Connect with us

U.E.

De ce l-a refuzat Klaus Iohannis pe Donald Tusk să-i succeadă la șefia Consiliului European: Mi-a arătat poze de la protestele din România și mi-a spus ”Donald, încă am lucruri de făcut în România”

Published

on

© RO2019EU/ Flickr

Aflat miercuri la București, unde a susținut un discurs elogios de laudatio cu ocazia decernării Premiului European Coudenhove-Kalergi 2020 președintelui Klaus Iohannis, președintele Partidului Popular European, Donald Tusk, a dezvăluit cum a fost refuzat de șeful statului, anul trecut, în a-i urma la șefia Consiliului European, funcție pe care Tusk a părăsit-o la 30 noiembrie 2019.

Fostul președinte al Consiliului European, Donald Tusk, actualul președinte al Partidului Popular European, a povestit miercuri, la București, trei momente cheie ale colaborării sale politice cu președintele Klaus Iohannis, insistând asupra modestiei șefului statului.

”Permiteți-mi să evoc imagini din amintirile mele în legătură cu un om, care este eroul ceremoniei de astăzi. Îl cunoașteți cu toții, bineînțeles, foarte bine. În România nu este nevoie să amintim cuiva despre biografia domniei sale, deși tinde să fie prea modest și nu îi place să vorbească despre sine”, a spus Tusk, povestind trei momente ce au vizat Summitul de la Sibiu din 9 mai 2019, discuții aprinse într-un Consiliu European privind migrația și propunerea ca șeful statului să devină următorul președinte al Consiliului European.

”Vorbeam cu președintele Klaus Iohannis, acum aproape un an, și discutăm despre cine ar trebui să preia cârma instituțiilor europene. Discuția noastră este sinceră și discretă, nu este nimeni în birou în afară de noi doi. Îi spun cu mare convingere că ar fi un nemaipomenit președinte al Consiliului European. Klaus zâmbește cordial, îmi mulțumește pentru această propunere și, după o vreme, adaugă: „Știi ceva, Donald, eu mai am totuși treabă de făcut în România. Așa că te rog să nu iei în considerare candidatura mea. Îți aduci minte când ți-am arătat o fotografie cu protestele din București și din alte orașe? Mii de tineri din România cred în ceea ce cred și eu: că politica nu trebuie să fie murdară, că oamenii care sunt la putere pot fi onești, că legea trebuie să fie lege, că Europa nu se rezumă doar la geografie, ci, mai presus de orice, la un set de valori. Nu pot să îi las singuri”, a spus actualul lider al PPE.

Reamintim faptul că negocierile pentru numirea liderilor instituțiilor UE au fost tensionate și ele s-au concretizat prin numirea germancei Ursulei von der Leyen în fruntea Comisiei Europene, a belgianului Charles Michel la cârma Consiliului European și a franțuzoaicei Christine Lagarde în fruntea Băncii Centrale Europene. Ulterior, Parlamentul European l-a ales pe italianul David Sassoli ca președinte al instituției.

Astfel, la momentul actual, toți liderii instituțiilor Uniunii Europene provin din state membre fondatoare după ce, în perioada 2014-2019, Donald Tusk a fost primul președinte al Consiliului European din Europa Centrală și de Est.

Citiți și Donald Tusk, elogiu pentru președintele României: Când liderii europeni se certau, îi dădeam cuvântul lui Klaus Iohannis. Vocea lui, vocea rațiunii, cu același efect precum muzică ce îmblânzește bestia

Preşedintele Klaus Iohannis a primit miercuri Premiul European „Coudenhove-Kalergi” pentru anul 2020, în cadrul unei ceremonii care a avut loc loc la Palatul Cotroceni.

Premiul a fost acordat de către Alteța Sa Serenisimă, Prințul Nikolaus von Liechtenstein, Președintele Societății Europene Coudenhove-Kalergi.

La eveniment a participat și Donald Tusk, președintele Partidului Popular European și fost președinte al Consiliului European, care a rostit un laudatio.

Decizia de acordare a Premiului European ”Coudenhove-Kalergi” pentru anul 2020 Președintelui României a fost adoptată de membrii Societății Europene Coudenhove-Kalergi pentru ”meritele sale deosebite de politician care, prin dedicarea pentru valorile europene, contribuie decisiv la consolidarea integrării României în comunitatea statelor europene”, apreciindu-se, totodată, că ”acțiunea sa politică are un rol exemplar într-o Europă care a fost divizată în trecut”.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CONSILIUL EUROPEAN

Charles Michel aduce din nou în discuție „unitatea europeană” înaintea reuniunii liderilor din UE, axată pe criza prețurilor la energie, COVID și COP26

Published

on

© European Union 2021

Președintele Consiliului European Charles Michel aduce din nou în discuție ideea de „unitate europeană” înaintea reuniunii liderilor din statele membre (21-22 octombrie), care are la vârful agendei teme presante precum criza prețurilor la energie, gestionarea pandemiei COVID-19 și pregătirea pentru reuniunile ONU pentru climă (COP26) și biodiversitate (COP15), după cum reiese din scrisoarea tradițională de invitație pe care înaltul oficial o transmite șefilor de stat și de guvern din Uniunea Europeană. 

„Sunt convins că vom avea o reuniune productivă, în spiritul încrederii și al dialogului. După cum s-a demonstrat în trecut, unitatea este cel mai puternic atu al nostru. Aștept cu nerăbdare să ne vedem la Bruxelles”, precizează Charles Michel, în scrisoarea trimisă liderilor europeni. 

Potrivit președintelui Consiliului European, reuniunea la nivel înalt va fi deschisă joi cu o discuție despre creșterea actuală a prețurilor la energie, care pune în dificultate redresarea post-pandemică și afectează grav cetățenii și întreprinderile noastre. Pornind de la recenta comunicare a Comisiei, liderii europeni vor analiza îndeaproape ce se poate face la nivelul UE și la nivel național, atât în ceea ce privește reducerea pe termen scurt pentru cei mai afectați, cât și măsurile pe termen mediu și lung.

Aceștia vor discuta, de asemenea, situația actuală a COVID-19.

„Pandemia nu s-a încheiat încă, iar cifrele sunt în creștere în mai multe state membre. Vaccinarea a adus progrese semnificative în lupta împotriva COVID-19, dar mai sunt încă multe de făcut, în special în ceea ce privește reticența față de vaccinare și dezinformarea. Se va vorbi despre solidaritatea internațională, pentru a asigura livrarea rapidă a vaccinurilor către țările care au cea mai mare nevoie de ele. De asemenea, trebuie să luăm măsuri pentru a ne asigura că suntem mai bine pregătiți pentru pandemiile din viitor”, transmite Charles Michel. 

De asemenea, în cadrul sesiunii de lucru vor fi abordate evoluțiile recente legate de statul de drept.

„În timpul cinei de lucru vom avea o discuție strategică privind comerțul. În ceea ce privește influența globală a UE, comerțul rămâne cel mai eficient instrument din setul nostru de instrumente. Vom discuta despre cum să folosim cel mai bine acest instrument, atât în ceea ce privește obiectivele pe care le urmărim, cât și în ceea ce privește procesul de implicare a statelor membre, în lumina experiențelor din ultimii ani”, mai informează președintele Consiliului European.

Un alt subiect va fi reprezentat de pregătirile pentru viitoarele summituri importante, cum ar fi COP26 și COP15 privind biodiversitatea, dar și pregătirile pentru viitoarele summituri ASEM și Parteneriatul Estic.

„Privind în perspectiva summitului COP26, avem nevoie de un răspuns global ambițios la schimbările climatice. Toate marile economii ar trebui să stabilească obiective ambițioase și să își îndeplinească angajamentele privind finanțarea pentru climă”.

Citiți și: 

Ursula von der Leyen: UE va veni la COP26 cu cel mai înalt nivel de ambiție privind accelerarea tranziției climatice. O facem pentru toate generațiile viitoare!

Ursula von der Leyen: Acoperirea deficitului de finanțare de către UE-SUA în domeniul climei va transmite un semnal puternic întregii lumi

Uniunea Europeană și SUA anunță un acord global în vederea reducerii emisiilor de gaz metan. Inițiativa va fi lansată în cadrul COP26

Comisia pentru Mediu din PE solicită tuturor țărilor să își mărească obiectivele climatice pentru a obține rezultate puternice în cadrul Conferinței COP26

Vineri, liderii din UE vor reveni la subiectul migrației, pentru a urmări punerea în aplicare a concluziilor Consiliului European din iunie privind dimensiunea externă a migrației, în special în ceea ce privește finanțarea.

„Frontierele noastre externe trebuie să fie controlate în mod eficient. Ar trebui, de asemenea, să ne susținem eforturile de reducere a mișcărilor colaterale”, mai precizează șeful Consiliului European. 

În cele din urmă, pe agenda discuțiilor se află și transformarea digitală a Europei, care este un motor esențial pentru creșterea economică, crearea de locuri de muncă și competitivitate.

„Vom oferi orientări suplimentare privind agenda digitală, inclusiv securitatea și conectivitatea cibernetică, și vom da un impuls politic pentru a lucra la propunerile și inițiativele existente și viitoare”, încheie Charles Michel cu referire la subiectele de pe agenda Consiliului European. 

 

Continue Reading

U.E.

Eurostat: România, printre țările UE cu cele mai mari creșteri ale prețurilor la electricitate pentru consumatorii casnici

Published

on

©European Union, 2020

Prețul mediu al electricității pentru consumatorii casnici din UE a înregistrat o creștere ușoară în prima jumătate a acestui an, ajungând la 21,9% euro/kWh, de la 21,3 euro/kWh, cât era anul trecut în aceeași perioadă, arată cele mai recente date publicate de Eurostat, citat de Agerpres.

Prețul mediu al gazelor naturale  a înregistrat o evoluție inversă, scăzând ușor până la 6,4 euro/100 kWh în prima jumătate a anului 2021. Recent, prețurile pentru energie electrică și gaze naturale cresc substanțial în întreaga UE. Statisticile europene oficiale pentru a doua jumătate a anului 2021 vor fi disponibile în aprilie 2022.

Prețurile la energie electrică

Prețurile electricității pentru consumatorii casnici au crescut în 16 state membre ale UE în prima jumătate a anului 2021, comparativ cu prima jumătate a anului 2020, cele mai semnificative creșteri, exprimate în moneda națională, fiind observate în Slovenia (+15%), Polonia (+8%) și  România (+7%).

Cele mai mari scăderi s-au constatat în Țările de Jos (-10%), urmate de Cipru (-7%) și Lituania (-6%). Scăderile de impozite au determinat în principal reducerea din Țările de Jos, unde rambursarea (indemnizația) a crescut.

Exprimate în euro, prețurile medii la electricitate pentru consumatorii casnici în prima jumătate a anului 2021 au fost cele mai mici în Ungaria (10,0 euro pentru 100 kWh), Bulgaria (10,2 euro) și Malta (12,8 euro) și cele mai mari în Germania (31,9 euro), Danemarca (29,0 euro), Belgia (27,0 euro) și Irlanda (25,6 euro).

Taxele și impozitele au reprezentat 39% din valoarea facturată în prima jumătate a anului 2021.                                                                                                                                                                  

Prețurile la gaze naturale

Între prima jumătate a anului 2020 și aceeași perioadă a anului 2021, prețul gazelor naturale a scăzut în 20 din cele 23 de state membre ale UE care raportează situația prețurilor gazelor naturale pentru consumatorii casnici. Cele mai mari scăderi ale prețurilor la gazele naturale pentru gospodării, exprimate în moneda națională, au fost observate în Lituania (-23%), Slovacia (-10%) și Polonia (-9%).

La polul opus, prețurile au crescut în Danemarca (19%), Germania (8%) și Luxemburg (6%). Costul energiei a fost principalul factor care a determinat creșterea prețurilor în Danemarca, în timp ce taxele au declanșat această creștere în Germania și Luxemburg.

Exprimate în euro, cele mai mici prețuri medii ale gazelor pentru gospodării în prima jumătate a anului 2021 s-au constatat în Lituania (2,8 euro pentru 100 kWh), Letonia (3,0 euro/ 100 kWh) Ungaria (3,1 euro/ 100 kWh) și România (3,2 euro/100 kWh), în vreme ce cele mai ridicate valori au fost observate în Olanda (9,6 euro / 100 kWh), Danemarca (9,0 euro/ 100 kWh ) și Portugalia (7,6 euro / 100 kWh). Eurostat menționează că datele pentru România sunt estimate.  

Taxele și impozitele au reprezentat 36% din valoarea facturii la gaze, în prima jumătate a anului 2021.   

Continue Reading

Daniel Buda

Eurodeputatul Daniel Buda: Sectorul agricol trebuie văzut ca un partener serios în bătălia cu schimbările climatice și conservarea biodiversității

Published

on

© European Union 2021/ Source : EP

Europarlamentarul Daniel Buda (PNL, PPE), vicepreședinte al Comisiei pentru Agricultură din Parlamentul European, prezent în cadrul sesiunii plenare de la Strasbourg, a subliniat că omenirea se confruntă cu o urgență climatică, iar dimensiunea acesteia „ne obligă să luăm măsuri mult mai ambițioase și să ne asigurăm de implementarea acestora”, având la baza tuturor deciziilor studii de impact. 

„Agricultorii sunt în prima linie în ceea ce privește conservarea biodiversității. În calitate de gardieni principali ai terenurilor noastre, fermierii joacă un rol vital în conservarea biodiversității în UE. Astfel, sectorul agricol trebuie văzut ca un partener serios în bătălia cu schimbările climatice”, a scris deputatul european, pe Facebook.

În intervenția sa din plenul Parlamentului European, Daniel Buda a transmis că schimbările climatice reprezintă o realitate care nu poate fi contestată, iar omenirea întreagă se confruntă cu fenomene meteorologice severe, fie că vorbim de inundații, incendii sau secetă.

„Viețile și bunurile noastre, ale tuturor, sunt în pericol. Astăzi, ne confruntăm cu o criză a resurselor energetice care la rândul ei, afectează populația Uniunii Europene. Toate aceste lucruri sunt o consecință a neglijenței responsabililor politici care de-a lungul timpului au ignorat semnalele primite în acest sens. Ne revine astăzi, nouă tuturor, sarcina, deloc ușoară, de a face pași concreți în această direcție, iar Conferința de la Glasgow este o nouă etapă în acest demers”, a mai spus el.

De asemenea, eurodeputatul a mai subliniat „necesitatea ca înaintea oricărei decizii care va fi luată, să avem studiile de impact care să facă o evaluare asupra a ceea ce înseamnă acele decizii, astfel încât să nu afectăm sectoarele economice”.

El a amintit că planurile de redresare și reziliență reprezintă o bună oportunitate de a finanța aceste acțiuni, iar statele membre trebuie să se asigure de utilizarea eficientă a acestor resurse.

Potrivit acestuia, sectorul agricol trebuie văzut ca un partener serios în bătălia cu schimbările climatice, iar eforturile trebuie însă să fie făcute la nivel global și nu doar regional.

„Degeaba impunem fermierilor din Uniunea Europeană condiții de mediu, câtă vreme, în altă parte a globului, de unde importăm alimente, lucrurile au scăpat de sub control. Dacă vrem să reușim cu adevărat în acest domeniu și să atingem obiectivele Acordului de la Paris, atunci trebuie să fim serioși unii cu ceilalți, indiferent de ce parte a globului ne aflăm”, a punctat Daniel Buda.

În final, acesta a reamintit că Virginijus Sinkevicus, comisar european pentru mediu, a transmis următoarele idei: „Știința ne demonstrează că temperaturile mondiale vor depăși 2,5 grade Celsius creștere în toate scenariile. Limitarea încălzirii globale la 1,5 grade până la finele secolului este posibilă cu reduceri drastice ale emisiilor. Eforturile globale de atenuare crescute semnificativ vor avea un impact. Creșterea ambițiilor, îmbunătățirea rezilienței și intensificarea finanțării reprezintă obiectivele noastre la COP26. S-a făcut apel constant la cele mai mari economii ale lumii pentru a-și intensifica eforturile înaintea conferinței. Contribuțiile stabilite la nivel național trebuie să ne pună pe toți pe drumul spre emisii 0. Ambiție nu înseamnă doar acțiuni de atenuare. UE va contribui la atingerea obiectivului de la Paris prin îmbunătățirea rezilienței atât acasă, cât și în afara Uniunii”.

Citiți și: Daniel Buda, mesaj din Parlamentul European: Green Deal frământă sectorul agricol. UE trebuie să garanteze durabilitatea fermierilor

Continue Reading

Facebook

Advertisement
POLITICĂ9 hours ago

Klaus Iohannis anunță noi măsuri în combaterea pandemiei: Până când vă convingeți să vă vaccinați, e nevoie de restricții. Cei nevaccinați vor avea o sumedenie de restricții

CONSILIUL EUROPEAN11 hours ago

Charles Michel aduce din nou în discuție „unitatea europeană” înaintea reuniunii liderilor din UE, axată pe criza prețurilor la energie, COVID și COP26

U.E.11 hours ago

Eurostat: România, printre țările UE cu cele mai mari creșteri ale prețurilor la electricitate pentru consumatorii casnici

Daniel Buda11 hours ago

Eurodeputatul Daniel Buda: Sectorul agricol trebuie văzut ca un partener serios în bătălia cu schimbările climatice și conservarea biodiversității

NATO12 hours ago

Pentagonul, după vizita lui Lloyd Austin în România: Secretarul apărării a reafirmat “angajamentul SUA față de Parteneriatul Strategic” și “a recunoscut poziția de lider a României în cadrul NATO”

PARLAMENTUL EUROPEAN12 hours ago

Parlamentul European a decis să acorde Premiul Saharov pentru libertatea de gândire opozantului rus Aleksei Navalnîi

COMUNICATE DE PRESĂ13 hours ago

New Strategy Center a discutat despre provocările regionale de securitate cu experți ai Institutului Internațional pentru Studii Iraniene din Arabia Saudită

Eugen Tomac13 hours ago

Eugen Tomac cere respectarea drepturilor românilor din regiunea Balcanilor de Vest: Este nevoie de mecanisme ferme aplicabile statelor ce își doresc aderarea europeană

Cristian Bușoi13 hours ago

Criza energetică: Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru energie, cere din Parlamentul European adoptarea, cât mai repede, a ”taxonomiei pentru gazele naturale și energia nucleară”

NATO13 hours ago

Șeful Pentagonului promite, la București, sprijinul SUA pentru întărirea capacităților maritime ale României. Ministrul Nicolae Ciucă solicită creșterea prezenței militare americane

Cristian Bușoi13 hours ago

Criza energetică: Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru energie, cere din Parlamentul European adoptarea, cât mai repede, a ”taxonomiei pentru gazele naturale și energia nucleară”

NATO14 hours ago

Klaus Iohannis l-a primit pe șeful Pentagonului: SUA sunt hotărâte să își mențină angajamentul ferm în regiunea Mării Negre și salută contribuţia majoră a României în cadrul NATO

COMISIA EUROPEANA17 hours ago

Ursula von der Leyen: UE va veni la COP26 cu cel mai înalt nivel de ambiție privind accelerarea tranziției climatice. O facem pentru toate generațiile viitoare!

COMISIA EUROPEANA17 hours ago

Criza energetică: Ursula von der Leyen anunță că va prezenta la începutul lui 2022 o strategie pentru dialog internațional privind domeniul energiei: UE trebuie să-și diversifice furnizorii

U.E.2 days ago

Franța face apel la ”fermitate” împotriva încercărilor Poloniei de a pune ”sub semnul întrebării proiectul european”: Tratatele noastre nu reprezintă o simplă bucată de hârtie

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Supremația dreptului UE în Polonia: PE solicită Comisiei Europene declanșarea mecanismului de condiționalitate privind statul de drept

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Ursula von der Leyen avertizează Polonia că va folosi toate instrumentele de care dispune pentru a proteja ”valorile noastre comune”: Statul de drept este liantul care ne ține împreună

U.E.2 days ago

Premierul Poloniei, mesaj pentru politicienii europeni: Nu permit să șantajați Polonia și nu vom accepta să ni se impună dictate. Nu asta înseamnă UE

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Green Deal: UE își unește forțele cu UEFA pentru a promova acțiunile de combatere a schimbărilor climatice

U.E.3 days ago

Conservatorul Peter Marki-Zay, candidatul opoziției unite din Ungaria care îl va înfrunta pe Viktor Orban în alegerile din 2022: Vrem o Ungaria nouă, cinstită

Team2Share

Trending