Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană a solicitat mai multor state, printre care Franța, Germania și România, să își înainteze ”rapid” planul privind energia și clima

Published

on

Comisia Europeană a solicitat mai multor state, printre care Franța, Germania, dar și România, să își înainteze ”rapid” planul privind energia și clima menit a pune în aplicare obiectivele de reducere a gazelor cu efect de seră până în 2030 în Uniunea Europeană, a precizat joi Executivul comunitar, potrivit AFP, citat de Agerpres.

Până în prezent, 19 din 27 de ţări şi-au prezentat planul naţional pentru energie şi climă, potrivit comisarului pentru Energie, Kadri Simson.

Cele nouă ţări restante sunt Franţa, Germania, Spania, Bulgaria, Irlanda, Luxemburg, România, Slovenia, precum şi Marea Britanie, care a ieşit din UE la 31 ianuarie.

Executivul european a precizat că a fost ”trimisă în această săptămână” o scrisoare de către vicepreşedintele executiv al Comisiei, Frans Timmermans, şi de către Kadri Simson ”miniştrilor de resort din statele membre care nu şi-au trimis încă planul, pentru a reafirma importanţa de a notifica rapid Comisia”.

Statele membre au avut termen până la sfârşitul lui 2019 să îşi înainteze planurile definitive, pentru a facilita punerea în aplicare a angajamentelor luate de UE în cadrul Acordului de la Paris privind clima.

În luna iunie a anului trecut, Comisia Europeană a precizat că primele proiecte de planuri depuse de statele membre pentru a contribui la obiectivele UE în materie de luptă împotriva schimbărilor climatice mai pot fi îmbunătățite.

În perioada 30 noiembrie – 12 decembrie 2015, a avut loc la Paris cea de-a XXI-a Conferinţă a Părţilor la Convenţia-cadru a Organizaţiei Naţiunilor Unite privind schimbări climatice (COP 21).

La data de 12 decembrie 2015 a fost adoptat la Paris de către 196 de state Părţi la Convenţia-cadru a Organizaţiei Naţiunilor Unite privind schimbările climatice un nou acord internaţional în domeniu, care viza consolidarea răspunsului internaţional la riscurile pe care le implică schimbările climatice şi care se va aplica de la 1 ianuarie 2021, conform MAE

Acordul de la Paris privind schimbările climatice, adoptat în urma unui amplu şi intens proces de negociere, impune obligaţii juridice tuturor Părţilor pentru realizarea obiectului global pe termen lung de menţinere a creşterii temperaturii globale sub 2°C faţă de nivelul din perioada pre-industrială în funcţie de capacităţile şi responsabilităţile şi capacităţile de care dispun.

Elementul inedit al Acordului este reprezentat de ţinta de 1.5 °C pentru limitarea creşterii temperaturii medii globale, respectiv posibilitatea realizării unui obiectiv global de menţinere a creşterii temperaturii globale sub 1.5°C.

Statele Unite, sub Administrația Obama, alături de China, au anunțat în luna septembrie a anului 2016, pe marginea summitului G20, că au ratificat Acordul de la Paris, emisiile celor două state însumând aproximativ 38% din totalul emisiilor de gaze cu efect de seră generat la nivel global.

Având în vedere rolul de lider pe care UE l-a jucat în adoptarea Acordului de la Paris şi în lupta împotriva schimbărilor climatice în general, prin anunţul comun al celor două mari state, presiunea intrării în vigoare a acordului a fost transferată asupra UE, care, la 4 octombrie 2016, a adoptat Decizia de ratificare, de către UE, a Acordului de la Paris.

Potrivit prevederilor Acordului de la Paris, acesta intra în vigoare în cea de-a 30-a zi după depunerea instrumentelor de ratificare de către cel puţin 55 din Părţile la Convenţia-cadru a Naţiunilor Unite privind Schimbările Climatice, care reunesc cel puţin 55% din emisiile de gaze cu efect de seră la nivel global.

În acest context, depunerea instrumentului de ratificare al UE, împreună cu cele ale unor state membre care au finalizat procedurile la nivel naţional în luna noiembrie a anului 2016 a permis marcarea unui moment istoric, respectiv intrarea în vigoare a Acordului de la Paris în mai puţin de un an de zile de la adoptarea sa.

Independent de acţiunea partenerilor globali, prin Pachetul privind Cadrul 2030 în domeniul energiei şi schimbărilor climatice , lansat de Comisia Europeană în ianuarie 2014, o continuare a Pachetului „Energie – Schimbări Climatice – 2020”, Uniunea Europeană și-a asumat reducerea, până în 2030, a emisiilor de gaze cu efect de seră cu 40% față de nivelul din 1990, dar și un nivel minim la nivelul UE de 27% pentru poderea energiei din surse regenerabile.

Problematica schimbărilor climatice a fost și este una dintre prioritățile Uniunii Europene, asumându-și rolul de lider global în combaterea schimbărilor climatice, mai ales în contextul în care președintele american Donald Trump a anunțat, la 2 iunie 2017, că retrage Statele Unite din Acordul de la Paris privind schimbările climatice, spunând că dorește un nou acord ”în termeni echitabili pentru Statele Unite” și că nu vrea ca ”nimic” să stea în calea acțiunilor sale de redresare a economiei.

Sub noul președinte al Comsiei Europene, Ursula von der Leyen, Uniunea Europeană a prezentat la 11 decmebrie 2019 o inițiativă ambițioasă a Executivului european – Pactul Ecologic European – prin care acesta dorește să transforme Europa în primul continent neutru din punct de vedere climatic până în 2050.

Pactul Ecologic European oferă o foaie de parcurs care conține acțiuni menite să încurajeze utilizarea eficientă a resurselor prin trecerea la o economie circulară curată și să pună capăt schimbărilor climatice, să inverseze declinul biodiversității și să reducă poluarea. Acest pact prezintă investițiile necesare și instrumentele de finanțare disponibile și explică modul în care se va asigura o tranziție justă și favorabilă incluziunii.

Pactul Ecologic European va fi pus în aplicare printr-un plan de investiții, care va mobiliza fonduri UE și va crea un cadru favorabil care să faciliteze și să stimuleze investițiile publice și private necesare pentru tranziția către o economie neutră din punct de vedere climatic, verde, competitivă și incluzivă. Venind în completarea altor inițiative anunțate în cadrul Pactului ecologic, planul se bazează pe trei dimensiuni:

– Finanțare: mobilizarea, în următorul deceniu, a unui cuantum de minimum o mie de miliarde de euro reprezentând investiții durabile. Cea mai mare proporție de până acum de cheltuieli din bugetul UE pentru acțiuni climatice și de mediu va face posibilă atragerea de fonduri private, un rol-cheie urmând a fi jucat de Banca Europeană de Investiții.

– Facilitare: oferirea de stimulente pentru deblocarea și redirecționarea investițiilor publice și private. UE va furniza investitorilor instrumente, plasând resursele financiare durabile în centrul sistemului financiar, și va facilita realizarea de investiții durabile de către autoritățile publice, încurajând „înverzirea” bugetului și achizițiile publice ecologice și concepând modalități de a facilita procedurile de aprobare a ajutoarelor de stat destinate regiunilor vizate de tranziția justă.

– Sprijin practic: Comisia va acorda sprijin autorităților publice și promotorilor proiectelor pentru planificarea, conceperea și executarea de proiecte sustenabile.

Mecanismul pentru o tranziție justă este un instrument-cheie creat pentru a se asigura că tranziția către o economie neutră din punct de vedere climatic are loc în mod echitabil și că nimeni nu este lăsat în urmă. Deși toate regiunile vor avea nevoie de finanțare, iar Planul de investiții pentru Pactul ecologic european o va furniza, mecanismul asigură un sprijin țintit care să ajute la mobilizarea unui cuantum de cel puțin 100 de miliarde de euro în perioada 2021-2027 în cele mai afectate regiuni, în scopul de a se atenua impactul socioeconomic al tranziției. Mecanismul va crea investițiile necesare pentru a ajuta lucrătorii și comunitățile care se bazează pe lanțul valoric al combustibililor fosili. Mecanismul va suplimenta contribuția substanțială de la bugetul UE prin intermediul tuturor instrumentelor care sunt relevante în mod direct pentru tranziție.

Mecanismul pentru o tranziție justă va consta în trei surse principale de finanțare: 1. un fond pentru o tranziție justă, care va primi fonduri noi din partea UE în cuantum de 7,5 miliarde de euro, 2. o schemă specifică pentru o tranziție justă în cadrul InvestEU, pentru mobilizarea de investiții în cuantum de până la 45 de miliarde de euro, 3. un mecanism de împrumut pentru sectorul public, în colaborare cu Banca Europeană de Investiții, cu garanții de la bugetul UE, pentru mobilizarea unor investiții de 25-30 de miliarde de euro.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană lansează miercuri o amplă dezbatere privind inteligența artificială în vederea reglementării acestui sector

Published

on

Comisia Europeană va lansa miercuri o amplă dezbatere privind inteligența artificială, cu scopul de a reglementa acest sector aflat în plină dezvoltare și dominat în matere parte de SUA și China, anunță AFP, citat de Agerpres.

Executivul european speră să prezinte spre finalul anului o propunere legislativă în acest sens, după ce va avea mai multe consultări cu părțile avizate, și anume companii, sindicate, societate civilă, dar și guvernele celor 27 de state membre ale UE.

Printre subiectele sensibile se află recunoașterea facială în masă. ”Ceea ce am văzut la Hong Hong Kong m-a înspăimântat cu adevărat”, a precizat vicepreşedintele executiv al Comisiei Europene, Margrethe Vestager, responsabilă pentru o Europă pregătită pentru era digitală.

În timpul manifestaţiilor de amploare contra Beijingului, ”oamenii au primit un mesaj pe smartphone: <<Ştim că sunteţi acolo, ar trebui să vă întoarceţi acasă>>. Acesta nu este un sprijin pentru libertatea de asociere sau de exprimare”, a deplâns Vestager.

Aceasta se gândește la o interdicție, care ar avea nevoie de sprijinul statelor membre și preconizează un amplu proces de consultări.

Fostul ministru danez al finanțelor care, pe lângă domeniul digital se ocupă și de respectarea regulilor concurenței în Uniunea Europeană, a insista pe faptul că de orice viitoare reglementare vor trebui să beneficieze nu doar marile companii, ci și întreprinderile mici și mijlocii.

”Va trebui să găsim mijloace pentru ca micile firme ambiţioase care vor să lucreze în aceste domenii să poată face asta în mod efectiv”, a explicat Vestager.

Parlamentul European a adoptat la 12 februarie o rezoluție prin care solicită un set puternic de drepturi pentru a proteja consumatorii în contextul inteligenței artificiale și a proceselor decizionale automatizate, potrivit unui comunicat al Legislativului european.

”Oamenii trebuie să poarte întotdeauna răspunderea finală și să poată revoca deciziile adoptate în contextul unor servicii profesionale, precum profesiile medicale, juridice și contabile, precum și serviciile bancare”, au subliniat europarlamentarii.

Aceștia au îndemnat Comisia Europeană să prezinte propuneri pentru a adapta normele de siguranță ale UE pentru produsele (de exemplu, in cazul directivelor privind echipamentele tehnice și siguranța jucăriilor) astfel încât să existe garanția că utilizatorii și consumatorii sunt informați în legătură cu modul de utilizare a acestor produse si sunt protejați de vătămări, iar în același timp producătorilor le sunt clare obligațiile care le revin.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Ludovic Orban, întâlnire la München cu Vera Jourova: Comisia Europeană apreciază revenirea României pe o traiectorie pozitivă privind combaterea corupției

Published

on

© Guvernul României

Corespondență de la München

Prim-ministrul Ludovic Orban a evocat prioritatea acordată de Guvernul de la Bucureşti obiectivului încheierii cât mai rapide a Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV) în cadrul unei întrevederi cu Vera Jourova, vicepreşedintele Comisiei Europene pentru valori şi transparenţă.

Întrevederea a avut loc, duminică, în marja Conferinţei de Securitate de la München.

Potrivit unui comunicat al Guvernului remis CaleaEuropeană.ro, premierul a exprimat angajamentul Executivului de a pune în aplicare recomandările formulate de Comisia Europeană.

“Prim-ministrul a evocat, în acest context, măsurile adoptate de la preluarea mandatului pentru combaterea fenomenului corupţiei la nivel guvernamental. Comisarul Jourova a apreciat, la rândul său, revenirea României pe o traiectorie pozitivă în acest domeniu, subliniind, însă, importanţa sustenabilităţii progreselor înregistrate”, se arată în comunicat.

Cei doi înalţi oficiali au reiterat sprijinul pentru continuarea politicii de extindere a UE, exprimând speranţa într-o decizie favorabilă în ceea ce priveşte deschiderea negocierilor de aderare cu Albania şi Republica Macedonia de Nord cu prilejul summitului de la Zagreb, din luna mai a acestui an.

Premierul Orban a subliniat, de asemenea, importanţa continuării sprijinului Uniunii Europene pentru statele membre ale Parteneriatului Estic.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană a lansat procedura de deficit excesiv împotriva României

Published

on

©️ Calea Europeană

Strategia fiscal-bugetară pentru perioada 2020-2022, adoptată de Guvern în data de 10 decembrie 2019 şi trimisă Parlamentului, prevede o ţintă de deficit de 3,8% din PIB în 2019, o cifră care potrivit Comisiei Europene constituie o dovadă a existenţei unui deficit excesiv în România, potrivit unui raport adoptat vineri de Comisia Europeană, citat de Agerpres.

Din raport rezultă că România nu respectă criteriul deficitului definit în tratat şi că deschiderea unei proceduri de deficit excesiv este, prin urmare, justificată.

“Deficitul preconizat pentru 2019 este peste şi nu apropiat de valoarea de referinţă de 3% din PIB prevăzută în Tratat. Depăşirea nu este considerată a fi nici excepţională şi nici temporară”, se arată în raportul executivului comunitar.

Conform prognozelor de iarnă ale Comisiei, deficitul guvernamental al României a ajuns la 4% din PIB în 2019, urmând a urca la 4,9% în 2020 şi 6,9% în 2021. Majorarea deficitului este în principal rezultatul majorării pensiilor adoptată în vara lui 2019, în special o creştere de 40% a pensiilor programată pentru luna septembrie 2020, şi o nouă recalculare a pensiilor programată pentru luna septembrie 2021. În plus, între luna decembrie 2019 şi ianuarie 2020, autorităţile au adoptat noi reduceri de taxe şi au dublat alocaţiile pentru copii.

Etapa imediat următoare este formularea de către Comitetul Economic şi Financiar a unui aviz cu privire la raport, în următoarele două săptămâni. 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending