Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană a adoptat primul program de lucru anual Erasmus+ din perioada 2021-2027. Cu un buget de peste 28 de miliarde de euro, acesta va sprijini mobilitatea și educația pentru toți, în UE și în afara ei

Published

on

© Comisia Europeană 2017

Comisia Europeană a adoptat joi pimul program de lucru anual Erasmus+ din perioada 2021-2027.

Cu un buget de 26,2 miliarde de euro (comparativ cu 14,7 miliarde de euro alocate pentru perioada 2014-2020), completat cu 2,2 miliarde de euro din instrumentele externe ale UE, noul program revizuit va finanța proiecte de mobilitate în scopul învățării și de cooperare transfrontalieră de care vor beneficia 10 milioane de europeni de toate vârstele și din toate mediile sociale.

Potrivit unui comunicat al Executivului european, scopul său este de a favoriza și mai mult incluziunea și de a sprijini dubla tranziție ecologică și digitală, în conformitate cu prevederile Spațiului european al educației.

Erasmus+ va sprijini, de asemenea, reziliența sistemelor de educație și de formare în contextul pandemiei.

”Faptul că bugetul Erasmus+ pentru următorii șapte ani aproape că s-a dublat demonstrează importanța acordată în Europa educației, tineretului și învățării pe tot parcursul vieții. Erasmus+, derulat în 33 de țări și accesibil restului lumii prin intermediul activităților sale internaționale, rămâne un program unic din punctul de vedere al dimensiunii, al sferei sale de aplicare și al recunoașterii de care se bucură la nivel mondial. Invit toate organizațiile publice și private care își desfășoară activitatea în domeniile educației, formării, tineretului și sportului să consulte noile cereri de propuneri publicate și să solicite finanțare. Grație programului Erasmus+, vom face din Spațiul european al educației o realitate”, a transmis comisarul pentru inovare, cercetare, cultură, educație și tineret, Mariya Gabriel.

Programul de lucru anual adoptat joi pregătește calea pentru primele cereri de propuneri din cadrul noului program Erasmus+, publicat tot astăzi.

Orice organism public sau privat care își desfășoară activitatea în domeniile educației, formării, tineretului și sportului poate solicita finanțare cu sprijinul agențiilor naționale Erasmus+, prezente în toate statele membre ale UE și în toate țările terțe asociate la program.

Noul program Erasmus+ oferă oportunități de efectuare a unor perioade de studiu în străinătate, a unor stagii, ucenicii și schimburi de personal în toate domeniile educației, formării, tineretului și sportului.

El este deschis școlarilor, studenților din învățământul superior, elevilor din învățământul profesional, cursanților adulți, schimburilor de tineri, lucrătorilor de tineret și antrenorilor sportivi.

Pe lângă proiectele de mobilitate, care reprezintă 70 % din buget, noul program Erasmus+ investește și în proiecte de cooperare transfrontalieră.

Acestea pot fi realizate între instituții de învățământ superior (de exemplu, Inițiativa privind universitățile europene), între școli, între instituții de educație și formare a cadrelor didactice (de exemplu, academiile Erasmus+ pentru cadrele didactice), între centre de învățământ pentru adulți, între organizații de tineret și sport, între furnizori de educație și formare profesională (de exemplu, centrele de excelență profesională) și între alți actori din domeniul educației.

Principalele caracteristici ale programului Erasmus+ pentru perioada 2021-2027 sunt următoarele:

  • Erasmus+ favorabil incluziunii, care oferă șanse mai mari persoanelor cu mai puține oportunități, inclusiv persoanelor din medii culturale, sociale și economice diverse, precum și celor care locuiesc în zone rurale sau îndepărtate. Printre noutăți se numără schimburile individuale sau de clase pentru elevi și activitățile de mobilitate pentru cursanții adulți. Grație parteneriatelor la scară mică și utilizării unor granturi simplificate, organizațiilor mai mici, precum școlile, asociațiile de tineret și cluburile sportive, le va fi mai ușor să solicite finanțare. De asemenea, programul va deveni mai internațional prin consolidarea cooperării cu țările terțe, bazându-se pe succesele înregistrate de programul anterior datorită schimburilor și proiectelor de cooperare derulate în întreaga lume, care vor fi extinse în prezent și la sectorul sportului și al educației și formării profesionale.
  • Erasmus+ digital Pandemia a evidențiat necesitatea de a accelera tranziția digitală a sistemelor de educație și formare. Erasmus+ va sprijini dezvoltarea competențelor digitale, în conformitate cu Planul de acțiune pentru educația digitală, va oferi formare și schimburi de înaltă calitate în domeniul digital prin intermediul unor platforme precum eTwinningplatforma School Education Gateway și Portalul european pentru tineret și va încuraja stagiile în sectorul digital. Noi formate, precum programele intensive hibride, vor permite completarea perioadelor de mobilitate fizică pe termen scurt în străinătate cu activități de învățare și de colaborare online. Punerea în aplicare a programului va fi digitalizată și simplificată și mai mult, odată cu implementarea integrală a legitimației europene de student.
  • Erasmus+ ecologic: În conformitate cu Pactul verde european, programul le va oferi stimulente financiare participanților care utilizează moduri sustenabile de transport. De asemenea, acesta va investi în proiecte de promovare a sensibilizării cu privire la problemele de mediu și va facilita schimburile legate de atenuarea crizei climatice.
  • Erasmus+ pentru tineriDiscoverEU devine acum parte integrantă a programului Erasmus+ și le oferă tinerilor de 18 ani posibilitatea de a obține un permis de călătorie cu care pot să călătorească în întreaga Europă, să învețe de la alte culturi și să întâlnească alți tineri europeni. Erasmus+ va sprijini, de asemenea, oportunități de schimb și de cooperare prin intermediul noilor activități de tineret, pentru a ajuta tinerii să se angajeze și să învețe despre participarea la viața democratică, sporind astfel gradul de sensibilizare cu privire la valorile europene comune și la drepturile fundamentale și reunind tinerii și factorii de decizie la nivel local, național și european.

Efortul de reziliență al programului Erasmus+ în contextul pandemiei va mobiliza sute de mii de școli, instituții de învățământ superior, institute de învățământ profesional, cadre didactice, tineri, organizații de tineret și sport, societatea civilă și alte părți interesate. Programul va contribui la accelerarea noilor practici care ameliorează calitatea și relevanța sistemelor de educație, de formare și de tineret din întreaga Europă la nivel național, regional și local.

Acest program emblematic, cunoscut sub denumirea de Erasmus+ încă din 2014, când și-a extins sfera de aplicare a activităților, este clasificat de europeni pe locul al treilea în topul celor mai bune rezultate ale UE, imediat după libera circulație și pace. În ultimii treizeci de ani, peste 10 milioane de persoane din 33 de țări (statele UE plus Islanda, Liechtenstein, Macedonia de Nord, Norvegia, Serbia și Turcia) au participat la program. Componenta internațională a programului Erasmus+ va oferi mobilitate și cooperare în domeniile educației, formării, tineretului și sportului în întreaga lume.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

COMISIA EUROPEANA

Ursula von der Leyen, după cina de lucru cu Florin Cîțu: Lucrăm împreună cu România pentru a finaliza un plan solid de redresare și reziliență, cât mai curând posibil

Published

on

© Guvernul României

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat marți seară, după cina de lucru avută la Bruxelles cu prim-ministrul Florin Cîțu, că executivul european lucrează împreună cu România pentru a finaliza un plan solid de redresare și reziliență, cât mai curând posibil.

“Mulțumesc prim-ministrului Florin Cîțu pentru întâlnirea constructivă. Lucrăm împreună cu România pentru a finaliza un plan solid de redresare și reziliență, cât mai curând posibil. Progrese bune în ceea ce privește reformele”, a scris Ursula von der Leyen, pe Twitter.

Ea a mai arătat și că aprobarea Deciziei privind resursele proprii de către toate statele membre este un pas necesar pentru ca fondurile Next Generation EU să circule, afirmațiile sale venind în contextul în care România și alte state membre încă nu au aprobat creșterea resurselor proprii ale UE pentru finanțarea fondului de redresare.

Într-o postare separată, pe Facebook, șeful Guvernului de la București a indicat că România are un plan ambițios de creștere economică sustenabilă, în urma pandemiei și că a avut “o întâlnire foarte constructivă cu președintele Comisiei Europene”.

 

Citiți și Desant guvernamental al României la Bruxelles pentru PNRR: Florin Cîțu, Alexandru Nazare și Cristian Ghinea merg la Comisia Europeană pentru a discuta planul de 30 miliarde de euro

Prim-ministrul Florin Cîțu, ministrul finanțelor Alexandru Nazare și ministrul investițiilor și proiectelor europene Cristian Ghinea efectuează în această săptămână o vizită la Bruxelles, unde vor avea întrevederi cu membrii Comisiei Europene pentru a discuta și negocia Planul Național de Redresare și Reziliență pe care România urmărește să-l depună oficial la Comisia Europeană la 31 mai, deși jumătate din statele membre ale UE au trimis acest plan până la 30 aprilie-3 mai.

De altfel, ministrul finanțelor, Alexandru Nazare, a avut luni o întrevedere cu comisarul european pentru economie, Paolo Gentiloni, la Bruxelles, iar cu acest prilej ministrul român a discutat despre măsurile adoptate de România înaintea prognozei de primăvară a Comisiei Europene.

Separat, miercuri, prim-ministrul Florin Cîțu va avea o întrevederi cu vicepreședintele executiv pentru o economie care funcționează pentru cetățeni Valdis Dombrovskis, cu vicepreședintele executiv pentru o Europă digitală Margrethe Vestager, și cu comisarul european pentru transporturi, Adina Vălean.

Reamintim că ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Cristian Ghinea, a anunţat la 26 aprilie că România va depune Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) pe 31 mai, afirmațiile sale venind după o ședință cu președintele Klaus Iohannis, prim-ministrul Florin Cîțu și liderii coaliției, Ludovic Orban, Dan Barna și Kelemen Hunor.

Ulterior, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene a avut o întrevedere virtuală cu vicepreședintele executiv al Comisiei Europene, Margrethe Vestager, în cadrul căreia au discutat, alături de experți din cadrul MIPE și de ambasadorul României la UE, Luminița Odobescu, despre PNRR.

Atât prim-ministrul Florin Cîțu, cât și președintele Klaus Iohannis au dat asigurări că ”până la sfârşitul lui mai vom avea un plan bine pus la punct, agreat cu Comisia Europeană”. Iohannis a afirmat că negocierile legate de PNRR vor continua “până se ajunge la forma care va fi implementată”.

La finalul lunii trecute, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen s-a adresat României și celorlalte state membre într-un mesaj în care a subliniat că executivul european se va asigura ca planurile naționale de redresare să reflecte nivelul înalt de ambiție.

În cazul României, Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) a fost lansat în dezbatere publică la 19 martie și are la bază cei 6 piloni principali conveniți de Parlamentul European și de Consiliul UE pe care sunt alocate bugetele sectoriale. PNRR cuprinde 30 de componente subsumate celor 6 piloni: Tranziția spre o economie verde; Transformarea digitală; Creșterea economică inteligentă, sustenabilă și incluzivă; Coeziunea socială și teritorială; Sănătate și reziliență instituțională; Copii, tineri, educație și competențe.

Țara noastră a trebuit să opereze o serie de modificări la PNRR, întrucât Bucureștiul propusese inițial o supra-alocare de aproape 42 de miliarde de euro pentru proiectele menite să asigure redresare economică, transformare verde și digitală și investiții în sănătate, educație și infrastructură.

Aceste reforme și proiecte de investiții publice cuprinse în PNRR trebuie contractate până în 2023 și puse în aplicare până în 2026 pentru a putea accesa cele 29,2 miliarde de euro de care România va putea beneficia din Mecanismul de redresare și reziliență de 672,5 miliarde de euro.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Premierul Florin Cîțu participă astăzi, la Bruxelles, la o cină de lucru cu președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen

Published

on

© European Union, 2021/ Source: EC - Audiovisual Service

Premierul României, Florin Cîțu, cu prilejul vizitei sale la Bruxelles, va avea în această seară o cină de lucru cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, la Bruxelles, potrivit agendei Guvernului.

Cina de lucru va începe la ora 20:15, ora României.

Reamintim că vizita premierului la Bruxelles se centrează pe negocierile cu partea tehnică a Comisiei Europene pentru Planul Național de Redresare și Reziliență, care trebuie finalizat și trimis în foarte scurt timp la Bruxelles.

„Acum mă concentrez pe ceea ce vine după pandemie. (…) Voi pleca la Bruxelles zilele următoare. Pandemia va trece, avem dozele şi va trece această situaţie şi trebuie să ne gândim la cum accelerăm creşterea economică în perioada următoare. Soluţia pe care o avem acum este de a avea un PNRR de succes, să atragem cei 29,2 miliarde şi vă spun că se poate şi eu cred că vom fi printre singurele ţări din Uniunea Europeană care va atrage toţi aceşti bani. Şi, cu aceşti bani, vom putea să accelerăm sau să consolidăm ceea ce avem acum în creşterea economică, dar să accelerăm creşterea economică şi, în special, procesul de convergenţă către Uniunea Europeană, un proces de convergenţă care a fost încetinit sau chiar a dat înapoi după perioada 2007″, a declarat Florin Cîțu, potrivit Agerpres.

Reamintim că Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Cristian Ghinea, a anunţat că România va depune Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) pe 31 mai.

Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) a fost lansat în dezbatere publică luna trecută și are la bază cei 6 piloni principali conveniți de Parlamentul European și de Consiliul UE pe care sunt alocate bugetele sectoriale. PNRR cuprinde 30 de componente subsumate celor 6 piloni: Tranziția spre o economie verde; Transformarea digitală; Creșterea economică inteligentă, sustenabilă și incluzivă; Coeziunea socială și teritorială; Sănătate și reziliență instituțională; Copii, tineri, educație și competențe.

Aceste reforme și proiecte de investiții publice cuprinse în PNRR trebuie puse în aplicare până în 2026 pentru a putea accesa cele 30,44 miliarde de euro de care România va putea beneficia din Mecanismul de redresare și reziliență de 672,5 miliarde de euro.

Citiți și: Peste jumătate din țările UE au depus la Bruxelles planurile naționale de redresare: Polonia, al 14-lea stat din UE care a trimis Comisiei Europene planul său de 36 de miliarde de euro

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Ministrul Alexandru Nazare, întâlnire cu comisarul european pentru economie: Prognoza de primăvară a CE sper să reconfirme evoluția economiei României

Published

on

Ministrul finanțelor, Alexandru Nazare, a avut ieri, 10 mai, o întrevedere cu comisarul european pentru economie, Paolo Gentiloni, la Bruxelles, iar cu acest prilej ministrul român a discutat despre măsurile adoptate de România înaintea prognozei de primăvară a Comisiei Europene.

„Măsurile adoptate – un pas important pentru sustenabilitatea finanțelor publice, parametrii în care am construit bugetul de stat pentru anul în curs, comunicarea constantă la nivel tehnic și politic au fost factori care au întărit relația de încredere cu Comisia Europeană. Acestea sunt câteva concluzii după o discuție deschisă cu comisarul pentru economie, Paolo Gentiloni, pe care m-am bucurat să îl revăd în această seară la Bruxelles”, a scris ministrul Alexandru Nazare într-o postare pe pagina de Facebook.


 

De asemenea, Alexandru Nazare a informat că săptămâna viitoare urmează publicarea prognozei de primăvară a Comisiei Europene: „Sper că veștile bune privind evoluția economiei României să fie reconfirmate. Numai cu prudență și monitorizarea permanentă atât a cheltuielilor cât și a veniturilor putem să atingem țintele prevăzute.”


Semestrul European reprezintă cadrul pentru coordonarea politicilor economice și fiscal-bugetare din întreaga Uniune Europeană și a fost creat în anul 2010. Această coordonare vizează inclusiv procesul de elaborare a Programelor de Stabilitate sau de Convergență, a bugetelor naționale și a Programelor Naționale de Reformă. Anual, Comisia analizează în detaliu programele statelor membre în materie de reforme economice și structurale și le oferă recomandări pentru următoarele 12-18 luni.

Semestrul European este, astfel, o succesiune de evenimente, care începe în fiecare an cu publicarea de către Comisia Europeană a unui raport privind creșterea economică – Strategia Anuală privind Creșterea Durabilă (anterior denumit Analiza Anuală a Creșterii) și se încheie prin andosarea, în cadrul Consiliul European de vară, a recomandărilor specifice de țară.

O etapă importantă a Semestrului European este publicarea de către Comisia Europeană a rapoartelor de țară. Acestea reprezintă evaluări ale provocărilor economice și sociale cu care se confruntă statele membre și fundamentează recomandările specifice de țară.

Semestrul European 2021 a debutat la 17 septembrie 2020 prin publicarea timpurie de către Comisia Europeană a Strategiei Anuale pentru 2021 privind Creșterea Durabilă (document care era publicat, de regulă, în luna noiembrie a fiecărui an). În conformitate cu Pactul Ecologic European, Semestrul European 2021 pune accent pe dezvoltarea durabilă și continuă să reflecte obiectivul UE de atingere a neutralității climatice până în 2050.

În contextul dificil cauzat de pandemia de COVID-19, Semestrul European 2021 a fost adaptat temporar pentru a putea fi coordonat cu Mecanismul de Redresare și Reziliență (RRF), instrument de finanțare care dispune de cea mai mare alocare din cadrul instrumentului de relansare economică – Next Generation EU. În aceste condiții, principalul element de noutate al Semestrului European 2021 îl reprezintă modificarea calendarului de derulare, astfel încât întreg procesul să contribuie la implementarea RRF.

Legătura intrinsecă dintre Semestrul European 2021 și RRF derivă din faptul că pentru accesarea fondurilor din cadrul Mecanismului, statele membre trebuie să elaboreze Planuri Naționale de Redresare și Reziliență. Aceste documente strategice trebuie să cuprindă reforme și investiții identificate în cadrul Semestrului European ca răspuns la recomandările specifice de țară, măsuri care să contribuie în mod eficient atât la tranziția ecologică, cât și la cea digitală și să fie concordante cu Programele Naționale de Reformă.

Continue Reading

Facebook

Team2Share

COMISIA EUROPEANA7 hours ago

Ursula von der Leyen, după cina de lucru cu Florin Cîțu: Lucrăm împreună cu România pentru a finaliza un plan solid de redresare și reziliență, cât mai curând posibil

S&D12 hours ago

PES Women și Partidul Socialiștilor Europeni fac presiuni pentru ratificarea integrală a Convenției de la Istanbul și punerea în aplicare a acesteia de către toate statele membre ale UE

ROMÂNIA12 hours ago

MAE anunță că Rusia l-a declarat persona non grata pe adjunctul atașatului militar al Ambasadei României la Moscova, ca răspuns la mișcarea Bucureștiului

Mircea Hava13 hours ago

Mircea Hava regretă lipsa consultărilor cu eurodeputații români pe tema PNRR: Dacă nu ne ducem foarte bine pregătiți la sfârșitul lui mai, nu ne vom întoarce cu 29,2 mld. de euro

Corina Crețu14 hours ago

Eurodeputatul Corina Crețu: Comunicarea cu cetățenii trebuie să devină, tot mai mult, o prioritate a Uniunii Europene

Cristian Bușoi14 hours ago

Cristian Bușoi pledează pentru implicarea medicilor de familie în procesul de vaccinare: Joacă un rol important în campania de informare corectă a populației

NATO15 hours ago

VIDEO Klaus Iohannis și Andrzej Duda, la exercițiul militar “Justice Sword 21”: Ne pregătim pentru apărare pe flancul estic al NATO

NATO15 hours ago

VIDEO Opt convoaie militare ale Forței de Reacție Rapidă a NATO au intrat în România pentru exercițiul Noble Jump 2021

INTERNAȚIONAL15 hours ago

Șeful diplomației UE, Josep Borrell: Următoarea rundă a dialogului Belgrad-Pristina va avea loc la finalul lunii iunie

ROMÂNIA16 hours ago

Florin Cîțu: Merg la Bruxelles să mă asigur că vom avea un PNRR aprobat cu prioritățile noastre. Este nevoie să accelerăm ritmul economiei

Mircea Hava13 hours ago

Mircea Hava regretă lipsa consultărilor cu eurodeputații români pe tema PNRR: Dacă nu ne ducem foarte bine pregătiți la sfârșitul lui mai, nu ne vom întoarce cu 29,2 mld. de euro

NATO1 day ago

Klaus Iohannis, către Joe Biden, la summitul B9: Pledez pentru o creștere a prezenței militare a SUA în România și sudul flancului estic al NATO

NATO2 days ago

Secretarul general al NATO: Participarea lui Joe Biden la Summitul “București 9” demonstrează angajamentul SUA de a întări Alianța Nord-Atlantică

NATO2 days ago

Klaus Iohannis: Prezența lui Joe Biden și a lui Jens Stoltenberg la summitul B9 arată că am reușit să creștem reziliența și postura de descurajare a NATO pe flancul estic

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Comisarul european Adina Vălean anunță că trenul Connecting Europe Express își va începe călătoria de promovarea a transportului feroviar verde în toamnă. Pe 18 septembrie, trenul se va opri și la București

CONSILIUL EUROPEAN2 days ago

Moment istoric la Strasbourg. Emmanuel Macron și liderii instituțiilor UE au lansat Conferința privind viitorul Europei: Să ne scriem noi înșine noile noastre legende

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen: Conferința privind viitorul Europei reprezintă oportunitatea de a construi un nou scop comun

PARLAMENTUL EUROPEAN3 days ago

Președintele PE, la lansarea Conferinței privind Viitorul Europei: Dacă reflecțiile cetățenilor implică o actualizare a Tratatelor, să fim curajoși! Nu ar trebui să existe niciun tabu legat de modul în care funcționează UE

Dragoș Pîslaru3 days ago

Dragoș Pîslaru: Prima idee pentru viitorul Europei este legătura dintre economic și social. Europa nu este doar despre milioane de euro, ci despre milioane de cetățeni

Dragoș Pîslaru5 days ago

Dragoș Pîslaru, înaintea Summitului Social de la Porto: Dacă nu înțelegem că trebuie să integrăm categoriile vulnerabile, ne punem valorile democrației în pericol

Advertisement
Advertisement

Trending