuel Macron, cât și cancelarul Germaniei Angela Merkel sunt apreciați și considerați de încredere de majoritatea cetățenilor Statelor Unite (59%/ 55%), Japoniei (51%/ 61%), Marii Britanii (55%/ 62%) sau Canadei (64%/ 68%).

Interesant este că în privința celor doi lideri europeni, cetățenii germani au mai multă încredere în materie de politică externă în Emmanuel Macron (77%) decât în Angela Merkel (68%), proporția fiind în mare măsură inversată în cazul francezilor, care au mai mult încredere la acest capitol în cancelarul german (78%) decât în președintele lor (64%).

Dintre liderii evaluați, doar Angela Merkel va fi prezentă la lucrările Conferinței de Securitate de la München, care se defășoară între 15-17 februarie în capitala bavareză sub semnul unei lumi portretizate într-un ”mare puzzle” și influențate de dilema ”cine va aduna piesele” în urma unei reașezări impredictibile a scenei internaționale.

CaleaEuropeana.ro va relata, pentru al doilea an consecutiv, de la acest important for de dezbateri consacrat securității și apărării la nivel internațional. (Umăriți aici corespondența premieră de la ediția din 2018).

Continue Reading

NATO

Sondaj INSCOP: NATO și Uniunea Europeană, pe primele locuri în topul încrederii românilor în instituțiile internaționale

Published

on

NATO și Uniunea Europeană se află pe primele două poziții în topul încrederii românilor în instituțiile internaționale, cu un capital de încredere ce se situează la 49.9%, respectiv 47.8%, arată un sondaj INSCOP realizat în perioada 21 ianuarie – 5 februarie 2019, la comanda Fundației Konrad Adenauer remis CaleaEuropeană.ro.

Parlamentul European beneficiază de un capital de încredere de 44.7%, în timp ce Comisia Europeană este cotată cu 43.8% încredere multă şi foarte multă.

Încrederea în instituțiile interne

Potrivit aceluiași sondaj, Armata continuă să fie instituţia internă în care românii au cel mai ridicat nivel de încredere, 64.1% declarând că au încredere mare şi foarte mare în această instituţie (66.7% declarau acelaşi lucru în sondajul de opinie din luna noiembrie 2018).

Urmează Biserica cu 54.5% (52.8% în noiembrie 2018), Jandarmeria cu 43.5% (49,3% în noiembrie 2018) şi Poliţia cu 41.2%. 39.7% dintre români au încredere multă şi foarte multă în DNA, în timp ce 39.1% au încredere multă şi foarte multă în Preşedinţie (33.7% în noiembrie 2018).

Urmează la egalitate primăria şi BNR, ambele instituţii fiind cotate cu 34.7%. Un procent egal de români (31.4%) au încredere multă şi foarte multă în SRI şi SIE, în timp ce 27.7% dintre respondenţi declară că au încredere multă şi foarte multă în presă.

Pe următoarele poziţii se situează Consiliul Judeţean cu 20,1% încredere multă şi foarte multă, Curtea Constituţională cu 18.4% (19.9% în noiembrie 2018) şi Guvernul cu 12.8% (13.7% în noiembrie 2018). La coada clasamentului încrederii în instituţiile interne se situează partidele politice, cu 11.8% încredere multă şi foarte multă (9.1% în noiembrie 2018) şi Parlamentul, cu 9.8 % încredere multă şi foarte multă.

Sondajul INSCOP Research a fost realizat realizat în perioada 21 ianuarie – 5 februarie 2019, la comanda Fundației Konrad Adenauer, pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondenţilor. Volumul eșantionului, de tip multi-stratificat, probabilistic, a fost de 1080 persoane, reprezentativ pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%.

Continue Reading

Facebook

Advertisement

Trending