Connect with us

U.E.

Comisia Europeană a prezentat Legea Europeană a Climei: Propunerea este inima Pactului Ecologic European și traducerea legislativă a angajamentului nostru politic pentru un viitor durabil

Published

on

© https://multimedia.europarl.europa.eu

Comisia Europeană a prezentat miercuri, 4 martie, o propunere de a consacra în legislație angajamentul politic al UE de a fi neutră din punct de vedere climatic până în 2050, pentru a proteja planeta și cetățenii europeni. 

Propunerea Comisiei Europene, o premieră în domeniul climatic la nivel european, a fost înaintată în primele 100 de zile de mandat și face parte din foaia de parcurs cu 50 de obiective pentru anul 2050 anunțată public de președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și de vicepreședintele executiv Frans Timmermans cu ocazia lansării Pactului Ecologic European, în decembrie 2019.

 

Legea Europeană a Climei consacră, deci, anul 2050 drept țina pentru atingerea neutralității climatice și direcția de parcurs pentru toate domeniile de politică ale UE, oferind, în același timp, previzibilitate pentru autoritățile publice, întreprinderi și cetățeni.

În același timp, Comisia a lansat o consultare publică, desfășurată pe parcursul a 12 săptămâni, cu privire la viitorul Pact Climatic European. Prin această consultare, publicul va fi implicat în co-proiectarea acestui instrument instrument legislativ propus astăzi.

Președintele Ursula von der Leyen a declarat: „Astăzi luăm atitudine pentru a face din UE primul continent neutru din punct de vedere climatic până în 2050. Legea Climei este traducerea legislativă a angajamentului nostru politic și ne plasează ireversibil pe calea către un viitor mai durabil. Este inima Pactului Ecologic European. Oferă predictibilitate și transparență pentru industria și investitorii europeni. Dă direcție strategiei noastre de creștere ecologică și garantează că tranziția va fi treptată și echitabilă.”

La rândul său, Frans Timmermans, vicepreședinte executiv pentru Pactul Verde European, a adăugat:

„Transformăm cuvintele în acțiune astăzi, pentru a arăta cetățenilor noștri europeni că suntem serioși cu privire la atingerea țintei zero emisii de gaze cu efect de seră până în 2050. Legea Europeană a Climei este, de asemenea, un mesaj către partenerii noștri internaționali că acesta este anul în care ne creștem ambiția globală împreună, pentru îndeplinirea obiectivelor comune asumate în cadrul Acordului de la Paris. Legea Europeană a Climei va asigura că vom rămâne concentrați și disciplinați, că vom rămâne pe drumul cel bun și că suntem responsabili pentru a oferi ceea ce am promis.”

Prin Legea Europeană a Climei, Comisia propune o țintă obligatorie din punct de vedere legal de zero emisii de gaze cu efect de seră până în 2050. Instituțiile UE și statele membre vor fi, astfel, obligate colectiv să ia măsurile necesare la nivel național și europeam pentru a atinge obiectivul stabilit.

De asemenea, Legea Climei include măsuri de urmărie a progresului și de ajustare treptată a acțiunilor, bazate pe sistemele existente, cum ar fi procesul de guvernanță pentru planurile naționale de energie și climă ale statelor membre, rapoarte periodice ale Agenției Europene de Mediu și pe cele mai recente dovezi științifice despre schimbările climatice și efectele acestora. Progresul va fi revizuit la fiecare cinci ani, în conformitate cu evaluarea globală din cadrul Acordului de la Paris.

Legea Climei abordează, totodată, calea pentru a atinge ținta din 2050 și anume, în baza unei evaluări de impact cuprinzătoare, Comisia va propune o nouă țintă europeană pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră pentru 2030. Astfel, Legea Climei va fi modificată după finalizarea evaluării impactului. Mai exact, până în iunie 2021, Comisia va analiza și, după caz, va propune revizuirea tuturor instrumentelor de politică relevante pentru a realiza reducerile suplimentare de emisii până în 2030.

Comisia mai propune stabilirea unei traiectorii la nivelul UE pentru perioada 2030-2050 pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, pentru a măsura progresul și a oferi predictibilitate autorităților publice, întreprinderilor și cetățenilor.

Până în septembrie 2023 și, ulterior, la fiecare cinci ani, Comisia va evalua coerența măsurilor naționale și ale UE cu obiectivul de neutralitate climatică și traiectoria pentru perioada 2030-2050.

Comisia va fi împuternicită să emită recomandări statelor membre ale căror acțiuni sunt incompatibile cu obiectivul de neutralitate climatică, iar statele membre vor fi obligate să țină seama în mod corespunzător de aceste recomandări sau să explice raționamentul lor dacă nu reușesc acest lucru. De asemenea, Comisia poate revizui adecvarea traiectoriei și a măsurilor la nivelul Uniunii.De asemenea, statelor membre li se va cere să dezvolte și să implementeze strategii de adaptare pentru a consolida reziliența și a reduce vulnerabilitatea la efectele schimbărilor climatice.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

U.E.

Deceniul digital: Comisia Europeană invită statele membre să impulsioneze conectivitatea la rețelele de mare viteză și să elaboreze o abordare comună în ceea ce privește implementarea tehnologiei 5G

Published

on

©European Commission/ Twitter

Comisia Europeană a publicat vineri o recomandare prin care invită statele membre să impulsioneze investițiile în infrastructura necesară conectivității în bandă largă de foarte mare capacitate, inclusiv în infrastructura 5G, care reprezintă piatra de temelie a transformării digitale și un pilon esențial al redresării.

Această măsură se înscrie în cadrul agendei ”Deceniul digital” pentru a consolida suveranitatea Europei, evocată de președintele Comisiei Europene în cadrul discursului său privind Starea Uniunii.

Citiți și: 
Ursula von der Leyen anunță investiții de până la 20% din valoarea fondului de redresare Next Generation EU pentru a pava „calea europeană spre era digitală”

Potrivit unui comunicat al Exectivului european remis CaleaEuropeană.ro, instalarea la timp a  a rețelelor 5G va oferi oportunități economice semnificative în anii următori, fiind un atu esențial pentru competitivitatea și sustenabilitatea europeană, precum și un catalizator major pentru viitoarele servicii digitale.

În paralel și în strânsă legătură cu această recomandare, Comisia a propus vineri un nou regulament privind Întreprinderea comună pentru calculul european de înaltă performanță, care vizează menținerea și promovarea rolului de lider al Europei în ceea ce privește tehnologia de supercalcul, astfel încât aceasta să stea la baza întregii strategii digitale și să asigure competitivitatea Uniunii la nivel mondial.

Astfel, Comisia Europeană invită statele membre să își unească eforturile în vederea elaborării, până la 30 martie 2021, a unei abordări comune, sub forma unui set de instrumente de bune practici pentru instalarea în timp util a rețelelor fixe și mobile de foarte mare capacitate, inclusiv a rețelelor 5G. Aceste măsuri ar trebui să vizeze:

  • să reducă costurile și să mărească viteza de instalare a rețelelor de foarte mare capacitate, în special prin eliminarea obstacolelor administrative inutile;
  • să asigure accesul în timp util la spectrul de frecvențe radio 5G și să încurajeze investițiile operatorilor în extinderea infrastructurii de rețea;
  • să asigure un nivel mai ridicat de coordonare transfrontalieră în ceea ce privește asignarea spectrului de frecvențe radio, pentru a sprijini serviciile 5G inovatoare, în special în sectorul industriei și al transporturilor.

Recomandarea lansată vineri stabilește, de asemenea, orientări privind cele mai bune practici pentru asigurarea accesului în timp util la spectrul de frecvențe radio pentru tehnologia 5G, precum și pentru garantarea unei coordonări mai bune a asignării spectrului de frecvențe radio pentru aplicațiile transfrontaliere 5G. Acest lucru este deosebit de important deoarece ar permite mobilitatea conectată și automatizată, precum și digitalizarea industriei și fabricile inteligente.

O mai bună coordonare transfrontalieră va contribui la asigurarea, până în 2025, a acoperirii neîntrerupte de către rețelele 5G a principalelor căi de transport ale Europei, în special a transportului rutier, feroviar și pe căile navigabile interioare. Cu toate acestea, până la mijlocul lunii septembrie 2020, statele membre (și Regatul Unit) au asignat, în medie, doar 27,5 % din benzile 5G „pionier”.

Prin urmare, pentru a se asigura implementarea la timp a tehnologiei 5G, Comisia Europeană consideră că este esențial ca statele membre să evite sau să reducă la minimum întârzierile în acordarea accesului la spectrul de frecvențe radio.

Recomandarea subliniază, de asemenea, necesitatea de a se garanta securitatea și reziliența rețelelor 5G. Statele membre au colaborat cu Comisia și cu Agenția UE pentru Securitate Cibernetică (ENISA) în vederea elaborării unui set de instrumente format din măsuri și planuri de atenuare a riscurilor, menite să abordeze în mod eficace riscurile majore legate de rețelele 5G. Un raport privind progresele înregistrate a fost publicat în luna iulie.

Instalarea rețelelor durabile pentru îmbunătățirea conectivității

Recomandarea se bazează, de asemenea, pe Directiva privind reducerea costurilor aferente tehnologiilor în bandă largă. Aceasta promovează introducerea rețelelor de mare viteză prin reducerea costurilor de instalare prin măsuri armonizate care să asigure că furnizorii și operatorii de rețele pot folosi în comun infrastructura, își pot coordona lucrările de construcții civile și pot obține autorizațiile necesare pentru instalare. Recomandarea invită statele membre să împărtășească între ele și să convină asupra celor mai bune practici în temeiul acestei directive menite:

  • să sprijine proceduri mai simple și mai transparente de acordare a autorizațiilor pentru lucrările de construcții civile;
  • să îmbunătățească transparența cu privire la infrastructura fizică existentă pentru ca operatorii să poată avea acces mai ușor la toate informațiile relevante privind infrastructura disponibilă într-o anumită zonă și să faciliteze procedurile de acordare a autorizațiilor, prin intermediul unui punct de informare unic din cadrul administrației autorităților publice;
  • să extindă drepturile de acces ale operatorilor de rețea la infrastructura fizică existentă controlată de organismele din sectorul public (cum ar fi clădiri, instalații de iluminat stradal, infrastructura energetică și infrastructura pentru alte utilități), astfel încât aceștia să poată monta elementele necesare pentru instalarea rețelelor;
  • să îmbunătățească eficacitatea mecanismului de soluționare a litigiilor legate de accesul la infrastructură.

Conectivitatea îmbunătățită poate, de asemenea, să reducă la minimum impactul transmiterii de date asupra climei, contribuind astfel la îndeplinirea obiectivelor climatice ale Uniunii.

Statele membre sunt încurajate să elaboreze criterii de evaluare a impactului asupra mediului al viitoarelor rețele și să le ofere operatorilor stimulente pentru instalarea de rețele durabile din punctul de vedere al mediului.

Continue Reading

U.E.

Comisia Europeană a pregătit noul plan de acțiune pentru combaterea rasismului 2020-2025

Published

on

© European Union, 2020/Source: EC - Audiovisual Service

În discursul său din 2020 privind starea Uniunii, președinta von der Leyen a anunțat un nou plan de acțiune al UE de combatere a rasismului, în care se stabilesc măsuri pentru următorii 5 ani. Printre altele, Comisia se va asigura că statele membre pun în aplicare pe deplin legislația UE relevantă și va consolida în continuare cadrul juridic, dacă este necesar, precizează un comunicat remis caleaeuropeana.ro.

Consolidarea ar putea viza în special domeniile în care nu există reglementări în materie de nediscriminare, cum ar fi activitatea de asigurare a respectării legii.

De asemenea, Comisia invită statele membre să facă uz cât mai mult de instrumentele pe care le au la dispoziție, în special de finanțarea disponibilă în cadrul următorului buget pe termen lung al UE și al instrumentului Next Generation EU.

Sunt necesare eforturi suplimentare de coordonare, sensibilizare și asigurare a respectării legislației naționale și a UE

Planul de acțiune al UE de combatere a rasismului 2020-2025 stabilește o serie de acțiuni, prin intermediul legislației UE, dar și prin alte mijloace, cum ar fi colaborarea cu statele membre, inclusiv prin acțiuni de asigurare a respectării legislației naționale, cu mass-media și cu societatea civilă, valorificarea instrumentelor UE care sunt în prezent disponibile sau care vor fi disponibile în viitor și evaluarea resurselor umane proprii ale Comisiei. Printre altele, în planul de acțiune se solicită:

  • O mai bună asigurare a respectării legislației UE – UE dispune de un cadru juridic solid pentru combaterea discriminării, a rasismului și a xenofobiei, dar este în mod clar necesar să se reevalueze acest cadru și să se identifice eventualele lacune care trebuie remediate. În 2021, Comisia va prezenta un raport privind aplicarea Directivei privind egalitatea rasială, urmând ca până în 2022 să propună eventualele acte legislative necesare. Comisia va asigura, de asemenea, transpunerea și punerea în aplicare deplină și corectă a Deciziei-cadru privind combaterea rasismului și a xenofobiei, inclusiv prin intermediul procedurilor de constatare a neîndeplinirii obligațiilor.
  • O coordonare mai strânsă – Comisia va numi un coordonator antirasism și va iniția un dialog periodic cu părțile interesate, care va avea loc cel puțin de două ori pe an. Coordonatorul va colabora cu persoane care fac parte din minorități rasiale sau etnice și va interacționa cu statele membre, cu Parlamentul European, cu societatea civilă, cu mediul academic și cu Comisia pentru a consolida măsurile de politică în domeniul combaterii rasismului.
  • Activități polițienești și de protecție echitabile – cu sprijinul agențiilor UE, cum ar fi Agenția pentru Drepturi Fundamentale (FRA) și Agenția pentru Formare în Materie de Aplicare a Legii (CEPOL), statele membre sunt încurajate să își intensifice eforturile pentru a preveni atitudinile discriminatorii ale autorităților de aplicare a legii și a spori credibilitatea acțiunilor de asigurare a respectării legii împotriva infracțiunilor motivate de ură.
  • Intensificarea acțiunilor la nivel național – statele membre sunt încurajate să adopte, până la sfârșitul anului 2022, planuri naționale de acțiune de combatere a rasismului și a discriminării rasiale. Până la sfârșitul anului 2021, în colaborare cu experții naționali, Comisia va stabili principiile de bază pentru elaborarea unor planuri naționale de acțiune eficace și va prezenta, până la sfârșitul anului 2023, un prim raport privind progresele înregistrate.
  • Diversitate sporită a personalului UE – Comisia va întreprinde acțiuni pentru a îmbunătăți în mod semnificativ reprezentativitatea personalului Comisiei, prin intermediul unor măsuri care să vizeze recrutarea și selecția. Celelalte instituții și organisme ale UE sunt invitate să ia măsuri similare.

Printre alte măsuri menționate în planul de acțiune se numără: sensibilizarea publicului privind stereotipurile rasiale și etnice și abordarea acestor teme prin intermediul mass-mediei, al educației, al culturii și al sportului; ameliorarea colectării de date defalcate pe origine rasială sau etnică. Comisia va lansa un proiect în cadrul căruia va desemna anual una sau mai multe capitale europene ale incluziunii și diversității și va organiza o reuniune la nivel înalt de combatere a rasismului, în primăvara anului 2021.

Planul de acțiune reunește actori de la toate nivelurile pentru a combate cu mai multă eficacitate rasismul din Europa, inclusiv prin adoptarea unor planuri naționale în acest domeniu.

Punerea în aplicare a acțiunilor prezentate în planul de acțiune va fi monitorizată, progresele vor fi incluse în rapoartele viitoare, iar acțiunile vor fi adaptate, dacă va fi cazul.

Continue Reading

U.E.

Laura Codruţa Kövesi, interviu pentru El Pais: Parchetul European trebuie să fie o instituție independentă. Vom avea cazuri complexe, legate de anchetarea oamenilor puternici şi bogaţi

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Procurorul-șef al Parchetului European, Laura Codruţa Kövesi, a declarat în această săptămână într-un interviu pentru cotidianul spaniol El Pais, că perioada următoare va aduce o serie de provocări pentru instituţia pe care o conduce şi că o serie de dosare importante urmează să fie soluţionate, vorbind despre marea bătălie care va urma pentru apărarea statului de drept în Uniunea Europeană.

Într-un interviu prin videoconferinţă citat de Adevărul.ro, noul procuror general al UE anunţă  că doreşte să creeze o “instituţie independentă”.

“Trebuie să arătăm că legea este aceeaşi pentru toată lumea”, a spus Kövesi, care a subliniat scopul final al mandatului său: “Parchetul European este un mijloc de apărare pentru statul de drept în UE”.

Șefa EPPO a mai spus că bugetul de 37,7 milioane de euro alocat nu este încă suficient și a precizat că insistă pentru ca procurorii aflaţi la conducerea insituţiilor din fiecare ţară UE să fie plătiţi de la Luxembourg, pentru a li se asigură independenţa totală.

“Parlamentul European trebuie să dea undă verde în următorul trimestru bugetului UE, care va avea o injecţie suplimentară din fondurile de recuperare convenite de liderii europeni la summitul din iulie trecut. Vor fi mai mulţi bani, mai multă flexibilitate şi, prin urmare, mai mult risc de infracţiuni. Datoria EPPO este de a proteja banii europeni”, a avertizat ea. 

La final, noul procuror şef al Parchetului European a transmis un mesaj despre pericolele pe care le presupune munca anchetatorului anticorupţie în aceste vremuri.

“O să avem de-a face cu cazuri complexe, legate de anchetarea oamenilor puternici şi bogaţi. De aceea e important să fim o instituţie independentă”, a conchis Laura Codruţa Kövesi.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending