Connect with us

POLITICĂ

Klaus Iohannis, după ce a fost distins cu Premiul European “Coudenhove-Kalergi”: O recunoaștere a rolului României în UE. Aderarea la Uniunea Europeană a însemnat revenirea acasă

Published

on

© Adminstrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis a primit, miercuri, Premiul European “Coudenhove-Kalergi” pentru anul 2020, distincţie despre care a spus că îl onorează și a precizat că acest premiul reprezintă o recunoaștere a rolului României în Uniunea Europeană şi a profilului țării noastre de promotor activ al integrării europene, al unității proiectului european şi al capacității acestuia de a fi o sursă de inspirație și un ideal pentru țările din vecinătate.

”Acordarea acestei distincții este, mai presus de orice, o recunoaștere a rolului României în Uniunea Europeană şi a profilului țării noastre de promotor activ al integrării europene, al unității proiectului european şi al capacității acestuia de a fi o sursă de inspirație și un ideal pentru țările din vecinătate. Aderarea la Uniunea Europeană a însemnat revenirea României acasă, în familia europeană de care este legată prin istorie, cultură, civilizație, prin atașamentul cetățenilor săi față de valorile democrației liberale”, a spus Iohannis, în discursul de primire a premiului decernat la Palatul Cotroceni de către Alteța Sa Serenisimă, Prințul Nikolaus von Liechtenstein, Președintele Societății Europene Coudenhove-Kalergi.

În alocuțiunea sa, șeful statului a reafirmat că  România va continua să acționeze ca un stat membru profund angajat în procesul construcției europene, al adâncirii integrării europene, în beneficiul tuturor statelor membre și al cetățenilor.

”Vrem o Uniune mai puternică în plan intern, dar şi în planul acțiunii sale globale, inclusiv în vecinătatea noastră imediată. Suntem beneficiarii direcți ai procesului de extindere şi ne dorim ca acesta să continue, pentru a promova stabilitatea, democrația şi dezvoltarea dincolo de frontierele actuale ale Uniunii. Nu în ultimul rând, este esențial să urmărim consolidarea parteneriatelor Uniunii Europene cu aliații tradiționali, precum și implementarea inițiativelor din domeniul securității și apărării comune, în deplină complementaritate cu NATO (…) România a fost şi va fi în continuare un stat membru pe deplin dedicat acestui proiect!”, a spus Iohannis.

Discursul de laudatio a fost susținut de președintele PPE și fostul șef al Consiliului European, Donald Tusk, cel care a povestit miercuri trei momente cheie ale colaborării sale politice cu președintele Klaus Iohannis, evocând Summitul de la Sibiu din 9 mai 2019, discuții aprinse într-un Consiliu European privind migrația și propunerea ca șeful statului să devină următorul președinte al Consiliului European.


Citiți și 

Donald Tusk, elogiu pentru președintele României: Când liderii europeni se certau, îi dădeam cuvântul lui Klaus Iohannis. Vocea lui, vocea rațiunii, cu același efect precum muzică ce îmblânzește bestia

De ce l-a refuzat Klaus Iohannis pe Donald Tusk să-i succeadă la șefia Consiliului European: Mi-a arătat poze de la protestele din România și mi-a spus ”Donald, încă am lucruri de făcut în România”


Preşedintele Klaus Iohannis a primit miercuri Premiul European „Coudenhove-Kalergi” pentru anul 2020, în cadrul unei ceremonii care a avut loc loc la Palatul Cotroceni.

Premiul a fost acordat de către Alteța Sa Serenisimă, Prințul Nikolaus von Liechtenstein, Președintele Societății Europene Coudenhove-Kalergi.

La eveniment a participat și Donald Tusk, președintele Partidului Popular European și fost președinte al Consiliului European, care a rostit un laudatio.

Decizia de acordare a Premiului European ”Coudenhove-Kalergi” pentru anul 2020 Președintelui României a fost adoptată de membrii Societății Europene Coudenhove-Kalergi pentru ”meritele sale deosebite de politician care, prin dedicarea pentru valorile europene, contribuie decisiv la consolidarea integrării României în comunitatea statelor europene”, apreciindu-se, totodată, că ”acțiunea sa politică are un rol exemplar într-o Europă care a fost divizată în trecut”.


Discursul integral președintelui Klaus Iohannis, conform Administrației Prezidențiale:

”Alteța Voastră Serenisimă, Prinț Nikolaus von Liechtenstein,

Domnule Președinte Donald Tusk,

Domnule Prim-ministru,

Domnule Președinte Emil Constantinescu,

Domnule Președinte al Curții Constituționale,

Doamnă Președinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție,

Preafericirea Voastră,

Înaltpreasfinția Voastră,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Doamnelor și domnilor miniștri,

Stimați reprezentanți ai cultelor,

Excelențe,

Onorată asistență,

Decernarea Premiului European Coudenhove-Kalergi pentru anul 2020 mă onorează.

Doresc să îmi exprim aprecierea față de Societatea Europeană Coudenhove-Kalergi și personal Alteței Sale Serenisime, Prințul Nikolaus von Liechtenstein, pentru acordarea acestui premiu.

Vreau, totodată, să-i mulțumesc domnului Președinte Donald Tusk pentru cuvintele deosebite de apreciere. Thank you, dear Donald!

Dragă Donald, ești un bun prieten al țării noastre și de fiecare dată este o plăcere să te avem alături! Bine ai revenit în România!

Această distincție mă bucură cu atât mai mult cu cât, privind în urmă către laureații Premiului European, remarc că printre aceștia se regăsesc personalități politice de marcă, ce s-au dedicat obiectivului unei Europe unite.

Fondator, după Primul Război Mondial, al Mișcării Pan-europene, Richard von Coudenhove-Kalergi a fost un vizionar şi un promotor activ al identității europene.

Într-o perioadă în care avem nevoie de cât mai multe modele politice şi personalități angajate cu sufletul şi cu mintea în consolidarea proiectului european, trebuie să ne aducem aminte cu respect şi considerație de această personalitate istorică şi de capacitatea sa de a inspira acțiunea politică a liderilor europeni, în slujba ideii de unificare a Europei.

În 1922, Richard von Coudenhove-Kalergi lansa ideea unei Europe unite, a unei asociații de state libere grupate în „Statele Unite ale Europei”.

La vremea respectivă, la 4 ani după încheierea Primului Război Mondial, o Europă unită, fără conflicte, părea o utopie. Din păcate, continentul european a trebuit să treacă printr-un nou Război Mondial, unul și mai sângeros, pentru a învăța cât de importantă este pacea şi cât de necesar este ca europenii să lucreze împreună pentru a pune bazele unui proiect de pace și dezvoltare fără precedent.

Conceptul pan-european vizionar lansat de Richard von Coudenhove-Kalergi a inspirat acțiunea părinților fondatori ai proiectului european de astăzi.

Richard von Coudenhove-Kalergi credea cu tărie că ciclul distructiv al conflictelor poate fi oprit, că istoria continentului european poate fi scrisă altfel.

Credea în Europa, în valorile fundamentale ale acesteia: demnitate umană și libertate. Astfel, Coudenhove-Kalergi și-a dedicat viața ideii unei Europe unite, indisolubile. Acest ideal călăuzește astăzi proiectul Uniunii Europene.

Richard von Coudenhove-Kalergi a fost martorul renașterii continentului european, după cel de-al Doilea Război Mondial. Dar nu a mai putut fi martorul extinderii Uniunii Europene. La dispariția sa, în 1972, Uniunea Europeană era încă formată din cei șase membri fondatori.

Uniunea Europeană numără în prezent 27 de state membre, care trăiesc împreună în pace și prosperitate.

Realizarea proiectului european s-a înfăptuit treptat, iar aderarea fiecărei țări a adus avantaje reciproce, atât pentru noul stat membru, cât și pentru comunitatea europeană căreia i s-a alăturat.

Din această perspectivă, consider că acordarea acestei distincții este, mai presus de orice, o recunoaștere a rolului României în Uniunea Europeană şi a profilului țării noastre de promotor activ al integrării europene, al unității proiectului european şi al capacității acestuia de a fi o sursă de inspirație și un ideal pentru țările din vecinătate.

Aderarea la Uniunea Europeană a însemnat revenirea României acasă, în familia europeană de care este legată prin istorie, cultură, civilizație, prin atașamentul cetățenilor săi față de valorile democrației liberale.

În decembrie 1989, românii şi-au afirmat şi recâștigat, cu sacrificii importante, apartenența la spațiul politic, democratic şi cultural european de care au fost separați după cel de-al Doilea Război Mondial.

Prin votul pro-european dat de cetățenii români la alegerile europene, la referendumul din 26 mai și la alegerile prezidențiale de anul trecut, românii au reconfirmat atașamentul profund față de valorile europene, democrație, stat de drept, independența justiției și continuarea luptei împotriva corupției.

Doamnelor şi domnilor,

Pentru a păstra ceea ce am construit împreună, avem nevoie de viziune. Așa cum Richard von Coudenhove-Kalergi și părinții fondatori ai Uniunii Europene – Robert Schuman, Konrad Adenauer și Alcide de Gasperi – au avut viziunea realizării proiectului european, așa și noi avem datoria să ducem mai departe această prețioasă moștenire și să consolidăm proiectul european pe baza valorilor sale fundamentale.

Iar această viziune înseamnă, pe de o parte, ca liderii europeni să găsească soluții comune la provocări, iar, pe de altă parte, ca proiectul european să fie cunoscut mai bine şi susținut de cetățeni, care să simtă că îi aparțin pe deplin.

Uniunea Europeană s-a confruntat în ultimii ani cu o serie de provocări, interne și externe, de la criza economică, criza migrației, fenomenul terorist, la evoluțiile de securitate din Vecinătatea Estică și Sudică.

Anul acesta, la 31 ianuarie, pentru prima dată, un stat membru a părăsit marea familie europeană. Plecarea Marii Britanii a fost o grea încercare, dar noi, cele 27 de state membre, am strâns rândurile și am arătat că unitatea noastră este solidă.

Fără unitate, fără coeziune, crizele ar fi mai greu de depășit, iar proiectul european ar avea grav de suferit.

Cetățenii europeni care au rămas puternic atașați de proiectul european, de beneficiile incontestabile pe care acesta le aduce, dau forță și vitalitate Uniunii noastre.

Rezultatele de ansamblu ale alegerilor europene din mai 2019 au reconfirmat din plin acest lucru.

Mă bucur să reamintesc cu acest prilej că statele membre şi instituțiile europene au agreat prin consens anul trecut, la Summitul european pe care l-am găzduit în 9 mai, Declarația de la Sibiu.

„Spiritul de la Sibiu”, bazat pe valorile și obiectivele comune ale Uniunii, reprezintă o pledoarie comună pentru o Europă mai unită și mai puternică.

A urmat apoi, la Consiliul European din iunie 2019, adoptarea Agendei Strategice a Uniunii Europene pentru perioada 2019-2024.

Astfel de momente trebuie să ne ghideze mai departe și să ne dea încredere în viitorul nostru comun. Aceste documente strategice trebuie astăzi puse în practică.

Exercitarea pentru prima dată de către România a Președinției rotative a Consiliului Uniunii Europene, în prima jumătate a anului trecut, a demonstrat, o dată în plus, prin eforturile depuse şi prin rezultatele obținute, atașamentul României pentru aprofundarea Uniunii, pentru avansarea dosarelor majore ale agendei europene de astăzi.

Principiile care ne-au ghidat în timpul mandatului la conducerea Consiliului Uniunii Europene au pus în prim-plan coeziunea, ca valoare comună europeană.

Aceste principii vor continua să stea la baza acțiunilor noastre și în viitor, fiind de altfel o reflexie a voinței societății românești.

România va continua să acționeze ca un stat membru profund angajat în procesul construcției europene, al adâncirii integrării europene, în beneficiul tuturor statelor membre și al cetățenilor.

Vrem o Uniune mai puternică în plan intern, dar şi în planul acțiunii sale globale, inclusiv în vecinătatea noastră imediată. Suntem beneficiarii direcți ai procesului de extindere şi ne dorim ca acesta să continue, pentru a promova stabilitatea, democrația şi dezvoltarea dincolo de frontierele actuale ale Uniunii.

Nu în ultimul rând, este esențial să urmărim consolidarea parteneriatelor Uniunii Europene cu aliații tradiționali, precum și implementarea inițiativelor din domeniul securității și apărării comune, în deplină complementaritate cu NATO.

Mai presus de orice, scopul nostru comun trebuie să fie continuarea și consolidarea evoluțiilor democratice, care au transformat fundamental în bine fața continentului european şi au adus libertate, democrație, societăți bazate pe respectul pentru drepturile omului, precum şi mai multă prosperitate cetățenilor europeni.

Doamnelor și domnilor,

Este datoria noastră să nu uităm momentele dramatice din trecutul continentului european. Richard von Coudenhove-Kalergi vorbea acum o sută de ani despre „integrare sau colaps”.

Avem responsabilitatea astăzi de a conferi proiectului european o nouă dinamică, încredere și viziune.

De noi depinde dacă vom reuși să păstrăm ceea ce am obținut împreună, prin decenii de acțiune comună.

Este important ca Uniunea Europeană să-și mențină nealterate valorile şi principiile sale fundamentale şi să identifice căi concrete pentru a fi mai apropiată de cetățenii săi.

Conferința despre viitorul Europei care va fi lansată la nivel european va avea un rol important în a face ca beneficiile politicilor europene să fie mai bine cunoscute de oameni.

Astfel, doresc să vă mulțumesc încă o dată pentru premiul acordat şi să vă felicit pentru activitatea dumneavoastră susținută în serviciul promovării ideii şi valorilor noastre europene.

România a fost şi va fi în continuare un stat membru pe deplin dedicat acestui proiect!

Vă mulțumesc tuturor!”


 

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Continue Reading
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

POLITICĂ

Președintele PMP Cristian Diaconescu: Oficialii europeni acuză faptul că nu a existat un pact politic al României pe PNRR

Published

on

© Cristian Diaconescu - Facebook

Partidul Mișarea Populară condamnă atitudinea delăsătoare a Guvernului României în privința adoptării Planului Național de Redresare și Reziliență, menționând că actuala guvernare așteaptă „venirea toamnei, poate a iernii, ca să refacă PNRR.”

„România a ajuns la coada clasamentului și în privinta adoptării PNRR, ce demonstrează că încă nu am scăpat de coșmarul incompetenței guvernamentale, susține PMP. Partidele se schimbă la putere, premierii vin și pleacă, dar indolența și nepăsarea față de România, rămân pe loc. Încă 4 state europene au primit acordul Bruxelles-ului pentru adoptarea Programelor lor de reziliență, iar în câteva săptămâni, vor primi și un avans de 13%, ceea ce înseamnă că proiectele lor, cu bani europeni, pot fi demarate anul acesta”, a transmis PMP.

Reamintim că Cipru, Croația, Slovenia și Lituania sunt ultimele 4 țări din cele 16 care au primit undă verde din partea Comisiei Europene, dar și din partea Consiliului UE pentru PNRR.

Potrivit PMP, Romania așteaptă venirea toamnei, poate a iernii, ca să refacă PNRR: „Presa germană a semnalat, aceste zile, exact ce susținea și domnul presedinte al partidului, Cristian Diaconescu, dezvăluind că funcționarii de la Bruxelles, mai ca ar fi anulat întreg proiectul românesc. Jurnaliștii germani scriu că PNRR-ul țării noastre era întocmit atât de prost, încât tehnocrații europeni l-au respins, din start, fără să stea prea mult pe gânduri.”

PMP acuză faptul că anul acesta este pierdut în privința investițiilor cu bani europeni, mai ales că mai toate proiectele de dezvoltare locală se află înscrise în PNRR: „Mai mult, aceste proiecte sunt trecute în cheltuielile de buget pe anul acesta, care vor ori pierdute, ori amânate, cu cel puțin un an.”

În același timp, președintele PMP, Cristian Diaconescu susține că, în urma discuțiilor purtate cu membrii Comisiei Europene, a rezultat faptul că PNRR este o șansă unică pentru România, mai ales pentru că proiectele de finanțare europeană sunt o mare oportunitate pentru dezvoltarea infrasctructurii rutiere: „Din păcate, țara noastră este printre puținele state membre care au nevoie de bani pentru așa ceva”, a adăugat Cristian Diaconescu.

De asemenea, cei de la Bruxelles nu pot înțelege de ce acest proiect al României nu a fost negociat și dezbătut în țară de toți factorii de decizie, în condițiile în care sunt înregistrate la Bruxelles, foarte multe plângeri ale românilor referitoare la proiectul depus de propriul Guvern: „Oficialii europeni acuză faptul că nu a existat un pact politic al României pe PNRR”, a adăugat președintele PMP Cristian Diaconescu.

În ceea ce privește RomâniaPNRR ar putea fi aprobat de Comisia Europeană în luna septembrie, în urma unei etape de clarificăridupă ce Executivul european a aprobat solicitarea țării noastre de a prelungi perioada de evaluare.

Documentul transmis la 31 mai și publicat la 2 iunie cuprinde proiecte în valoare de 29,2 miliarde de euro, din banii alocaţi urmând a fi finanţate cu sume mari trei sectoare importante: Transporturi – 6,7 miliarde de euro, Educaţia – 3,6 miliarde de euro şi Sănătatea – 2,4 miliarde de euro.

Mecanismul de Redresare și Reziliență este partea centrală a Next Generation EU, pachetul de relansare menit să revitalizeze economia UE după pandemia COVID-19, abordând în același timp principalele provocări ale vremurilor noastre, cum ar fi tranziția climatică și transformarea digitală. Pentru a primi sprijin din partea mecanismului, statele membre trebuie să își prezinte planurile de redresare și de reziliență Comisiei, care le evaluează apoi în funcție de recomandările specifice fiecărei țări și de cei șase piloni ai mecanismului.

Odată ce un plan individual este prezentat, cu excepția cazului în care se convine o amânare cu statul membru în cauză, Comisia are la dispoziție două luni pentru a-l evalua și pentru a propune o decizie de punere în aplicare a Consiliului privind aprobarea acestuia. Consiliul examinează apoi, de regulă, propunerea în termen de patru săptămâni. După ce adoptă decizia propusă, statul membru poate semna acorduri bilaterale de finanțare cu Comisia și poate primi prefinanțarea convenită în termen de două luni.

Plățile ulterioare din cadrul Mecanismului se vor baza pe o evaluare pozitivă a implementării planului de redresare și de reziliență, luând în considerare realizarea etapelor și obiectivelor stabilite în planul individual.

Continue Reading

POLITICĂ

Cristian Diaconescu, președintele PMP: Petrom trebuie să se întoarcă în proprietatea statului român

Published

on

Președintele PMP, Cristian Diaconescu susține că există voci europene, confirmate de presa din Austria, care spun că, în viitorul apropiat, compania austriacă ar urma să-și vândă acțiunile de la Petrom, probabil către Gazprom sau Mol.

PMP consideră că România trebuie să fie pregătită pentru a prelua pachetul majoritar de la OMV Petrom și să reîntoarcă bogățiile naturale în proprietatea statului. Este de neconceput ca această companie strategică a țării să ajungă pe mâna rușilor sau ungurilor, ținând cont de protejarea intereselor naționale și de geopolitica și geoeconomia acestei regiuni.

PMP declară că, din păcate, după 1989, România nu a avut o strategie clară privind exploatarea resurselor naturale, ca o garanție de dezvoltare durabilă și de creare a independenței energetice, elemene esențiale în competiția economică din zona centrală și est europeană.

Cristian Diaconescu subliniază că România trebuie să reînvețe să-și protejeze interesele naționale și să dea peste mână, politicienilor, învățați să trăiască din comisioane primite de la companii multinaționale. De aceea, este nevoie de o implicare mai mare a serviciilor de intelligence, care să sesizeze permanent, pericolele venite din interior sau din afara țării.

Continue Reading

POLITICĂ

PMP: Este necesar un proiect privind modul în care se va dezvolta regiunea Roșia Montană în patrimoniul UNESCO

Published

on

© Rosia Montana in UNESCO World Heritage/ Facebook

PMP salută decizia înscrierii Roșiei Montane în patrimoniul UNESCO, dar precizează că nu trebuie niciodată ca siturile arheologice și bogațiile naturale din această zonă să fie uitate: „Sunt parte, în primul rând, din comorile României.”

Partidul Mișcarea Populară menționează că „înainte de a ne bucura de acest privilegiu internațional este necesar un proiect privind modul în care se va dezvolta regiunea Roșia Montană, în cadrul noilor restricții impuse de acest statut și ce alternative vor fi oferite minerilor din regiune, care au trăit, toată viața, numai din minerit.”

Citiți și: Roșia Montană a fost înscrisă în Patrimoniul UNESCO

„Politicienii din vremea noastră au obligația de a prezerva valorile naționale, pentru a le lăsa moștenire generațiilor următoare, ca bunuri ancestrale ce definesc perenitatea unei nații. Dar dezvoltarea unei țări este dependentă de exploatarea resurselor naturale, într-un echilibru permanent cu protejarea mediului înconjurator. Capacitatea de valorificare a propriilor bogății, în beneficiul cetățenilor , este și un atribut al suveranității, al dezvoltării infrastructurii naționale de valorizare a patrimoniului național”, a mai transmis PMP.

PMP consideră că România trebuie să dea răspunsuri fără echivoc provocărilor venite din afara țării, care pun sub semnul întrebării patrimoniul național de la Roșia Montană, grație unor gândiri deșuete și a unor frustrări istorice, care încă produc vise despre marile imperii feudale.

„Complexul Roșia Montană, care a fost exploatat de pe vremea strămoșilor noștri, dacii și romanii, dar care au îmbogățit, în aur și alte metale prețioase, diferite domnii de ocupație străine, este parte din tezaurul românesc, din ființa națională din Munții Apuseni care, timp de secole, a făcut ziduri de rezistență în fața unor efemeri cotropitori”, a conchis PMP.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
ENERGIE6 mins ago

Ministrul Virgil Popescu respinge teza că Petrom ar putea fi preluat de Gazprom: OMV nu poate vinde acţiunile de la Petrom către o altă companie fără acordul statului român

REPUBLICA MOLDOVA17 hours ago

Statele Unite au trimis Republicii Moldova al doilea lot de 150,000 de vaccinuri Johnson&Johnson, în cadrul donației totale de 500,000 de doze

Marian-Jean Marinescu17 hours ago

Marian-Jean Marinescu subliniază nevoia unei strategii în domeniul aviației pentru a salva această industrie: Traficul aerian își va reveni abia în 2024 iar mulți angajați au rămas fără loc de muncă

COMISIA EUROPEANA17 hours ago

Comisia Europeană lansează apeluri în valoare de 12 milioane de euro pentru sprijinirea presei și a sferei publice din UE

ENGLISH18 hours ago

Op-ed | President of the Consultative Commission on Industrial Change at the European Economic and Social Committee: Without critical raw materials resilience, there will be no green or digital industrial revolution

U.E.19 hours ago

Op-ed | Președintele Comisiei consultative pentru mutații industriale din cadrul Comitetului Economic și Social European: Fără reziliența materiilor prime critice, nu va exista nicio revoluție industrială verde sau digitală

COMISIA EUROPEANA19 hours ago

UE lansează Sistemul de Informații privind Studiile Clinice din domeniul farmaceutic

ROMÂNIA20 hours ago

Klaus Iohannis, mesaj cu ocazia Zilei Europene de Comemorare a Holocaustului Romilor: Trebuie să ne asigurăm că educăm generațiile tinere cu privire la acest episod tragic al istoriei europene

ROMÂNIA21 hours ago

Primele 5000 de cărți electronice de identitate vor fi emise de MAI în cadrul unui proiect-pilot din Cluj-Napoca

Daniel Buda21 hours ago

Comisia Europeană răspunde solicitării eurodeputatului Daniel Buda privind protejarea culturilor în contextul reducerii pesticidelor: ”O formare mai bună pentru o hrană mai sigură”, programul UE pentru a garanta siguranța alimentelor

ROMÂNIA21 hours ago

Primele 5000 de cărți electronice de identitate vor fi emise de MAI în cadrul unui proiect-pilot din Cluj-Napoca

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Comisarul european Janez Lenarcic îi răspunde premierului sloven, care l-a acuzat că acționează împotriva intereselor țării sale: Prejudiciile sunt provocate de cei care subminează statul de drept

INTERNAȚIONAL1 week ago

Emmanuel Macron, aflat la Tokyo pentru Jocurile Olimpice, a discutat cu premierul japonez despre lupta împotriva schimbărilor climatice și despre o regiune ”indo-pacifică liberă”

REPUBLICA MOLDOVA2 weeks ago

Republica Moldova: Bogdan Aurescu a anunțat un nou sprijin de 300.000 euro pentru societatea civilă și presa independentă

REPUBLICA MOLDOVA2 weeks ago

Vizita lui Bogdan Aurescu la Chișinău: România va fi mereu alături de Maia Sandu. R. Moldova poate deveni un model de orientare pro-europeană în vecinătatea estică a UE

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu apreciază că viteza cu care România va face tranziția la o economie verde va fi diferită de cea a altor țări UE: Partenerii europeni trebuie să ne sprijine mai mult

IMAGINEA ZILEI2 weeks ago

IMAGINEA ZILEI Militari ai Forțelor Aeriene SUA ajută localnicii afectați de inundațiile devastatoare din Germania

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Se vor construi trei centre de mari arși la București, Timișoara și Târgu Mureș. Finanțarea se va face printr-un program cu Banca Mondială

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Recunoștință și respect față de militarii români care au participat la acțiunile din Afganistan. Sunt eroi ai României

ROMÂNIA2 weeks ago

România: CE constată o îmbunătățire a cadrului general privind situația statului de drept în 2021, dar subliniază necesitatea desființării SIIJ și modificarea codurilor penale

Team2Share

Trending