Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană a solicitat mai multor state, printre care Franța, Germania și România, să își înainteze ”rapid” planul privind energia și clima

Published

on

Comisia Europeană a solicitat mai multor state, printre care Franța, Germania, dar și România, să își înainteze ”rapid” planul privind energia și clima menit a pune în aplicare obiectivele de reducere a gazelor cu efect de seră până în 2030 în Uniunea Europeană, a precizat joi Executivul comunitar, potrivit AFP, citat de Agerpres.

Până în prezent, 19 din 27 de ţări şi-au prezentat planul naţional pentru energie şi climă, potrivit comisarului pentru Energie, Kadri Simson.

Cele nouă ţări restante sunt Franţa, Germania, Spania, Bulgaria, Irlanda, Luxemburg, România, Slovenia, precum şi Marea Britanie, care a ieşit din UE la 31 ianuarie.

Executivul european a precizat că a fost ”trimisă în această săptămână” o scrisoare de către vicepreşedintele executiv al Comisiei, Frans Timmermans, şi de către Kadri Simson ”miniştrilor de resort din statele membre care nu şi-au trimis încă planul, pentru a reafirma importanţa de a notifica rapid Comisia”.

Statele membre au avut termen până la sfârşitul lui 2019 să îşi înainteze planurile definitive, pentru a facilita punerea în aplicare a angajamentelor luate de UE în cadrul Acordului de la Paris privind clima.

În luna iunie a anului trecut, Comisia Europeană a precizat că primele proiecte de planuri depuse de statele membre pentru a contribui la obiectivele UE în materie de luptă împotriva schimbărilor climatice mai pot fi îmbunătățite.

În perioada 30 noiembrie – 12 decembrie 2015, a avut loc la Paris cea de-a XXI-a Conferinţă a Părţilor la Convenţia-cadru a Organizaţiei Naţiunilor Unite privind schimbări climatice (COP 21).

La data de 12 decembrie 2015 a fost adoptat la Paris de către 196 de state Părţi la Convenţia-cadru a Organizaţiei Naţiunilor Unite privind schimbările climatice un nou acord internaţional în domeniu, care viza consolidarea răspunsului internaţional la riscurile pe care le implică schimbările climatice şi care se va aplica de la 1 ianuarie 2021, conform MAE

Acordul de la Paris privind schimbările climatice, adoptat în urma unui amplu şi intens proces de negociere, impune obligaţii juridice tuturor Părţilor pentru realizarea obiectului global pe termen lung de menţinere a creşterii temperaturii globale sub 2°C faţă de nivelul din perioada pre-industrială în funcţie de capacităţile şi responsabilităţile şi capacităţile de care dispun.

Elementul inedit al Acordului este reprezentat de ţinta de 1.5 °C pentru limitarea creşterii temperaturii medii globale, respectiv posibilitatea realizării unui obiectiv global de menţinere a creşterii temperaturii globale sub 1.5°C.

Statele Unite, sub Administrația Obama, alături de China, au anunțat în luna septembrie a anului 2016, pe marginea summitului G20, că au ratificat Acordul de la Paris, emisiile celor două state însumând aproximativ 38% din totalul emisiilor de gaze cu efect de seră generat la nivel global.

Având în vedere rolul de lider pe care UE l-a jucat în adoptarea Acordului de la Paris şi în lupta împotriva schimbărilor climatice în general, prin anunţul comun al celor două mari state, presiunea intrării în vigoare a acordului a fost transferată asupra UE, care, la 4 octombrie 2016, a adoptat Decizia de ratificare, de către UE, a Acordului de la Paris.

Potrivit prevederilor Acordului de la Paris, acesta intra în vigoare în cea de-a 30-a zi după depunerea instrumentelor de ratificare de către cel puţin 55 din Părţile la Convenţia-cadru a Naţiunilor Unite privind Schimbările Climatice, care reunesc cel puţin 55% din emisiile de gaze cu efect de seră la nivel global.

În acest context, depunerea instrumentului de ratificare al UE, împreună cu cele ale unor state membre care au finalizat procedurile la nivel naţional în luna noiembrie a anului 2016 a permis marcarea unui moment istoric, respectiv intrarea în vigoare a Acordului de la Paris în mai puţin de un an de zile de la adoptarea sa.

Independent de acţiunea partenerilor globali, prin Pachetul privind Cadrul 2030 în domeniul energiei şi schimbărilor climatice , lansat de Comisia Europeană în ianuarie 2014, o continuare a Pachetului „Energie – Schimbări Climatice – 2020”, Uniunea Europeană și-a asumat reducerea, până în 2030, a emisiilor de gaze cu efect de seră cu 40% față de nivelul din 1990, dar și un nivel minim la nivelul UE de 27% pentru poderea energiei din surse regenerabile.

Problematica schimbărilor climatice a fost și este una dintre prioritățile Uniunii Europene, asumându-și rolul de lider global în combaterea schimbărilor climatice, mai ales în contextul în care președintele american Donald Trump a anunțat, la 2 iunie 2017, că retrage Statele Unite din Acordul de la Paris privind schimbările climatice, spunând că dorește un nou acord ”în termeni echitabili pentru Statele Unite” și că nu vrea ca ”nimic” să stea în calea acțiunilor sale de redresare a economiei.

Sub noul președinte al Comsiei Europene, Ursula von der Leyen, Uniunea Europeană a prezentat la 11 decmebrie 2019 o inițiativă ambițioasă a Executivului european – Pactul Ecologic European – prin care acesta dorește să transforme Europa în primul continent neutru din punct de vedere climatic până în 2050.

Pactul Ecologic European oferă o foaie de parcurs care conține acțiuni menite să încurajeze utilizarea eficientă a resurselor prin trecerea la o economie circulară curată și să pună capăt schimbărilor climatice, să inverseze declinul biodiversității și să reducă poluarea. Acest pact prezintă investițiile necesare și instrumentele de finanțare disponibile și explică modul în care se va asigura o tranziție justă și favorabilă incluziunii.

Pactul Ecologic European va fi pus în aplicare printr-un plan de investiții, care va mobiliza fonduri UE și va crea un cadru favorabil care să faciliteze și să stimuleze investițiile publice și private necesare pentru tranziția către o economie neutră din punct de vedere climatic, verde, competitivă și incluzivă. Venind în completarea altor inițiative anunțate în cadrul Pactului ecologic, planul se bazează pe trei dimensiuni:

– Finanțare: mobilizarea, în următorul deceniu, a unui cuantum de minimum o mie de miliarde de euro reprezentând investiții durabile. Cea mai mare proporție de până acum de cheltuieli din bugetul UE pentru acțiuni climatice și de mediu va face posibilă atragerea de fonduri private, un rol-cheie urmând a fi jucat de Banca Europeană de Investiții.

– Facilitare: oferirea de stimulente pentru deblocarea și redirecționarea investițiilor publice și private. UE va furniza investitorilor instrumente, plasând resursele financiare durabile în centrul sistemului financiar, și va facilita realizarea de investiții durabile de către autoritățile publice, încurajând „înverzirea” bugetului și achizițiile publice ecologice și concepând modalități de a facilita procedurile de aprobare a ajutoarelor de stat destinate regiunilor vizate de tranziția justă.

– Sprijin practic: Comisia va acorda sprijin autorităților publice și promotorilor proiectelor pentru planificarea, conceperea și executarea de proiecte sustenabile.

Mecanismul pentru o tranziție justă este un instrument-cheie creat pentru a se asigura că tranziția către o economie neutră din punct de vedere climatic are loc în mod echitabil și că nimeni nu este lăsat în urmă. Deși toate regiunile vor avea nevoie de finanțare, iar Planul de investiții pentru Pactul ecologic european o va furniza, mecanismul asigură un sprijin țintit care să ajute la mobilizarea unui cuantum de cel puțin 100 de miliarde de euro în perioada 2021-2027 în cele mai afectate regiuni, în scopul de a se atenua impactul socioeconomic al tranziției. Mecanismul va crea investițiile necesare pentru a ajuta lucrătorii și comunitățile care se bazează pe lanțul valoric al combustibililor fosili. Mecanismul va suplimenta contribuția substanțială de la bugetul UE prin intermediul tuturor instrumentelor care sunt relevante în mod direct pentru tranziție.

Mecanismul pentru o tranziție justă va consta în trei surse principale de finanțare: 1. un fond pentru o tranziție justă, care va primi fonduri noi din partea UE în cuantum de 7,5 miliarde de euro, 2. o schemă specifică pentru o tranziție justă în cadrul InvestEU, pentru mobilizarea de investiții în cuantum de până la 45 de miliarde de euro, 3. un mecanism de împrumut pentru sectorul public, în colaborare cu Banca Europeană de Investiții, cu garanții de la bugetul UE, pentru mobilizarea unor investiții de 25-30 de miliarde de euro.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană a semnat un al doilea contract cu o companie farmaceutică ce va permite statelor membre să achiziționeze până la 300 de milioane de doze de vaccin împotriva COVID-19

Published

on

© Ministerul Sănătății/ Facebook

Astăzi, 18 septembrie, a intrat în vigoare un al doilea contract cu o companie farmaceutică, în urma semnării sale oficiale de către Sanofi-GSK și Comisia Europeană. Contractul va permite tuturor statelor membre ale UE să achiziționeze până la 300 de milioane de doze din vaccinul produs de Sanofi-GSK.

În plus, statele membre pot dona doze rezervate țărilor cu venituri mici și medii. Sanofi și GSK se vor strădui, de asemenea, să furnizeze în timp util o parte importantă a ofertei lor de vaccinuri printr-o colaborare cu mecanismul privind accesul global la vaccinuri împotriva COVID-19 (COVAX) – pilonul privind vaccinurile din cadrul acceleratorului accesului la instrumentele de combatere a COVID-19 pentru țările cu venituri mici și medii, se arată în comunicatul oficial.

Comisia a semnat deja un contract cu AstraZeneca și continuă să discute acorduri similare cu alți producători de vaccinuri (Johnson & JohnsonCureVacModerna și BioNTech), cu care a încheiat discuții exploratorii.

Președinta von der Leyen a declarat: „Prin contractul încheiat astăzi cu Sanofi-GSK, Comisia Europeană își arată încă o dată angajamentul de a asigura un acces echitabil la vaccinuri sigure, eficace și accesibile, nu numai pentru cetățenii săi, ci și pentru persoanele cele mai sărace și mai vulnerabile din lume. În curând vor fi încheiate acorduri cu alte companii și se va elabora un portofoliu diversificat de vaccinuri promițătoare, pe baza mai multor tipuri de tehnologii, ceea ce ne va spori șansele de a găsi un remediu eficient împotriva virusului.

Stella Kyriakides, comisarul pentru sănătate și siguranță alimentară, a declarat: „În condițiile în care un număr de țări din Europa se confruntă cu focare noi după perioada de vară, un vaccin sigur și eficace este mai important decât oricând pentru a depăși această pandemie și efectele sale devastatoare asupra economiilor și societăților noastre. Acest al doilea acord reprezintă încă o etapă importantă în cadrul Strategiei UE privind vaccinarea. Astăzi ne extindem posibilitățile pentru a ne asigura că cetățenii UE și cetățenii din întreaga lume își pot relua treptat viața de zi cu zi și pot începe să se simtă din nou în siguranță.”

Contractul de astăzi este finanțat prin Instrumentul pentru sprijin de urgență, care dedică fonduri pentru crearea unui portofoliu de potențiale vaccinuri cu profiluri diferite, produse de companii diferite.

Sanofi și GSK elaborează un vaccin recombinant împotriva COVID-19, folosind tehnologii inovatoare de la ambele companii. Sanofi va contribui cu antigenul proteinei S a COVID-19, care se bazează pe tehnologia ADN-ului recombinant. GSK va contribui cu tehnologia sa adjuvantă, deosebit de importantă într-o situație de pandemie, deoarece poate reduce cantitatea de proteine necesară per doză, permițând producerea mai multor doze de vaccin și contribuind, prin urmare, la protejarea unui număr mai mare de persoane. Combinația dintre un antigen proteic și un adjuvant este bine documentată și utilizată într-o serie de vaccinuri disponibile în prezent pentru îmbunătățirea răspunsului imunitar. Aceasta poate, de asemenea, să îmbunătățească probabilitatea de a elabora un vaccin eficace care poate fi fabricat la scară largă.

Companiile au demarat un studiu de fază 1/2 în septembrie, care va fi urmat de un studiu de fază 3 până la sfârșitul anului 2020. Dacă aceste etape se desfășoară cu succes și sub rezerva unor considerente de reglementare, companiile urmăresc să pună vaccinul la dispoziția publicului până în a doua jumătate a anului 2021.

Împreună cu statele membre și cu Agenția Europeană pentru Medicamente, Comisia va utiliza mecanismele de flexibilitate existente pentru a accelera autorizarea și disponibilitatea vaccinurilor eficiente împotriva COVID-19. Procesele de reglementare vor fi flexibile, însă vor rămâne robuste. Orice vaccin introdus pe piață va trebui să îndeplinească cerințele de siguranță necesare și să fie supus evaluării științifice de către Agenția Europeană pentru Medicamente, ca parte a procedurii de autorizare din cadrul pieței UE.


La 17 iunie, Comisia Europeană a prezentat o strategie europeană de accelerare a dezvoltării, fabricării și distribuirii de vaccinuri eficiente și sigure împotriva COVID-19. În schimbul dreptului de a cumpăra un anumit număr de doze de vaccin într-un interval de timp dat, Comisia finanțează o parte din costurile inițiale suportate de producătorii de vaccinuri sub forma angajamentelor prealabile de achiziție. Finanțarea acordată este considerată drept acont pentru vaccinurile care vor fi achiziționate efectiv de către statele membre.

Întrucât costul ridicat și rata ridicată de eșec fac ca investirea într-un vaccin COVID-19 să fie o decizie cu grad ridicat de risc pentru dezvoltatorii de vaccinuri, acest acord va permite realizarea unor investiții care, în caz contrar, probabil că nu ar fi efectuate.

Comisia Europeană s-a angajat, de asemenea, să se asigure că orice persoană care are nevoie de un vaccin îl poate obține, oriunde în lume și nu doar acasă. Nimeni nu va fi în siguranță până când nu vom fi cu toții în siguranță. Acesta este motivul pentru care, începând cu 4 mai 2020, Comisia a strâns aproape 16 miliarde EUR în cadrul răspunsului mondial la criza provocată de coronavirus, acțiunea globală pentru accesul universal la teste, tratamente și vaccinuri împotriva coronavirusului și pentru redresarea economică globală și și-a confirmat interesul de a participa la mecanismul COVAX pentru accesul echitabil la vaccinuri împotriva COVID-19 la prețuri accesibile, pretutindeni pe glob. De asemenea, ca parte a unui efort al Team Europe, Comisia a anunțat la 31 august o contribuție de 400 de milioane EUR sub formă de garanții, menită să sprijine mecanismul COVAX și obiectivele acestuia în contextul răspunsului mondial la criza provocată de coronavirus.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

COVID-19: Comisia Europeană finanțează cu 150 de milioane de euro livrarea de materiale medicale esențiale

Published

on

© European Union, 2020

 

Prin intermediul Instrumentului dedicat sprijinului de urgență, UE oferă ajutor financiar în valoare totală de 150 milioane EUR unui număr de 18 state membre și Regatului Unit pentru a acoperi cheltuielile legate de livrarea în Europa de produse medicale esențiale. Prin intermediul acestui instrument, UE a finanțat, în perioada aprilie-septembrie 2020, livrarea de mărfuri vitale precum echipamente de protecție personală, medicamente și echipamente medicale, se arată în comunicatul oficial.

De exemplu, a sprijinit financiar o livrare comună, în Cehia și Slovacia, de peste 1.000 de tone de echipamente de protecție personală esențiale. În cadrul acestui instrument, UE a finanțat, de asemenea, livrarea în Italia a peste 1.000 de tone de echipamente individuale de protecție cumpărate de comisarul extraordinar italian și livrarea în Lituania, cu avionul și trenul, a peste 400 de tone de ochelari de protecție, halate, măști și echipamente de protecție.

„Sprijinim în continuare statele membre ale UE pentru a fi mai bine pregătite să facă față pandemiei de coronavirus. Am finanțat livrarea de materiale medicale esențiale în întreaga UE. Produsele au fost livrate în zonele care au avut cea mai mare nevoie de ele și au stimulat eforturile naționale de salvare a vieților omenești și de asigurare a unei mai bune dotări a spitalelor și a lucrătorilor din domeniul medical”, a afirmat Janez Lenarčič, comisarul pentru gestionarea crizelor.

Prin intermediul Instrumentului dedicat sprijinului de urgență se pot transporta echipamente medicale, personal medical și pacienți.

Cele 150 de milioane EUR fac parte din suma de 220 de milioane EUR pusă la dispoziție în aprilie 2020 pentru a acoperi cheltuielile legate de:

  • livrarea de articole medicale acolo unde este cel mai mult nevoie de ele, prin finanțarea transporturilor de ajutoare și de articole de primă necesitate în statele membre ale UE;
  • transferul de pacienți între statele membre ale UE sau din statele membre în țările învecinate, în care serviciile de sănătate riscă să nu mai facă față situației și
  • transportul de personal medical și de echipe medicale mobile între statele membre ale UE și din UE din alte țări.

Instrumentul dedicat sprijinului de urgență face parte dintr-un program mai amplu de asistență oferită de UE, alături de mecanismul de protecție civilă, inclusiv rescEU, de procedurile comune de achiziții publice și de Inițiativa pentru investiții ca reacție la coronavirus, care vin în completarea eforturilor depuse de statele membre la nivel național.

Aceste acțiuni fac parte din Instrumentul mai amplu dedicat sprijinului de urgență, activat la 16 aprilie 2020 și menit să consolideze eforturile statelor membre ale UE de a răspunde crizei generate de pandemia de coronavirus.

Bugetul Instrumentului dedicat sprijinului de urgență este de 2,7 miliarde EUR. Acesta a fost conceput pentru a se răspunde nevoilor într-un mod strategic și coordonat la nivel european. Este componenta de finanțare a Foii europene de parcurs pentru ridicarea măsurilor de limitare a răspândirii coronavirusului, contribuind la atenuarea consecințelor imediate ale pandemiei și anticipând nevoile legate de ieșirea din criză și de redresare.

Se bazează pe principiul solidarității și grupează eforturi și resurse pentru a răspunde rapid nevoilor strategice comune. Este un instrument european important de sprijinire a măsurilor de răspuns luate la nivel național și european pentru a face față actualei crize excepționale în materie de sănătate publică.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Seceta pedologică din România, menționată de Ursula von der Leyen în pledoaria pentru salvarea ”planetei noastre fragile”: Am văzut tot ce se întâmplă în jurul nostru: de la incendiile din Oregon până la culturile din România distruse de cea mai puternică secetă de zeci de ani

Published

on

© European Union, 2020/ Source: EC - Audiovisual Service

Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat miercuri o țintă mai mare a reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră în UE, de 55% în următorul deceiu, față de nivelul din 1990, comparativ obiectivul fixat în prezent de diminuare cu 40%, scopul fiind acela de a ajunge la o neutralitate în privind emisiilor de carbon până în 2050, anunță agențiile de presă, citate de Agerpres.

Printre exemplele listate de aceasta în primul său discurs privind Starea Uniunii pentru a întări această nevoie de ”accelerare” a acestui proces când vine vorba de ”viitorul fragilei noastre planete” s-au numărat și culturile distruse de seceta din România.

”Nu există o nevoie mai urgentă de a accelera, decât atunci când este vorba de viitorul însuși al fragilei noastre planete. O bună parte din activitatea la nivel internațional s-a oprit din cauza izolării. Planeta a continuat să devină din ce în ce mai fierbinte, periculos de fierbinte. Am văzut tot ce se întâmplă în jurul nostru, de la locuințele evacuate din cauza prăbușirii ghețarului din Mont Blanc, la incendiile din Oregon până la culturile distruse din România de cea mai puternică secetă de zeci de ani”, a spus președintele Comisiei Europene, potrivit Digi24

Ursula von der Leyen a mărturisit eurodeputaților că este conștientă de faptul că această creștere a obiectivului de emilinare a emisiilor, de la 40% la 55%, care ar avea urmări asupra domeniilor energetic, transporturi sau agricultură, ”este prea mare pentru unii și insuficientă pentru alții”, însă ”economia și industria noastre o vor putea face”.

Aceasta a precizat că noul obiectiv este necesar pentru a plasa UE ”ferm pe drumul” spre îndeplinirea planului său de a ajunge la neutralitate în privinţa emisiilor de carbon până în 2050, iar analizele Comisiei confirmă că o reducere cu 55% e emisiilor este posibilă economic.

Parlamentul European și liderii UE încă mai trebuie să ajungă la un acord asupra planului pentru 2030.

Discuţiile sunt tensionate, în contextul în care unele ţări susţin că nu pot face reduceri mai mari din cauza dependenţei lor economice de sectoarele puternic poluante, aşa cum este industria cărbunelui.

Cu toate acestea, unele state au făcut deja pași spre un viitor mai verde, cel mai recent exemplu în acest sens fiind Polonia.

La începutul lunii septembrie, Ministrul Mediului a precizat că Polonia intenționează să investească 150 de miliarde de zloți (40 de miliarde de dolari) pentru a construi primele sale reactoare nucleare, cu o capacitate de 6-9 gigawați (GW).

În același timp, potrivit strategiei energetice a țării până în 2040, Guvernul de la Varșovia dorește să ajungă la o capacitate eolianî offshore de 8-11 (GW) până în 2040 prin investiţii estimate la 130 miliarde de zloţi. În urma dezvoltării facilităţilor de energie regenerabilă şi nucleară, vor fi create 300.000 de locuri de muncă, susţin autorităţile poloneze.

Producția de electricitate a celei mai mari economii din Europa Centrală și de Est este bazată pe cărbune în proporție de 88%, dar Polonia dorește să reducă această dependență în următorii ani, având în vedere că exploatarea minelor nu mai este rentabilă. Conform strategiei energetice actualizate, procentul de 88% va scădea la 37% – 56% în 2030 şi la 11 – 28% în 2040.

Aceste noi ținte anunțate de Ursula von der Leyen se înscriu în ambițioasa inițiativă anunțată la 11 decembrie 2019, și anume Pactul Ecologic European, prin care Comisia Europeană dorește să transforme Europa în primul continent neutru din punct de vedere climatic până în 2050.

Pactul Ecologic European oferă o foaie de parcurs care conține acțiuni menite să încurajeze utilizarea eficientă a resurselor prin trecerea la o economie circulară curată și să pună capăt schimbărilor climatice, să inverseze declinul biodiversității și să reducă poluarea. Acest pact prezintă investițiile necesare și instrumentele de finanțare disponibile și explică modul în care se va asigura o tranziție justă și favorabilă incluziunii.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending