Connect with us

POLITICĂ

Klaus Iohannis, după ce a fost distins cu Premiul European “Coudenhove-Kalergi”: O recunoaștere a rolului României în UE. Aderarea la Uniunea Europeană a însemnat revenirea acasă

Published

on

© Adminstrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis a primit, miercuri, Premiul European “Coudenhove-Kalergi” pentru anul 2020, distincţie despre care a spus că îl onorează și a precizat că acest premiul reprezintă o recunoaștere a rolului României în Uniunea Europeană şi a profilului țării noastre de promotor activ al integrării europene, al unității proiectului european şi al capacității acestuia de a fi o sursă de inspirație și un ideal pentru țările din vecinătate.

”Acordarea acestei distincții este, mai presus de orice, o recunoaștere a rolului României în Uniunea Europeană şi a profilului țării noastre de promotor activ al integrării europene, al unității proiectului european şi al capacității acestuia de a fi o sursă de inspirație și un ideal pentru țările din vecinătate. Aderarea la Uniunea Europeană a însemnat revenirea României acasă, în familia europeană de care este legată prin istorie, cultură, civilizație, prin atașamentul cetățenilor săi față de valorile democrației liberale”, a spus Iohannis, în discursul de primire a premiului decernat la Palatul Cotroceni de către Alteța Sa Serenisimă, Prințul Nikolaus von Liechtenstein, Președintele Societății Europene Coudenhove-Kalergi.

În alocuțiunea sa, șeful statului a reafirmat că  România va continua să acționeze ca un stat membru profund angajat în procesul construcției europene, al adâncirii integrării europene, în beneficiul tuturor statelor membre și al cetățenilor.

”Vrem o Uniune mai puternică în plan intern, dar şi în planul acțiunii sale globale, inclusiv în vecinătatea noastră imediată. Suntem beneficiarii direcți ai procesului de extindere şi ne dorim ca acesta să continue, pentru a promova stabilitatea, democrația şi dezvoltarea dincolo de frontierele actuale ale Uniunii. Nu în ultimul rând, este esențial să urmărim consolidarea parteneriatelor Uniunii Europene cu aliații tradiționali, precum și implementarea inițiativelor din domeniul securității și apărării comune, în deplină complementaritate cu NATO (…) România a fost şi va fi în continuare un stat membru pe deplin dedicat acestui proiect!”, a spus Iohannis.

Discursul de laudatio a fost susținut de președintele PPE și fostul șef al Consiliului European, Donald Tusk, cel care a povestit miercuri trei momente cheie ale colaborării sale politice cu președintele Klaus Iohannis, evocând Summitul de la Sibiu din 9 mai 2019, discuții aprinse într-un Consiliu European privind migrația și propunerea ca șeful statului să devină următorul președinte al Consiliului European.


Citiți și 

Donald Tusk, elogiu pentru președintele României: Când liderii europeni se certau, îi dădeam cuvântul lui Klaus Iohannis. Vocea lui, vocea rațiunii, cu același efect precum muzică ce îmblânzește bestia

De ce l-a refuzat Klaus Iohannis pe Donald Tusk să-i succeadă la șefia Consiliului European: Mi-a arătat poze de la protestele din România și mi-a spus ”Donald, încă am lucruri de făcut în România”


Preşedintele Klaus Iohannis a primit miercuri Premiul European „Coudenhove-Kalergi” pentru anul 2020, în cadrul unei ceremonii care a avut loc loc la Palatul Cotroceni.

Premiul a fost acordat de către Alteța Sa Serenisimă, Prințul Nikolaus von Liechtenstein, Președintele Societății Europene Coudenhove-Kalergi.

La eveniment a participat și Donald Tusk, președintele Partidului Popular European și fost președinte al Consiliului European, care a rostit un laudatio.

Decizia de acordare a Premiului European ”Coudenhove-Kalergi” pentru anul 2020 Președintelui României a fost adoptată de membrii Societății Europene Coudenhove-Kalergi pentru ”meritele sale deosebite de politician care, prin dedicarea pentru valorile europene, contribuie decisiv la consolidarea integrării României în comunitatea statelor europene”, apreciindu-se, totodată, că ”acțiunea sa politică are un rol exemplar într-o Europă care a fost divizată în trecut”.


Discursul integral președintelui Klaus Iohannis, conform Administrației Prezidențiale:

”Alteța Voastră Serenisimă, Prinț Nikolaus von Liechtenstein,

Domnule Președinte Donald Tusk,

Domnule Prim-ministru,

Domnule Președinte Emil Constantinescu,

Domnule Președinte al Curții Constituționale,

Doamnă Președinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție,

Preafericirea Voastră,

Înaltpreasfinția Voastră,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Doamnelor și domnilor miniștri,

Stimați reprezentanți ai cultelor,

Excelențe,

Onorată asistență,

Decernarea Premiului European Coudenhove-Kalergi pentru anul 2020 mă onorează.

Doresc să îmi exprim aprecierea față de Societatea Europeană Coudenhove-Kalergi și personal Alteței Sale Serenisime, Prințul Nikolaus von Liechtenstein, pentru acordarea acestui premiu.

Vreau, totodată, să-i mulțumesc domnului Președinte Donald Tusk pentru cuvintele deosebite de apreciere. Thank you, dear Donald!

Dragă Donald, ești un bun prieten al țării noastre și de fiecare dată este o plăcere să te avem alături! Bine ai revenit în România!

Această distincție mă bucură cu atât mai mult cu cât, privind în urmă către laureații Premiului European, remarc că printre aceștia se regăsesc personalități politice de marcă, ce s-au dedicat obiectivului unei Europe unite.

Fondator, după Primul Război Mondial, al Mișcării Pan-europene, Richard von Coudenhove-Kalergi a fost un vizionar şi un promotor activ al identității europene.

Într-o perioadă în care avem nevoie de cât mai multe modele politice şi personalități angajate cu sufletul şi cu mintea în consolidarea proiectului european, trebuie să ne aducem aminte cu respect şi considerație de această personalitate istorică şi de capacitatea sa de a inspira acțiunea politică a liderilor europeni, în slujba ideii de unificare a Europei.

În 1922, Richard von Coudenhove-Kalergi lansa ideea unei Europe unite, a unei asociații de state libere grupate în „Statele Unite ale Europei”.

La vremea respectivă, la 4 ani după încheierea Primului Război Mondial, o Europă unită, fără conflicte, părea o utopie. Din păcate, continentul european a trebuit să treacă printr-un nou Război Mondial, unul și mai sângeros, pentru a învăța cât de importantă este pacea şi cât de necesar este ca europenii să lucreze împreună pentru a pune bazele unui proiect de pace și dezvoltare fără precedent.

Conceptul pan-european vizionar lansat de Richard von Coudenhove-Kalergi a inspirat acțiunea părinților fondatori ai proiectului european de astăzi.

Richard von Coudenhove-Kalergi credea cu tărie că ciclul distructiv al conflictelor poate fi oprit, că istoria continentului european poate fi scrisă altfel.

Credea în Europa, în valorile fundamentale ale acesteia: demnitate umană și libertate. Astfel, Coudenhove-Kalergi și-a dedicat viața ideii unei Europe unite, indisolubile. Acest ideal călăuzește astăzi proiectul Uniunii Europene.

Richard von Coudenhove-Kalergi a fost martorul renașterii continentului european, după cel de-al Doilea Război Mondial. Dar nu a mai putut fi martorul extinderii Uniunii Europene. La dispariția sa, în 1972, Uniunea Europeană era încă formată din cei șase membri fondatori.

Uniunea Europeană numără în prezent 27 de state membre, care trăiesc împreună în pace și prosperitate.

Realizarea proiectului european s-a înfăptuit treptat, iar aderarea fiecărei țări a adus avantaje reciproce, atât pentru noul stat membru, cât și pentru comunitatea europeană căreia i s-a alăturat.

Din această perspectivă, consider că acordarea acestei distincții este, mai presus de orice, o recunoaștere a rolului României în Uniunea Europeană şi a profilului țării noastre de promotor activ al integrării europene, al unității proiectului european şi al capacității acestuia de a fi o sursă de inspirație și un ideal pentru țările din vecinătate.

Aderarea la Uniunea Europeană a însemnat revenirea României acasă, în familia europeană de care este legată prin istorie, cultură, civilizație, prin atașamentul cetățenilor săi față de valorile democrației liberale.

În decembrie 1989, românii şi-au afirmat şi recâștigat, cu sacrificii importante, apartenența la spațiul politic, democratic şi cultural european de care au fost separați după cel de-al Doilea Război Mondial.

Prin votul pro-european dat de cetățenii români la alegerile europene, la referendumul din 26 mai și la alegerile prezidențiale de anul trecut, românii au reconfirmat atașamentul profund față de valorile europene, democrație, stat de drept, independența justiției și continuarea luptei împotriva corupției.

Doamnelor şi domnilor,

Pentru a păstra ceea ce am construit împreună, avem nevoie de viziune. Așa cum Richard von Coudenhove-Kalergi și părinții fondatori ai Uniunii Europene – Robert Schuman, Konrad Adenauer și Alcide de Gasperi – au avut viziunea realizării proiectului european, așa și noi avem datoria să ducem mai departe această prețioasă moștenire și să consolidăm proiectul european pe baza valorilor sale fundamentale.

Iar această viziune înseamnă, pe de o parte, ca liderii europeni să găsească soluții comune la provocări, iar, pe de altă parte, ca proiectul european să fie cunoscut mai bine şi susținut de cetățeni, care să simtă că îi aparțin pe deplin.

Uniunea Europeană s-a confruntat în ultimii ani cu o serie de provocări, interne și externe, de la criza economică, criza migrației, fenomenul terorist, la evoluțiile de securitate din Vecinătatea Estică și Sudică.

Anul acesta, la 31 ianuarie, pentru prima dată, un stat membru a părăsit marea familie europeană. Plecarea Marii Britanii a fost o grea încercare, dar noi, cele 27 de state membre, am strâns rândurile și am arătat că unitatea noastră este solidă.

Fără unitate, fără coeziune, crizele ar fi mai greu de depășit, iar proiectul european ar avea grav de suferit.

Cetățenii europeni care au rămas puternic atașați de proiectul european, de beneficiile incontestabile pe care acesta le aduce, dau forță și vitalitate Uniunii noastre.

Rezultatele de ansamblu ale alegerilor europene din mai 2019 au reconfirmat din plin acest lucru.

Mă bucur să reamintesc cu acest prilej că statele membre şi instituțiile europene au agreat prin consens anul trecut, la Summitul european pe care l-am găzduit în 9 mai, Declarația de la Sibiu.

„Spiritul de la Sibiu”, bazat pe valorile și obiectivele comune ale Uniunii, reprezintă o pledoarie comună pentru o Europă mai unită și mai puternică.

A urmat apoi, la Consiliul European din iunie 2019, adoptarea Agendei Strategice a Uniunii Europene pentru perioada 2019-2024.

Astfel de momente trebuie să ne ghideze mai departe și să ne dea încredere în viitorul nostru comun. Aceste documente strategice trebuie astăzi puse în practică.

Exercitarea pentru prima dată de către România a Președinției rotative a Consiliului Uniunii Europene, în prima jumătate a anului trecut, a demonstrat, o dată în plus, prin eforturile depuse şi prin rezultatele obținute, atașamentul României pentru aprofundarea Uniunii, pentru avansarea dosarelor majore ale agendei europene de astăzi.

Principiile care ne-au ghidat în timpul mandatului la conducerea Consiliului Uniunii Europene au pus în prim-plan coeziunea, ca valoare comună europeană.

Aceste principii vor continua să stea la baza acțiunilor noastre și în viitor, fiind de altfel o reflexie a voinței societății românești.

România va continua să acționeze ca un stat membru profund angajat în procesul construcției europene, al adâncirii integrării europene, în beneficiul tuturor statelor membre și al cetățenilor.

Vrem o Uniune mai puternică în plan intern, dar şi în planul acțiunii sale globale, inclusiv în vecinătatea noastră imediată. Suntem beneficiarii direcți ai procesului de extindere şi ne dorim ca acesta să continue, pentru a promova stabilitatea, democrația şi dezvoltarea dincolo de frontierele actuale ale Uniunii.

Nu în ultimul rând, este esențial să urmărim consolidarea parteneriatelor Uniunii Europene cu aliații tradiționali, precum și implementarea inițiativelor din domeniul securității și apărării comune, în deplină complementaritate cu NATO.

Mai presus de orice, scopul nostru comun trebuie să fie continuarea și consolidarea evoluțiilor democratice, care au transformat fundamental în bine fața continentului european şi au adus libertate, democrație, societăți bazate pe respectul pentru drepturile omului, precum şi mai multă prosperitate cetățenilor europeni.

Doamnelor și domnilor,

Este datoria noastră să nu uităm momentele dramatice din trecutul continentului european. Richard von Coudenhove-Kalergi vorbea acum o sută de ani despre „integrare sau colaps”.

Avem responsabilitatea astăzi de a conferi proiectului european o nouă dinamică, încredere și viziune.

De noi depinde dacă vom reuși să păstrăm ceea ce am obținut împreună, prin decenii de acțiune comună.

Este important ca Uniunea Europeană să-și mențină nealterate valorile şi principiile sale fundamentale şi să identifice căi concrete pentru a fi mai apropiată de cetățenii săi.

Conferința despre viitorul Europei care va fi lansată la nivel european va avea un rol important în a face ca beneficiile politicilor europene să fie mai bine cunoscute de oameni.

Astfel, doresc să vă mulțumesc încă o dată pentru premiul acordat şi să vă felicit pentru activitatea dumneavoastră susținută în serviciul promovării ideii şi valorilor noastre europene.

România a fost şi va fi în continuare un stat membru pe deplin dedicat acestui proiect!

Vă mulțumesc tuturor!”


 

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

POLITICĂ

Ziua Națională a României. Premierul Ludovic Orban: Un bun prilej să reflectăm asupra exemplelor de unitate din istoria noastră

Published

on

© Guvernul României/ Facebook

Premierul Ludovic Orban afirmă că, anul acesta, din cauza pandemiei, când românii sunt nevoiţi să marcheze Ziua Naţională fără parade, defilări şi alte evenimente intrate în tradiţie, este un bun prilej de reflecţie asupra exemplelor de unitate din istoria noastră, adăugând că prin “coeziune şi unitate” putem depăşi acest moment, care poate fi privit ca “unul crucial al destinului nostru”.

“Ziua Naţională a României, chiar dacă o sărbătorim atipic anul acesta din cauza restricţiilor impuse de pandemie, rămâne la fel de importantă pentru noi, prin rolul pe care Marea Unire de la 1 Decembrie 1918 l-a avut pentru desăvârşirea statului naţional. Au trecut 102 ani de atunci, timp în care au fost şi perioade de grea încercare, pe care românii le-au depăşit uniţi în atingerea unor idealuri sau depăşirea unor situaţii de criză. Astăzi, când ne vedem nevoiţi, din cauza pandemiei, să marcăm Ziua Naţională fără parade, defilări şi alte evenimente intrate în tradiţie, este un bun prilej să reflectăm, poate mai mult decât am făcut-o în anii trecuţi, asupra exemplelor de unitate din istoria noastră”, afirmă Ludovic Orban în mesajul său remis de Guvern.

Premierul adaugă că actualul context poate fi privit ca “un nou moment crucial al destinului nostru”, care poate fi depăşit cu bine dând dovadă de “coeziune şi maturitate socială”.

“Ne emoţionează semnificaţia acestei zile, în care sunt adunate toate sacrificiile românilor pentru afirmarea naţională şi stăruinţa unui popor de a deveni o naţiune de sine stătătoare, independentă, aducând toate teritoriile româneşti în interiorul aceloraşi graniţe. Să privim, însă, acest context ca pe un nou moment crucial al destinului nostru, pe care îl putem depăşi cu bine dând dovadă de coeziune şi maturitate socială. Doar prin eforturile noastre unite putem salva vieţi şi învinge virusul, doar prin convergenţa tuturor energiilor din societate putem reveni cât mai curând la normalitate, pentru ca apoi să deschidem o nouă cale către modernizarea României”, subliniază Orban.

Şeful Executivului îşi încheie mesajul cu credinţa că următoarea Zi Naţională a României îi va găsi pe români cu bine.

“La mulţi ani, România! La mulţi ani, dragi români, iar următoarea Zi Naţională a României să ne găsească pe toţi cu bine şi să o sărbătorim din nou aşa cum se cuvine!”, conchide Orban.

Ziua Naţională a României și marcarea celor 102 ani de la Marea Unire va fi sărbătorită marţi în ceremonii restrânse, fără public, din cauza măsurilor restrictive impuse de pandemia de coronavirus, în unele cazuri evenimentele desfăşurându-se exclusiv online. Parada militară tradiţională de 1 Decembrie de la Arcul de Triumf nu va mai avea loc iar ceremonia va fi restrânsă, fiind invitaţi ambasadori străini, medici şi personal medical. Aproximativ 150 de militari din Ministerul Apărării Naţionale vor participa, începând cu ora 11:00, la ceremonia oficială în format restrâns, organizată cu ocazia Zilei Naţionale a României în Piaţa Arcul de Triumf.

Potrivit MApN, pe timpul ceremoniei se va ţine un moment de reculegere în memoria eroilor români căzuţi pe câmpurile de bătălie pentru reîntregirea neamului românesc şi a victimelor virusului SARS-CoV-2, vor fi trase 21 de salve de tun, iar preşedintele Klaus Iohannis va depune o coroană de flori şi va susţine o alocuţiune.

Evenimentul, care nu va fi deschis publicului, se va desfăşura cu respectarea strictă a prevederilor legale referitoare la prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19.

Ulterior, de la ora 18:00, președintele Klaus Iohannis va găzdui, la Palatul Cotroceni, o ceremonie de decorare a unor personalități civile din domeniul medical care au contribuit la gestionarea epidemiei de COVID-19, cu prilejul Zilei Naţionale a României.

Continue Reading

POLITICĂ

Ziua Națională a României. Ministrul Nicolae Ciucă: Mesajul Armatei Române este “depășim împreună orice obstacol! România, fii puternică!

Published

on

© Nicolae Ciuca/ Facebook

Ministrul apărării naționale, Nicolae Ciucă, a afirmat marți, cu ocazia unui mesaj transmis de Ziua Națională, că “1 Decembrie ne aduce aminte de istoria noastră zbuciumată, de modul în care am știut să ne păstrăm ființa națională chiar şi în cele mai dificile momente”.

Într-un mesaj video postat pe pagina sa de Facebook, Ciucă subliniază că “1 Decembrie este şi un moment de bilanț, un moment în care ne gândim la viitor, la viitorul României, la ceea ce vrem pentru copiii şi tinerii noștri”.

“Rememorarea datei de 1 Decembrie 1918 ne obligă pe toți sa privim responsabil la ceea ce facem pentru România. Gândurile mele se îndreaptă spre memoria acestor suflete care au crezut în România Mare și au considerat că nimic nu este puțin pentru a reda libertatea românilor în a-și hotărî propriul Destin. Destin care astăzi ne arată că România este pe drumul cel bun. Prin și cu Oamenii ei”, a scris Ciucă.

Ministrul apărării a avut un mesaj special și pentru corpul Armatei Române.

“Dragi militari, sunt mândru de întregul corp al Armatei, de militarii care se află în teatrele de operații, de militarii care participă la misiuni pe teritoriul național, de medicii militari și civili care au dovedit încă o dată că sunt elită, de studenții și liceenii militari care s-au implicat în acțiuni de voluntariat, de veteranii de război care au spus celor mai tineri poveștile de pe front. Un gând bun și de recunoștință pentru familiile militarilor, cărora le transmit să rămână unite ca până acum”, a spus Ciucă.

“Dragi români, vă mulțumesc că sunteți responsabili. Mesajul pe care Armata României îl transmite astăzi este unul puternic: ne îndeplinim misiunile asumate, depășim împreună orice obstacol! România, fii puternică!”, a conchis el.

Ziua Naţională a României și marcarea celor 102 ani de la Marea Unire va fi sărbătorită marţi în ceremonii restrânse, fără public, din cauza măsurilor restrictive impuse de pandemia de coronavirus, în unele cazuri evenimentele desfăşurându-se exclusiv online. Parada militară tradiţională de 1 Decembrie de la Arcul de Triumf nu va mai avea loc iar ceremonia va fi restrânsă, fiind invitaţi ambasadori străini, medici şi personal medical. Aproximativ 150 de militari din Ministerul Apărării Naţionale vor participa, începând cu ora 11:00, la ceremonia oficială în format restrâns, organizată cu ocazia Zilei Naţionale a României în Piaţa Arcul de Triumf.

Potrivit MApN, pe timpul ceremoniei se va ţine un moment de reculegere în memoria eroilor români căzuţi pe câmpurile de bătălie pentru reîntregirea neamului românesc şi a victimelor virusului SARS-CoV-2, vor fi trase 21 de salve de tun, iar preşedintele Klaus Iohannis va depune o coroană de flori şi va susţine o alocuţiune.

Evenimentul, care nu va fi deschis publicului, se va desfăşura cu respectarea strictă a prevederilor legale referitoare la prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19.

Ulterior, de la ora 18:00, președintele Klaus Iohannis va găzdui, la Palatul Cotroceni, o ceremonie de decorare a unor personalități civile din domeniul medical care au contribuit la gestionarea epidemiei de COVID-19, cu prilejul Zilei Naţionale a României.

Continue Reading

FONDURI EUROPENE

Lansarea Planului Național de Redresare și Reziliență. Ludovic Orban: Toate fondurile europene care vor veni în România, o şansă la o viaţă mai bună pentru cetăţenii români

Published

on

© Administrația Prezidențială

Premierul Ludovic Orban a declarat, joi, că Guvernul este într-un parteneriat solid şi puternic cu preşedintele, care are scopul de a creşte influenţa României în deciziile la nivel european, menţionând că o lungă perioadă oficialii europeni s-au obişnuit să aibă “numai surprize neplăcute” din partea fostelor guverne ale ţării noastre, dar de un an de zile lucrurile s-au schimbat.

“Nu am să mă feresc să vorbesc despre alegeri. Din păcate, o lungă perioadă de timp, din România singurele lucruri bune şi singurele informaţii pozitive care veneau către partenerii noştri europeni veneau din partea preşedintelui României. Oficialii europeni s-au obişnuit să aibă numai surprize neplăcute din partea fostelor guverne. De un an de zile, lucrurile s-au schimbat şi Guvernul contribuie alături de preşedinte în a face surprize frumoase partenerilor noştri europeni. Suntem într-un parteneriat extrem de solid şi puternic, care nu are alt scop decât acela de a creşte influenţa României în deciziile care se iau la nivel european, decizii care sunt în interesul general al cetăţenilor Uniunii Europene şi, de asemenea, de a putea fructifica toate oportunităţile care sunt puse la dispoziţia României în conceptul european”, a afirmat Orban, la lansarea proiectului Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă.

Orban a spus că nu este indiferent cine va câştiga alegerile, susţinând că cei care au guvernat înaintea PNL “aproape că nu şi-au dorit să folosească fondurile europene”, informează Agerpres.

 

Ludovic Orban a menţionat că nu există om care să nu poată beneficia de pe urma absorbţiei acestor fonduri europene.

“Efortul de a transforma România în bine, de a dezvolta, de a moderniza România va trebui să fie un efort al ansamblului întregii societăţi pentru că merită. Toţi aceşti bani care vor veni în România vor oferi o şansă la o viaţă mai bună pentru fiecare dintre cetăţenii români. Nu există om care să nu poată să beneficieze de pe urma absorbţiei acestor fonduri europene, indiferent că este vorba de un întreprinzător, este vorba de un reprezentant al unei profesii liberale, indiferent dacă este vorba de un angajat sau de un om care îşi caută un loc de muncă, indiferent dacă este vorba de un angajat în sectorul public al cărui venit depinde de dezvoltarea economică a ţării, indiferent dacă este vorba de un părinte sau un bunic a cărui pensie poate creşte numai pe baza creşterii numărului de angajaţi şi pe baza creşterii salariului mediu în economie”, a subliniat Ludovic Orban. 

Citiți și Lansarea Planului Național de Redresare și Reziliență. Klaus Iohannis: Este un plan despre România și despre români și o oportunitate istorică de dezvoltare

Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) reprezintă un document strategic structurat pe două priorități: reforme și investiții, ce aduce României perspectiva modernizării și a schimbărilor profunde așteptate de societatea civilă, mediul de afaceri și sectorul public din România.

Cu un total alocat de 30,44 miliarde de euro (prețuri 2018), respectiv de 33, 009 mld. euro (prețuri curente), planul este structurat pe trei piloni și 12 domenii prioritare pentru dezvoltarea României.

Cerința actuală din propunerea de Regulament aplicabil PNRR este ca din suma aferentă granturilor, 70% să fie disponibilă până în 2022, iar restul de 30% să se aloce, pe baza unei formule prestabilite, în funcție de evoluțiile macroeconomice de la nivelul fiecărei țări.

Continue Reading

Facebook

Europe Talks 2020 – Survey

NATO3 mins ago

România propune aliaților din NATO inițierea procesului de redactare a unui nou Concept Strategic și se oferă să găzduiască viitorul Centru NATO în domeniul rezilienței

ROMÂNIA18 mins ago

Ziua Națională a României. Klaus Iohannis a decorat personalități din domeniul medical pentru lupta lor împotriva COVID-19

EDITORIALE36 mins ago

Op-ed | România 2030: Mic îndreptar pentru România europeană, transatlantică și rezilientă în deceniul următor

COMISIA EUROPEANA3 hours ago

Comercializarea vaccinului împotriva COVID-19 ar putea obține aprobarea Agenției Europene de Medicamente la sfârșitul lunii decembrie

Dacian Cioloș4 hours ago

Dacian Cioloș, mesaj de unitate de Ziua Națională a României: Când îți iubești țara, nu stai deoparte atunci când alții îi fac rău. Trebuie să fim cu adevărat împreună

U.E.4 hours ago

Ziua Națională a României: Franța își exprimă dorința ca Bucureştiul şi Parisul “să lucreze la agenda europeană comună” în timpul președinției franceze a Consiliului UE în 2022

Cristian Bușoi5 hours ago

Eurodeputatul Cristian Bușoi: Pogramul EU4Health, tot mai aproape de un acord final

ROMÂNIA5 hours ago

VIDEO Gest diplomatic inedit: Ambasadoarea Finlandei la UE a interpretat alături de soțul ei romanța “Ciobănaș cu 300 de oi”

COMISIA EUROPEANA5 hours ago

UNTRR salută publicarea de către Comisia Europeană a primului set de clarificări referitoare la noile prevederi ale Pachetului Mobilitate 1

COMISIA EUROPEANA5 hours ago

Ursula von der Leyen, mesaj pentru România după alocarea a 3 miliarde de euro pentru sprijinirea lucrătorilor: Europa vă este alături

ROMÂNIA3 days ago

Premierul Ludovic Orban: Finalizarea gazoductului BRUA, o investiţie extrem de importantă pentru România şi pentru Europa, permiţând diversificarea surselor de aprovizionare cu gaz natural ale UE

ROMÂNIA3 days ago

Faza I a gazoductului BRUA, finalizată. Președintele Klaus Iohannis: O etapă esențială a întăririi securității energetice atât a țării noastre, cât și a Uniunii Europene

ROMÂNIA5 days ago

Premierul Ludovic Orban: În următoarea perioadă, România va beneficia de finanțări extrem de importante de la nivel european

EVENIMENTE6 days ago

Coaliția “Votez pentru Sănătate” organizează dezbaterea “De ce avem nevoie de un parteneriat strategic pentru sănătate?” (LIVE, 26 noiembrie, ora 11:00)

Dacian Cioloș6 days ago

Dacian Cioloș: Europa este ținută ostatică de două țări, iar Bruxelles-ul trebuie să arate că știe să ia decizii ferme pentru a apăra libertatea și democrația

U.E.1 week ago

Președinția Germaniei la Consiliul UE patronează proiectul fotografic ”Faces of Europe”, un tablou despre toleranță și conviețuirea în pace

Marian-Jean Marinescu1 week ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu: Bugetul politicii de transport nu a fost mărit de Parlamentul European, ceea ce este în detrimentul țărilor din Est

ROMÂNIA1 week ago

Președintele Klaus Iohannis: Voi sprijini solicitările pentru fonduri europene pentru a începe reconstrucția Institutului Clinic Fundeni

Marian-Jean Marinescu1 week ago

Marian-Jean Marinescu: Parlamentul European cere o foaie de parcurs privind trecerea de la motoare cu combustie la cele bazate pe resurse nepoluante pentru a proteja producătorii și consumatorii

Gheorghe Falcă1 week ago

Eurodeputatul Gheorghe Falcă: Administrațiile locale trebuie să acorde prioritate studiilor pentru reabilitarea termică a clădirilor pentru a primi rapid finanțare europeană

Advertisement
Advertisement

Trending