Connect with us

U.E.

Comisia Europeană a prezentat Legea Europeană a Climei: Propunerea este inima Pactului Ecologic European și traducerea legislativă a angajamentului nostru politic pentru un viitor durabil

Published

on

© https://multimedia.europarl.europa.eu

Comisia Europeană a prezentat miercuri, 4 martie, o propunere de a consacra în legislație angajamentul politic al UE de a fi neutră din punct de vedere climatic până în 2050, pentru a proteja planeta și cetățenii europeni. 

Propunerea Comisiei Europene, o premieră în domeniul climatic la nivel european, a fost înaintată în primele 100 de zile de mandat și face parte din foaia de parcurs cu 50 de obiective pentru anul 2050 anunțată public de președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și de vicepreședintele executiv Frans Timmermans cu ocazia lansării Pactului Ecologic European, în decembrie 2019.

 

Legea Europeană a Climei consacră, deci, anul 2050 drept țina pentru atingerea neutralității climatice și direcția de parcurs pentru toate domeniile de politică ale UE, oferind, în același timp, previzibilitate pentru autoritățile publice, întreprinderi și cetățeni.

În același timp, Comisia a lansat o consultare publică, desfășurată pe parcursul a 12 săptămâni, cu privire la viitorul Pact Climatic European. Prin această consultare, publicul va fi implicat în co-proiectarea acestui instrument instrument legislativ propus astăzi.

Președintele Ursula von der Leyen a declarat: „Astăzi luăm atitudine pentru a face din UE primul continent neutru din punct de vedere climatic până în 2050. Legea Climei este traducerea legislativă a angajamentului nostru politic și ne plasează ireversibil pe calea către un viitor mai durabil. Este inima Pactului Ecologic European. Oferă predictibilitate și transparență pentru industria și investitorii europeni. Dă direcție strategiei noastre de creștere ecologică și garantează că tranziția va fi treptată și echitabilă.”

La rândul său, Frans Timmermans, vicepreședinte executiv pentru Pactul Verde European, a adăugat:

„Transformăm cuvintele în acțiune astăzi, pentru a arăta cetățenilor noștri europeni că suntem serioși cu privire la atingerea țintei zero emisii de gaze cu efect de seră până în 2050. Legea Europeană a Climei este, de asemenea, un mesaj către partenerii noștri internaționali că acesta este anul în care ne creștem ambiția globală împreună, pentru îndeplinirea obiectivelor comune asumate în cadrul Acordului de la Paris. Legea Europeană a Climei va asigura că vom rămâne concentrați și disciplinați, că vom rămâne pe drumul cel bun și că suntem responsabili pentru a oferi ceea ce am promis.”

Prin Legea Europeană a Climei, Comisia propune o țintă obligatorie din punct de vedere legal de zero emisii de gaze cu efect de seră până în 2050. Instituțiile UE și statele membre vor fi, astfel, obligate colectiv să ia măsurile necesare la nivel național și europeam pentru a atinge obiectivul stabilit.

De asemenea, Legea Climei include măsuri de urmărie a progresului și de ajustare treptată a acțiunilor, bazate pe sistemele existente, cum ar fi procesul de guvernanță pentru planurile naționale de energie și climă ale statelor membre, rapoarte periodice ale Agenției Europene de Mediu și pe cele mai recente dovezi științifice despre schimbările climatice și efectele acestora. Progresul va fi revizuit la fiecare cinci ani, în conformitate cu evaluarea globală din cadrul Acordului de la Paris.

Legea Climei abordează, totodată, calea pentru a atinge ținta din 2050 și anume, în baza unei evaluări de impact cuprinzătoare, Comisia va propune o nouă țintă europeană pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră pentru 2030. Astfel, Legea Climei va fi modificată după finalizarea evaluării impactului. Mai exact, până în iunie 2021, Comisia va analiza și, după caz, va propune revizuirea tuturor instrumentelor de politică relevante pentru a realiza reducerile suplimentare de emisii până în 2030.

Comisia mai propune stabilirea unei traiectorii la nivelul UE pentru perioada 2030-2050 pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, pentru a măsura progresul și a oferi predictibilitate autorităților publice, întreprinderilor și cetățenilor.

Până în septembrie 2023 și, ulterior, la fiecare cinci ani, Comisia va evalua coerența măsurilor naționale și ale UE cu obiectivul de neutralitate climatică și traiectoria pentru perioada 2030-2050.

Comisia va fi împuternicită să emită recomandări statelor membre ale căror acțiuni sunt incompatibile cu obiectivul de neutralitate climatică, iar statele membre vor fi obligate să țină seama în mod corespunzător de aceste recomandări sau să explice raționamentul lor dacă nu reușesc acest lucru. De asemenea, Comisia poate revizui adecvarea traiectoriei și a măsurilor la nivelul Uniunii.De asemenea, statelor membre li se va cere să dezvolte și să implementeze strategii de adaptare pentru a consolida reziliența și a reduce vulnerabilitatea la efectele schimbărilor climatice.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

ROMÂNIA

Klaus Iohannis, întâlnire cu premierul Belgiei la summitul CPE din R. Moldova: Am discutat despre viitoarea președinție belgiană a Consiliului UE

Published

on

© Administrația Prezidențială

Corespondență din Bulboaca

Președintele Klaus Iohannis a avut joi, la Castelul Mimi din Bulboaca, o întrevedere bilaterală cu premierul belgian Alexander de Croo, în marja summitului Comunității Politice Europene din Republica Moldova.

Potrivit șefului statului, întrevederea cu De Croo a vizat discuții cu privire la “aprofundarea relațiilor noastre bilaterale foarte bune și la viitoarea președinție belgiană a Consiliului UE”.

“Am convenit să menținem un dialog strâns, ghidat de obiectivul nostru comun pentru o Europă puternică și unită”, a subliniat Iohannis.

Belgia va asigura președinția Consiliului UE în perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2024, perioadă în care vor fi organizate și alegerile pentru Parlamentul European.

Președintele Klaus Iohannis participă joi, în cadrul lucrărilor summitului Comunității Politice Europene din Republica Moldova, la sesiunea de lucru privind securitatea, co-prezidată de președintele ucrainean Volodimir Zelenski și președintele Consiliului European Charles Michel.

Șeful statului reprezintă România la al doilea summit al Comunităţii Politice Europene, care are loc la Castelul Mimi din Bulboaca, raionul Anenii Noi, și unde şi-au anunţat prezenţa 47 de şefi de stat sau de guvern, preşedintele Consiliului European, preşedintele Comisiei Europene şi preşedintele Parlamentului European.

După ce va susține o alocuțiune în plenul summitului și se va alătura discuțiilor din cadrul sesiunii de lucru privind tema securității, prezidată de președintele ucrainean Volodimir Zelenski și de Președintele Consiliului European.

Pe lângă panelul dedicat securității, vor mai exista paneluri pe tema energiei, prezidat de Belgia și Norvegia, și conectivității, prezidat de Spania și Republica Moldova.

Republica Moldova găzduiește joi, 1 iunie 2023, cel mai mare eveniment internațional din istoria sa, primind liderii europeni la cea de-a doua reuniune a Summit-ului Comunității Politice Europene (CPE).

47 de șefi de stat și de guvern sunt așteptați la Castelul Mimi din Bulboaca, o podgorie situată la aproximativ 35 km de capitala moldovenească Chișinău, pentru a participa la acest eveniment.

Aceasta reprezintă o creștere față de cei 44 de lideri care au fost invitați la primul summit CPE din octombrie, la Praga. Acestora li se vor alătura șefii instituțiilor UE. Cu aproximativ 50 de lideri prezenți, summitul din această săptămână este una dintre cele mai mari reuniuni ale liderilor mondiali din acest an, după Adunarea Generală a ONU și COP.

Urmăriți și VIDEO Summitul CPE din R. Moldova: “Ne-am obișnuit să credem că suntem mici și că de noi nu depinde nimic, dar pe 1 iunie, Europa va veni la noi acasă”

Summitul de joi a fost precedat de adoptarea sau anunțarea unor decizii importante pentru viitorul european al Republicii Moldova. Pe lângă lansarea MPUE și furnizarea de echipamente pentru apărare, UE a decis să suplimenteze cu 145 de milioane de euro sprijinul său macro-financiar pentru R. Moldova, a inclus primele șapte persoane pe lista de sancțiuni în cadrul regimului de măsuri restrictive creat la propunerea României pentru a sancționa pe cei care încearcă să destabilizeze ordinea democratică din R. Moldova și a încheiat cu autoritățile de la Chișinău un acord pentru reducerea tarifelor de roaming începând cu data de 1 ianuarie 2024.

Continue Reading

REPUBLICA MOLDOVA

Șeful diplomației UE: Cipru a devenit membru al Uniunii Europene având o problemă teritorială. Și R. Moldova poate face acest lucru

Published

on

© EPC Moldova/ Flickr

Corespondență din Bulboaca

Dacă Ciprul a devenit stat membru al Uniunii Europene având o problemă teritorială, atunci și Republica Moldova poate face acest lucru, a afirmat joi șeful diplomației europene Josep Borrell, sosind la summitul Comunității Politice Europene de la Castelul Mimi din Bulboaca, la aproximativ 35 de kilometri de Chișinău.

Voința europeană a acestui guvern și a acestui popor și calea lor europeană sunt clare. Moldova este un stat candidat și acum trebuie să implementeze reformele“, a spus Borrell, după ce a fost întâmpinat de președinta Maia Sandu.

Întrebat despre blocajul care poate apărea în calea aderării R. Moldova la Uniunea Europeană în contextul problemei teritoriale legate de regiunea separatistă Transnistria, Înaltul Reprezentant al UE a precizat că nu vede un blocaj.

Calea Moldovei este independentă de ceea ce se întâmplă cu Transnistria. Cipru a devenit membru al Uniunii Europene având o problemă teritorială. Și Moldova o poate face“, a spus Borrell.

Republica Moldova găzduiește joi, 1 iunie 2023, cel mai mare eveniment internațional din istoria sa, primind liderii europeni la cea de-a doua reuniune a Summit-ului Comunității Politice Europene (CPE).

47 de șefi de stat și de guvern sunt așteptați la Castelul Mimi din Bulboaca, o podgorie situată la aproximativ 35 km de capitala moldovenească Chișinău, pentru a participa la acest eveniment.

Aceasta reprezintă o creștere față de cei 44 de lideri care au fost invitați la primul summit CPE din octombrie, la Praga. Acestora li se vor alătura șefii instituțiilor UE. Cu aproximativ 50 de lideri prezenți, summitul din această săptămână este una dintre cele mai mari reuniuni ale liderilor mondiali din acest an, după Adunarea Generală a ONU și COP.

Urmăriți și VIDEO Summitul CPE din R. Moldova: “Ne-am obișnuit să credem că suntem mici și că de noi nu depinde nimic, dar pe 1 iunie, Europa va veni la noi acasă”

Summitul de joi a fost precedat de adoptarea sau anunțarea unor decizii importante pentru viitorul european al Republicii Moldova. Pe lângă lansarea MPUE și furnizarea de echipamente pentru apărare, UE a decis să suplimenteze cu 145 de milioane de euro sprijinul său macro-financiar pentru R. Moldova, a inclus primele șapte persoane pe lista de sancțiuni în cadrul regimului de măsuri restrictive creat la propunerea României pentru a sancționa pe cei care încearcă să destabilizeze ordinea democratică din R. Moldova și a încheiat cu autoritățile de la Chișinău un acord pentru reducerea tarifelor de roaming începând cu data de 1 ianuarie 2024.

Summitul are loc la aproape un an de zile de când Republica Moldova, alături de Ucraina, a obținut statutul de țară candidată la UE, Chișinăul sperând să primească până la finele lui 2023 și decizia de începere a negocierilor de aderare.

Sub deviza “Moldova nu este singură“, mai mulți lideri europeni, între care președintele francez Emmanuel Macroncancelarul german Olaf Scholz, premierii Estoniei, Belgiei, Cehiei, Slovaciei și Maltei, președintele Consiliului European Charles Michelpreședinta Parlamentului European Roberta Metsola și președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen, au transmis mesaje de susținere. 

Summitul CPE se desfășoară la 10 zile distanță de la ampla manifestare intitulată Adunarea Națională “Moldova Europeană”, care s-a desfășurat în Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău, la 21 mai. La această manifestare, peste 75.000 de cetățeni au adoptat o rezoluție prin care cer includerea aderării la UE în Constituție.

Continue Reading

REPUBLICA MOLDOVA

Zelenski, întâmpinat de Maia Sandu la summitul Comunității Politice Europene: Viitorul Ucrainei și R. Moldova este în UE

Published

on

© EPC Moldova/ Flickr

Corespondență din Bulboaca

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a sosit joi la summitul Comunităţii Politice Europene (CPE), ce are loc în Republica Moldova, la 35 de kilometri de Chișinău și la 20 de kilometri de granița cu Ucraina.

Zelenski a fost primul lider care a sosit la reuniune, fiind întâmpinat de Maia Sandu, cu care a avut o scurtă întrevedere bilaterală urmată de declaraţii de presă.

“Ucraina ține Moldova în siguranță astăzi. Moldova respectă suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei. Moldova susține formula de pace propusă de Ucraina și susține inițiativa creării unui Tribunal Internațional Special pentru judecarea crimelor de agresiune din Ucraina”, a spus Maia Sandu, după ce l-a primit pe președintele Volodimir Zelenski.

Liderul ucrainean a subliniat că viitorul celor două țări este în Uniunea Europeană și a atras atenția că garanțiile de securitate sunt importante atât pentru Ucraina, cât și pentru Republica Moldova, pentru că Rusia ar putea ataca și alte zone din Europa.

“Cred că este foarte important viitorul nostru în Uniunea Europeană. Ucraina este gata să fie în NATO, așteptăm doar confirmarea. Garanțiile de securitate sunt importante nu doar pentru Ucraina , ci și pentru Moldova, pentru că Rusia și-ar dori să atace și alte zone din Europa”, a spus Zelenski, înaintea Summitului CPE din R. Moldova.

 

La summitul CPE, liderul ucrainean va co-prezida o sesiune de lucru consacrată securității, alături de președintele Consiliului European, Charles Michel, și la care va participa și președintele Klaus Iohannis.

Republica Moldova găzduiește joi, 1 iunie 2023, cel mai mare eveniment internațional din istoria sa, primind liderii europeni la cea de-a doua reuniune a Summit-ului Comunității Politice Europene (CPE).

47 de șefi de stat și de guvern sunt așteptați la Castelul Mimi din Bulboaca, o podgorie situată la aproximativ 35 km de capitala moldovenească Chișinău, pentru a participa la acest eveniment.

Aceasta reprezintă o creștere față de cei 44 de lideri care au fost invitați la primul summit CPE din octombrie, la Praga. Acestora li se vor alătura șefii instituțiilor UE. Cu aproximativ 50 de lideri prezenți, summitul din această săptămână este una dintre cele mai mari reuniuni ale liderilor mondiali din acest an, după Adunarea Generală a ONU și COP.

Urmăriți și VIDEO Summitul CPE din R. Moldova: “Ne-am obișnuit să credem că suntem mici și că de noi nu depinde nimic, dar pe 1 iunie, Europa va veni la noi acasă”

Summitul de joi a fost precedat de adoptarea sau anunțarea unor decizii importante pentru viitorul european al Republicii Moldova. Pe lângă lansarea MPUE și furnizarea de echipamente pentru apărare, UE a decis să suplimenteze cu 145 de milioane de euro sprijinul său macro-financiar pentru R. Moldova, a inclus primele șapte persoane pe lista de sancțiuni în cadrul regimului de măsuri restrictive creat la propunerea României pentru a sancționa pe cei care încearcă să destabilizeze ordinea democratică din R. Moldova și a încheiat cu autoritățile de la Chișinău un acord pentru reducerea tarifelor de roaming începând cu data de 1 ianuarie 2024.

Continue Reading

Facebook

ROMÂNIA7 mins ago

Ministrul Energiei evidențiază nevoia de a diversifica sursele de aprovizionare cu gaze naturale: Orice propunere de proiect suplimentar de transport de gaze în Europa de Sud-Est și Balcani este binevenită

ROMÂNIA20 mins ago

Klaus Iohannis, întâlnire cu premierul Belgiei la summitul CPE din R. Moldova: Am discutat despre viitoarea președinție belgiană a Consiliului UE

RUSIA35 mins ago

SUA şi Japonia își intensifică cooperarea pentru a-şi moderniza alianţa militară în faţa ameninţărilor din partea Chinei, Coreei de Nord şi Rusiei

NATO49 mins ago

Germania: Aderarea Ucrainei la NATO nu este posibilă în mijlocul războiului

SUA1 hour ago

SUA anunță un nou sprijin militar pentru Ucraina în valoare de 300 de milioane de dolari. Acesta cuprinde, printre altele, muniție pentru sistemele Patriot

NATO2 hours ago

Aeronavele AWACS ale NATO vor supraveghea spațiul aerian al Republicii Moldova pe durata Summit-ului Comunității Politice Europene

REPUBLICA MOLDOVA2 hours ago

Șeful diplomației UE: Cipru a devenit membru al Uniunii Europene având o problemă teritorială. Și R. Moldova poate face acest lucru

REPUBLICA MOLDOVA2 hours ago

Zelenski, întâmpinat de Maia Sandu la summitul Comunității Politice Europene: Viitorul Ucrainei și R. Moldova este în UE

NATO2 hours ago

Jens Stoltenberg va merge la Ankara pentru a promova ratificarea aderării Suediei la NATO

SUA2 hours ago

UE și SUA își intensifică cooperarea în direcția adoptării unei viziuni și a unei foi de parcurs comune a industriei privind sistemele de comunicații fără fir 6G

ROMÂNIA20 hours ago

Nicolae Ciucă va continua discuțiile cu sindicaliștii pentru rezolvarea grevei din Educație. Guvernul va aproba pe 1 iunie creșterile salariale pentru profesori

ROMÂNIA1 day ago

Ministrul Sănătății anunță finalizarea noii forme a Planului Naţional de Combatere a Cancerului

REPUBLICA MOLDOVA2 days ago

VIDEO Summitul CPE din R. Moldova: “Ne-am obișnuit să credem că suntem mici și că de noi nu depinde nimic, dar pe 1 iunie, Europa va veni la noi acasă”

NATO1 week ago

“Drumul către summitul de la Vilnius”: Jens Stoltenberg afirmă că aderarea Ucrainei la NATO “în mijlocul unui război nu este pe ordinea de zi”

POLITICĂ1 week ago

Ziua Eroilor. Klaus Iohannis: Prin lupta pentru desăvârșirea unității naționale, înaintașii noștri au acționat decisiv pentru conectarea României la spațiul politic european

ROMÂNIA1 week ago

Nicolae Ciucă a apreciat reiterarea de către președintele federal Steinmeier a sprijinului Berlinului pentru aderarea României la Spațiul Schengen

POLITICĂ1 week ago

Klaus Iohannis cere coaliției ca rotația guvernamentală să se desfășoare “sticlă”: Oamenii trebuie să vadă că nu este vorba de tras sfori. Numai de instabilitate nu avem nevoie

ROMÂNIA1 week ago

Steinmeier l-a asigurat pe Iohannis că Germania se va implica pentru aderarea României la Schengen: Cancelarul Scholz și miniștrii de externe și interne vor aduce argumente Austriei și Olandei

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 week ago

Eurodeputatul Victor Negrescu a înregistrat în Parlamentul European petiția pentru sprijinirea satelor românești și a fermierilor români

REPUBLICA MOLDOVA2 weeks ago

Adunarea Națională “Moldova Europeană”. Maia Sandu: Calea aleasă de Moldova, calea europeană. Trebuie să aderăm la UE până în 2030

Team2Share

Trending