Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană a solicitat mai multor state, printre care Franța, Germania și România, să își înainteze ”rapid” planul privind energia și clima

Published

on

Comisia Europeană a solicitat mai multor state, printre care Franța, Germania, dar și România, să își înainteze ”rapid” planul privind energia și clima menit a pune în aplicare obiectivele de reducere a gazelor cu efect de seră până în 2030 în Uniunea Europeană, a precizat joi Executivul comunitar, potrivit AFP, citat de Agerpres.

Până în prezent, 19 din 27 de ţări şi-au prezentat planul naţional pentru energie şi climă, potrivit comisarului pentru Energie, Kadri Simson.

Cele nouă ţări restante sunt Franţa, Germania, Spania, Bulgaria, Irlanda, Luxemburg, România, Slovenia, precum şi Marea Britanie, care a ieşit din UE la 31 ianuarie.

Executivul european a precizat că a fost ”trimisă în această săptămână” o scrisoare de către vicepreşedintele executiv al Comisiei, Frans Timmermans, şi de către Kadri Simson ”miniştrilor de resort din statele membre care nu şi-au trimis încă planul, pentru a reafirma importanţa de a notifica rapid Comisia”.

Statele membre au avut termen până la sfârşitul lui 2019 să îşi înainteze planurile definitive, pentru a facilita punerea în aplicare a angajamentelor luate de UE în cadrul Acordului de la Paris privind clima.

În luna iunie a anului trecut, Comisia Europeană a precizat că primele proiecte de planuri depuse de statele membre pentru a contribui la obiectivele UE în materie de luptă împotriva schimbărilor climatice mai pot fi îmbunătățite.

În perioada 30 noiembrie – 12 decembrie 2015, a avut loc la Paris cea de-a XXI-a Conferinţă a Părţilor la Convenţia-cadru a Organizaţiei Naţiunilor Unite privind schimbări climatice (COP 21).

La data de 12 decembrie 2015 a fost adoptat la Paris de către 196 de state Părţi la Convenţia-cadru a Organizaţiei Naţiunilor Unite privind schimbările climatice un nou acord internaţional în domeniu, care viza consolidarea răspunsului internaţional la riscurile pe care le implică schimbările climatice şi care se va aplica de la 1 ianuarie 2021, conform MAE

Acordul de la Paris privind schimbările climatice, adoptat în urma unui amplu şi intens proces de negociere, impune obligaţii juridice tuturor Părţilor pentru realizarea obiectului global pe termen lung de menţinere a creşterii temperaturii globale sub 2°C faţă de nivelul din perioada pre-industrială în funcţie de capacităţile şi responsabilităţile şi capacităţile de care dispun.

Elementul inedit al Acordului este reprezentat de ţinta de 1.5 °C pentru limitarea creşterii temperaturii medii globale, respectiv posibilitatea realizării unui obiectiv global de menţinere a creşterii temperaturii globale sub 1.5°C.

Statele Unite, sub Administrația Obama, alături de China, au anunțat în luna septembrie a anului 2016, pe marginea summitului G20, că au ratificat Acordul de la Paris, emisiile celor două state însumând aproximativ 38% din totalul emisiilor de gaze cu efect de seră generat la nivel global.

Având în vedere rolul de lider pe care UE l-a jucat în adoptarea Acordului de la Paris şi în lupta împotriva schimbărilor climatice în general, prin anunţul comun al celor două mari state, presiunea intrării în vigoare a acordului a fost transferată asupra UE, care, la 4 octombrie 2016, a adoptat Decizia de ratificare, de către UE, a Acordului de la Paris.

Potrivit prevederilor Acordului de la Paris, acesta intra în vigoare în cea de-a 30-a zi după depunerea instrumentelor de ratificare de către cel puţin 55 din Părţile la Convenţia-cadru a Naţiunilor Unite privind Schimbările Climatice, care reunesc cel puţin 55% din emisiile de gaze cu efect de seră la nivel global.

În acest context, depunerea instrumentului de ratificare al UE, împreună cu cele ale unor state membre care au finalizat procedurile la nivel naţional în luna noiembrie a anului 2016 a permis marcarea unui moment istoric, respectiv intrarea în vigoare a Acordului de la Paris în mai puţin de un an de zile de la adoptarea sa.

Independent de acţiunea partenerilor globali, prin Pachetul privind Cadrul 2030 în domeniul energiei şi schimbărilor climatice , lansat de Comisia Europeană în ianuarie 2014, o continuare a Pachetului „Energie – Schimbări Climatice – 2020”, Uniunea Europeană și-a asumat reducerea, până în 2030, a emisiilor de gaze cu efect de seră cu 40% față de nivelul din 1990, dar și un nivel minim la nivelul UE de 27% pentru poderea energiei din surse regenerabile.

Problematica schimbărilor climatice a fost și este una dintre prioritățile Uniunii Europene, asumându-și rolul de lider global în combaterea schimbărilor climatice, mai ales în contextul în care președintele american Donald Trump a anunțat, la 2 iunie 2017, că retrage Statele Unite din Acordul de la Paris privind schimbările climatice, spunând că dorește un nou acord ”în termeni echitabili pentru Statele Unite” și că nu vrea ca ”nimic” să stea în calea acțiunilor sale de redresare a economiei.

Sub noul președinte al Comsiei Europene, Ursula von der Leyen, Uniunea Europeană a prezentat la 11 decmebrie 2019 o inițiativă ambițioasă a Executivului european – Pactul Ecologic European – prin care acesta dorește să transforme Europa în primul continent neutru din punct de vedere climatic până în 2050.

Pactul Ecologic European oferă o foaie de parcurs care conține acțiuni menite să încurajeze utilizarea eficientă a resurselor prin trecerea la o economie circulară curată și să pună capăt schimbărilor climatice, să inverseze declinul biodiversității și să reducă poluarea. Acest pact prezintă investițiile necesare și instrumentele de finanțare disponibile și explică modul în care se va asigura o tranziție justă și favorabilă incluziunii.

Pactul Ecologic European va fi pus în aplicare printr-un plan de investiții, care va mobiliza fonduri UE și va crea un cadru favorabil care să faciliteze și să stimuleze investițiile publice și private necesare pentru tranziția către o economie neutră din punct de vedere climatic, verde, competitivă și incluzivă. Venind în completarea altor inițiative anunțate în cadrul Pactului ecologic, planul se bazează pe trei dimensiuni:

– Finanțare: mobilizarea, în următorul deceniu, a unui cuantum de minimum o mie de miliarde de euro reprezentând investiții durabile. Cea mai mare proporție de până acum de cheltuieli din bugetul UE pentru acțiuni climatice și de mediu va face posibilă atragerea de fonduri private, un rol-cheie urmând a fi jucat de Banca Europeană de Investiții.

– Facilitare: oferirea de stimulente pentru deblocarea și redirecționarea investițiilor publice și private. UE va furniza investitorilor instrumente, plasând resursele financiare durabile în centrul sistemului financiar, și va facilita realizarea de investiții durabile de către autoritățile publice, încurajând „înverzirea” bugetului și achizițiile publice ecologice și concepând modalități de a facilita procedurile de aprobare a ajutoarelor de stat destinate regiunilor vizate de tranziția justă.

– Sprijin practic: Comisia va acorda sprijin autorităților publice și promotorilor proiectelor pentru planificarea, conceperea și executarea de proiecte sustenabile.

Mecanismul pentru o tranziție justă este un instrument-cheie creat pentru a se asigura că tranziția către o economie neutră din punct de vedere climatic are loc în mod echitabil și că nimeni nu este lăsat în urmă. Deși toate regiunile vor avea nevoie de finanțare, iar Planul de investiții pentru Pactul ecologic european o va furniza, mecanismul asigură un sprijin țintit care să ajute la mobilizarea unui cuantum de cel puțin 100 de miliarde de euro în perioada 2021-2027 în cele mai afectate regiuni, în scopul de a se atenua impactul socioeconomic al tranziției. Mecanismul va crea investițiile necesare pentru a ajuta lucrătorii și comunitățile care se bazează pe lanțul valoric al combustibililor fosili. Mecanismul va suplimenta contribuția substanțială de la bugetul UE prin intermediul tuturor instrumentelor care sunt relevante în mod direct pentru tranziție.

Mecanismul pentru o tranziție justă va consta în trei surse principale de finanțare: 1. un fond pentru o tranziție justă, care va primi fonduri noi din partea UE în cuantum de 7,5 miliarde de euro, 2. o schemă specifică pentru o tranziție justă în cadrul InvestEU, pentru mobilizarea de investiții în cuantum de până la 45 de miliarde de euro, 3. un mecanism de împrumut pentru sectorul public, în colaborare cu Banca Europeană de Investiții, cu garanții de la bugetul UE, pentru mobilizarea unor investiții de 25-30 de miliarde de euro.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

COMISIA EUROPEANA

Anca Dragu a susținut aderarea „cât mai curând” a României la Schengen în întâlnirea de la Bruxelles cu Valdis Dombrovskis

Published

on

© Senatul României

Anca Dragu a susținut aderarea „cât mai curând” a României la Schengen în întâlnirea de joi, 17 iunie, de la Bruxelles, cu vicepreședintele executiv al Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis, potrivit unui comunicat remis caleaeuropeana.ro.

La întâlnire a fost prezent și senatorul USR PLUS de Diaspora Radu Mihail.

Întâlnirea a fost parte din programul vizitei oficiale a delegației Parlamentului României la Bruxelles.

Menționăm că președinta Senatului, Anca Dragu, s-a întâlnit miercuri, la Bruxelles, și cu președintele Parlamentului European, David Sassoli, căruia i-a transmis că toți cetățenii Uniunii Europene trebuie să beneficieze de acces necondiționat de vize în SUA. Aceasta l-a asigurat pe oficialul european că va continua să lupte pentru acest drept al cetățenilor români.

De asemenea, tot ieri, Anca Dragu a avut o întrevedere cu vicepreședintele Comisiei Europene, Věra Jourová, responsabilă pentru valori și transparență, căreia i-a transmis că ” România a făcut progrese semnificative în ceea ce privește respectarea statului de drept”. Într-un mesaj publicat pe pagina sa de Facebook, oficialul român și-a exprimat convingerea că ”renunțarea la MCV este un țel realizabil în 2022”.

În cadrul discuției de joi au fost abordate subiecte precum aderarea României la Spațiul Schengen, Planul Național de Redresare și Reziliență, legislația privind domeniul achizițiilor publice și drepturile muncitorilor mobili. 

„România trebuie să adere la Spațiul Schengen cât mai curând. De asemenea, este necesară simplificarea legislației în domeniul achizițiilor publice pentru a facilita realizarea proiectelor asumate prin PNRR”, a declarat Anca Dragu

În prezent, spațiul Schengen fără controale la frontierele interne înseamnă peste 420 de milioane de persoane și 26 de state europene. Spațiul Schengen este format din toate țările UE, cu excepția Bulgariei, a României, a Croației, a Ciprului și a Irlandei. Din acest spațiu fac parte, de asemenea, patru țări din afara UE: Islanda, Norvegia, Elveția și Liechtenstein.

Pentru cetățenii UE, eliminarea controalelor la frontierele interne ale spațiului Schengen înseamnă o mai mare libertate de mișcare și o securitate sporită, prin adoptarea unor reguli comune ale statelor semnatare ale Convenției de punere in aplicare a Acordului Schengen.

Recent, Comisia Europeană a solicitat Consiliului să vină în întâmpinarea așteptărilor țărilor membre UE care sunt pregătite să adere la spațiul Schengen, printre care România, Bulgaria și Croația, argumentând că această extindere va face mai puternic și mai rezilient cel mai mare spațiu al libertății de circulație din lume

Parlamentul European a dat deja în 2011 undă verde pentru aderarea Bulgariei şi României la Spaţiul Schengen, poziție reafimată de-a lungul vremii de mai multe ori până la cel mai înalt nivel, atât în ceea ce privește Comisia Europeană, cât și legislativul european.

De asemenea, în timpul discuțiilor s-a reiterat că libertatea de mișcare este o valoare fundamentală aflată la baza proiectului european, un element ce se reflectă prin creșterea gradului de mobilitate a forței de muncă între statele membre ale Uniunii Europene, dinspre România mai ales. 

„Problematica muncitorilor transfrontalieri – și în mod special a lucrătorilor sezonieri – este un subiect esențial pentru România”, a mai precizat senatorul Radu Mihail.

 Astfel, senatorul a subliniat importanța luării în considerare a acestei problematici în planurile de dezvoltare la nivel european.

În acest context, vicepreședintele Valdis Dombrovskis a ținut să asigure că subiectul este unul prioritar pentru Pilonul european al drepturilor sociale, iar aspectele legate de protecția socială sunt complementare cu cele ce privesc securitatea la locul de muncă.

Săptămâna viitoare, Comisia Europeană va veni cu o nouă propunere ce vizează drepturile muncitorilor transfrontalieri, un subiect prioritar pentru Diaspora ce urmează a fi urmărit îndeaproape.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană promite sprijin Greciei „la fiecare pas” după aprobarea PNRR-ului de 30,5 mld. de euro. O prefinanțare de 4 mld. de euro pentru redresare este așteptată în iulie

Published

on

© European Union, 2021/ Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a adoptat astăzi o evaluare pozitivă a planului de redresare și de reziliență (PNRR) al Greciei. Acesta este un pas important în vederea plății a 17,8 miliarde EUR sub formă de granturi și 12,7 miliarde EUR sub formă de împrumuturi în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență (MRR) în perioada 2021-2026, informează un comunicat. Această finanțare, care se ridică la 30,5 miliarde de euro, va sprijini punerea în aplicare a măsurilor cruciale de investiții și de reformă prezentate în PNRR-ul Greciei. Ea va juca un rol esențial pentru ca Grecia să iasă mai puternică din pandemia COVID-19.

„Sunt încântată să prezint evaluarea pozitivă a Comisiei Europene cu privire la planul de redresare și de reziliență al Greciei, în valoare de 30,5 miliarde de euro. Planul este ambițios și va contribui la construirea unui viitor mai bun pentru poporul grec. Acesta poate remodela Grecia pentru următoarele decenii. Trebuie să profităm cât mai mult de el, pentru generațiile următoare. Vom fi alături de voi la fiecare pas”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Aceasta se află astăzi în vizită la Atena, unde s-a văzut cu premierul grec Kyriakos Mitsotakis. 

 

Planul Greciei face parte dintr-un răspuns coordonat fără precedent al UE la criza COVID-19, pentru a aborda provocările europene comune prin adoptarea tranziției ecologice și digitale, pentru a consolida reziliența economică și socială și coeziunea pieței unice.

Comisia a evaluat planul Greciei pe baza criteriilor stabilite în Regulamentul privind MRR. Analiza Comisiei a avut în vedere dacă investițiile și reformele prevăzute în planul Greciei sprijină tranziția ecologică și digitală, contribuie la abordarea eficientă a provocărilor identificate în cadrul semestrului european și consolidează potențialul de creștere, crearea de locuri de muncă și rezistența economică și socială. 

MRR – care constituie elementul central al Planului de relansare NextGenerationEU – va oferi până la 672,5 miliarde EUR (în prețuri curente) pentru a sprijini investițiile și reformele în întreaga UE.

În cadrul acestui mecanism, planurile naționale trebuie să repartizeze cel puțin 37% din cheltuieli pe proiecte care sunt în conformitate cu obiectivul UE pentru 2050 de reducere netă la zero a emisiilor de gaze cu efect de seră, respectiv 20% pe digitalizare.

Asigurarea tranziției ecologice și digitale a Greciei

În urma evaluării planului de către Comisie, se constată că PNRR alocă 38% din suma totală destinată Greciei pentru măsuri care sprijină obiectivele climatice. Printre acestea se numără investiții pentru modernizarea rețelei de electricitate, consolidarea sistemului de sprijin pentru producătorii de surse de energie regenerabilă. În plus, planul sprijină investițiile în renovări eficiente din punct de vedere energetic și în elaborarea de planuri urbane locale, cu accent pe consolidarea rezistenței la schimbările climatice a zonelor urbane. Alte măsuri includ sprijin pentru un program național de reîmpădurire și o strategie cuprinzătoare de consolidare a sistemelor de protecție civilă și de gestionare a dezastrelor, care acoperă, printre altele, investiții în atenuarea efectelor inundațiilor.

În urma evaluării planului de către Comisie, se constată că acesta alocă 23% din resursele totale destinate Greciei pentru tranziția digitală. Acest procent depășește minimul de 20 % prevăzut de Regulamentul MRR. Măsurile de sprijinire a tranziției digitale a Greciei includ investiții în infrastructura digitală, cum ar fi rețelele 5G și de fibră optică, măsuri de sprijinire a tranziției digitale a administrației publice, precum și investiții și reforme pentru a sprijini digitalizarea întreprinderilor, cu un accent deosebit pe întreprinderile mici și mijlocii. Planul include, de asemenea, măsuri de îmbunătățire a competențelor digitale la toate nivelurile, ca parte a sistemului de educație și prin cursuri de formare dedicate pentru toate categoriile de vârstă.

Consiliul va avea acum la dispoziție, de regulă, patru săptămâni pentru a adopta propunerea Comisiei. Aprobarea planului de către Consiliu ar permite plata a 4 miliarde de euro către Grecia sub formă de prefinanțare. Aceasta reprezintă 13% din suma totală alocată Greciei.

Comisia va autoriza plățile ulterioare în funcție de îndeplinirea satisfăcătoare a etapelor și obiectivelor prevăzute în decizia de punere în aplicare a Consiliului, reflectând progresele înregistrate în ceea ce privește implementarea investițiilor și a reformelor.

Von der Leyen a mai călătorit miercuri în Portugalia și Spania, iar astăzi și mâine (18 iunie) va merge în Danemarca și Luxemburg pentru a-și exprima sprijinul pentru planurile de redresare ale acestor state membre.

Citiți și 

Comisia Europeană a dat undă verde PNRR-ului Portugaliei de 16,6 miliarde de euro. Începând de luna viitoare, Lisabona ar putea demara investițiile și reformele cu prefinanțarea de 2,2 miliarde de euro

Comisia Europeană a aprobat PNRR-ul Spaniei în valoare de 69,5 mld. de euro. Statul UE cu cea mai grav afectată economie în urma COVID va primi 9 mld. de euro prefinanțare pentru redresare

Potrivit Comisiei, în toate țările, președintele von der Leyen va vizita proiecte care vor fi finanțate prin intermediul Mecanismului de Redresare și Reziliență, axate în principal pe cercetare și pe tranziția ecologică și digitală.

În ceea ce privește România, PNRR ar putea fi aprobat de Comisia Europeană în luna septembrie, în urma unei etape de clarificăridupă ce Executivul european a aprobat solicitarea țării noastre de a prelungi perioada de evaluare.

Documentul transmis la 31 mai și publicat la 2 iunie cuprinde proiecte în valoare de 29,2 miliarde de euro, din banii alocaţi urmând a fi finanţate cu sume mari trei sectoare importante: Transporturi – 6,7 miliarde de euro, Educaţia – 3,6 miliarde de euro şi Sănătatea – 2,4 miliarde de euro.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

FOTO Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a testat cu succes certificatul digital COVID-19

Published

on

© Ursula von der Leyen-Twitter

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat miercuri că certificatul digital COVID-19 al Uniunii Europene funcționează. 

„Certificatul meu COVID-19 a fost verificat cu succes în Spania”, a declarat șefa Executivului European pe contul său de Twitter.

 

Luni, președinții celor trei instituții ale UE, Parlamentul European, Consiliul UE și Comisia Europeană au participat la ceremonia oficială de semnare a Regulamentului privind certificatul digital COVID al UE, marcând astfel încheierea procesului legislativ. 

Potrivit oficialilor europeni, certificatul UE le va permite din nou cetățenilor să se bucure de cel mai tangibil și apreciat dintre drepturile UE – dreptul la liberă circulație. Intrat astăzi în vigoare, acesta ne va permite să călătorim mai în siguranță în această vară. 

Scopul Certificatului digital COVID al UE este de a facilita circulația liberă și sigură în interiorul UE în timpul pandemiei COVID-19. Toți europenii au dreptul la liberă circulație, chiar și fără certificat, dar certificatul va facilita călătoriile, exonerând deținătorii de restricții precum carantina.

Certificatul digital COVID al UE va fi accesibil pentru toată lumea și va acoperi vaccinarea, testarea și recuperarea COVID-19; va fi gratuit și va fi disponibil în toate limbile UE; va fi disponibil în format digital și pe suport de hârtie; va fi securizat și va include un cod QR semnat digital; statele membre se vor abține de la impunerea unor restricții de călătorie suplimentare pentru deținătorii unui certificat digital COVID al UE, cu excepția cazului în care acestea sunt necesare și proporționale pentru a proteja sănătatea publică.

Începând cu 1 iulie, aceste norme devin aplicabile în toate statele membre: „Putem fi foarte mândri de această realizare. Și vreau să le mulțumesc tuturor celor care au făcut-o posibilă”, a declarat  Ursula von der Leyen. 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Cristian Bușoi3 hours ago

Cristian Bușoi, raportorul PE pentru EU4Health, atrage atenția că ”blocajele în asistența medicală din cauza COVID-19” au afectat bolnavii de cancer: România are bani în PNRR pentru combaterea cancerului

POLITICĂ3 hours ago

Marcel Ciolacu: Declinul și îmbătrânirea populației, cea mai mare problemă pe care o avem ca stat

ROMÂNIA3 hours ago

Eurobarometru: România, spre coada clasamentului UE privind vaccinarea sau intenția de vaccinare cât mai rapidă anti-COVID

CONSILIUL UE4 hours ago

Consiliul UE și Parlamentul European au ajuns la un acord provizoriu privind Rezerva de ajustare la Brexit de 5 miliarde de euro

U.E.5 hours ago

Eurostat: Rata anuală a inflației a crescut în luna mai până la 2,3% în UE. România, printre statele cu cea mai ridicată rată

CONSILIUL EUROPEAN5 hours ago

Președintele Klaus Iohannis și prim-ministrul Estoniei au discutat despre îmbunătățirea conectivității europene nord-sud prin proiectele Rail2Sea și Via Carpathia

COMISIA EUROPEANA5 hours ago

Anca Dragu a susținut aderarea „cât mai curând” a României la Schengen în întâlnirea de la Bruxelles cu Valdis Dombrovskis

U.E.6 hours ago

Cel mai curat aer din Europa se respiră în două orașe din Suedia și Finlanda. Bucureștiul, pe locul 263 din 323 de orașe în care a fost evaluată calitatea aerului

NATO6 hours ago

România trimite 45 de militari în Africa sub egida unei misiuni europene conduse de Franța. Ministrul francez al apărării mulțumește “prietenilor români”

ROMÂNIA7 hours ago

Eurostat: România, pe primul loc în Uniunea Europeană la creșterea lucrărilor în construcții

ROMÂNIA9 hours ago

Klaus Iohannis: Estonia este un campion al digitalizării și e-guvernării de la care avem foarte mult de învățat

INTERNAȚIONAL1 day ago

Summitul SUA-Rusia: Joe Biden și Vladimir Putin au convenit să înceapă consultări privind securitatea cibernetică și ca ambasadorii celor două țări să revină la post

Daniel Buda1 day ago

Daniel Buda, vicepreședintele Comisiei pentru agricultură din PE, cere Comisiei Europene să pună capăt diferențelor ”impardonabile” de plăți directe între fermierii din Estul Europei și cei din Vest

S&D2 days ago

With Courage. For Europe: Partidul Socialiștilor Europeni organizează pe 26 iunie o nouă conferință la nivel înalt dedicată viitorului Europei

NATO3 days ago

Klaus Iohannis anunță că România și-a îndeplinit obiectivele la Summitul NATO: Prin deciziile luate, securitatea României și a cetățenilor săi este mai bine asigurată

NATO4 days ago

Începe summitul NATO: Ce decizii majore vor lua astăzi Joe Biden, Klaus Iohannis și ceilalți 28 de lideri aliați la un summit crucial pentru viitorul Alianței și securitatea celor 30 de națiuni aliate

Marian-Jean Marinescu6 days ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu: Certificatul UE COVID-19, un prim pas către o înțelegere în comun a politicii de sănătate

MAREA BRITANIE1 week ago

Pacta sunt servanda. Ursula von der Leyen și Charles Michel îi cer lui Boris Johnson să respecte protocolul privind Irlanda de Nord: Vom folosi toate instrumentele pentru a proteja integritatea pieței unice

MAREA BRITANIE2 weeks ago

Ambasadorul României la Londra le amintește cetățenilor români din Regatul Unit că se apropie termenul limită de 30 iunie până la care pot solicita statut de rezident

ROMÂNIA2 weeks ago

Președintele Klaus Iohannis, mesaj de Ziua Mondială a Bicicletei: Trebuie să dăm oraşele înapoi oamenilor

Team2Share

Trending