Comisia Europeană sprijină măsurile drastice anunțate de noul guvern de la București condus de Ilie Bolojan pentru a reduce deficitul bugetar și a evita un conflict cu Bruxelles-ul care, în ultimă instanță, ar putea conduce la suspendarea finanțărilor europene alocate României.

În urma unei reuniuni a miniștrilor economiei și finanțelor din UE, comisarul european Valdis Dombrovskis a declarat că măsurile luate de București reprezintă „un pas important și pozitiv către respectarea noii recomandări privind deficitul excesiv, cu condiția ca toate măsurile să fie rapid legiferate și puse în aplicare”.

Comisia va prezenta o evaluare de monitorizare până în toamnă, a adăugat el, citat de Politico Europe.

Reunit în formatul ECOFIN, Consiliul Uniunii Europene a decis marți revizuirea traiectoriei corective a cheltuielilor nete ale României în cadrul procedurii de deficit excesiv, constatând că autoritățile române nu au întreprins acțiuni eficiente pentru corectarea dezechilibrelor bugetare, în ciuda angajamentelor asumate din 2020.

România trebuie să prezinte până la 15 octombrie 2025 măsuri concrete pentru reducerea deficitului și să limiteze ritmul nominal de creștere a cheltuielilor nete la 2,8% în 2025, 2,6% în 2026, 4,6% în 2027, 4,4% în 2028, 4,2% în 2029 și 4,0% în 2030, cu obiectivul de a încheia procedura până cel târziu în anul 2030.

Tot marți, Consiliul Uniunii Europene a adoptat o serie de recomandări-cheie pentru România, care vizează reforme urgente în domeniul bugetar, parte a ciclului de coordonare a politicilor sub Semestrul European, subliniind necesitatea unor acțiuni decisive în 2025 și 2026 pentru consolidarea stabilității macroeconomice și a competitivității, cu accent pe reducerea deficitului, înăsprirea politicii bugetare, consolidarea cheltuielilor în apărare, accelerarea reformelor și absorbției fondurilor europene și o reformă administrativă axată pe simplificare.

Reprezentat la reuniunea de la Luxemburg a miniștrilor europeni de finanțate de ministrul Alexandru Nazare, Bucureștiul a prezentat “amploarea măsurilor asumate de noul Guvern al României și determinarea țării noastre de a reveni la disciplina fiscal-bugetară cerută de contextul european și de interesele naționale ale României pe termen lung”, conform unui comunicat al Ministerului Finanțelor.

Primul pachet de măsuri, asumat prin angajarea răspunderii de către cabinetul Bolojan în Parlament, prevede, printre altele, o majorare a TVA de la 1 august 2025. la o cotă generală de 21% (de la 19%) și una redusă de 11% pentru anumite categorii și o creștere a impozitului pe dividende de la 10 la 16% începând cu 1 ianuarie 2026.

Premierul Ilie Bolojan a precizat că al doilea pachet de măsuri se va axa pe reducerea semnificativă a cheltuielilor statului.

Ursula von der Leyen a adoptat un ton sfidător luni, apărându-și mandatul de președintă a Comisiei Europene în fața unei moțiuni de cenzură depuse de extrema dreaptă din Parlamentul European, promițând că „nu va permite niciodată extremiștilor să rescrie istoria”.

„Nu ar trebui să ne facem iluzii cu privire la amenințările la adresa democrației noastre. Am intrat într-o epocă a confruntării dintre democrație și iliberalism. Vedem amenințarea alarmantă reprezentată de partidele extremiste care doresc să polarizeze societățile noastre prin dezinformare”, a declarat președinta Comisiei Europene la Strasbourg, în plenul Parlamentului European.

„Nu există nicio dovadă că aceștia au vreo soluție, dar există suficiente dovezi că mulți sunt susținuți de inamicii noștri și de marionetele lor din Rusia sau din alte părți”, a continuat ea, arătând spre locurile unde este amplasată extrema dreaptă în hemiciclu. „Și e suficient să te uiți la unii dintre semnatarii acestei moțiuni ca să înțelegi ce vreau să spun”, a adăugat aceasta, potrivit Euronews.

Intervenția sa a fost marcată de huiduieli și întreruperi constante, determinând-o pe președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, să intervină și să ceară: „Vă rog să nu mai întrerupeți.”

Ursula von der Leyen nu a părut afectată de turbulențe și a promis că va continua să lucreze pentru „compromis” și „unitate”.

Citiți și Parlamentul European va vota săptămâna viitoare asupra moțiunii de cenzură împotriva Comisiei von der Leyen. Ultimii doi președinți, Barroso și Juncker, au supraviețuit votului de neîncredere

Dezbaterea are loc pe fondul unor semne tot mai evidente de nemulțumire și frustrare în rândul coaliției centriste care a sprijinit realegerea Ursulei von der Leyen pentru un al doilea mandat. Socialiștii și liberalii, care s-au distanțat de moțiune, au criticat impulsul Ursulei von der Leyen de a simplifica reglementările în detrimentul Pactului Verde European.

von der Leyen a părut să recunoască aceste linii de fractură în discursul ei.

„Recunosc că sunt membri care poate nu au semnat această moțiune, dar care au preocupări legitime cu privire la unele dintre temele ridicate”, a spus ea.

„Este absolut firesc. Face parte din democrația noastră și voi fi întotdeauna pregătită să dezbat orice subiect pe care această Cameră îl dorește, cu fapte și argumente.”

O strategie improbabilă

Moțiunea de cenzură a fost inițiată de eurodeputatul român Gheorghe Piperea și co-semnată de 77 de deputați, în principal din rândurile extremei și dreptei dure.

„Acesta este începutul sfârșitului,” a spus Piperea în discursul său de deschidere, atacând stilul decizional al Ursulei von der Leyen, calificându-l drept „opac” și „discreționar”.

Moțiunea se bazează pe trei acuzații principale, prima dintre ele vizând mesajele text schimbate între Ursula von der Leyen și CEO-ul Pfizer, Albert Bourla, în timpul negocierilor pentru vaccinurile COVID-19. Refuzul echipei sale de a face publice mesajele a fost întâmpinat cu o critică dură din partea Curții de Justiție a Uniunii Europene.

© European Union 2025 – Source : EP

„Comisia condusă de președinta Ursula von der Leyen nu mai are încrederea Parlamentului în a susține principiile transparenței, responsabilității și bunei guvernări, esențiale într-o Uniune democratică,” se arată în text.

Celelalte acuzații vizează „aplicarea abuzivă” a Actului privind serviciile digitale (DSA) în alegerile naționale – o acuzație care nu este susținută de dovezi – și „folosirea abuzivă” a articolului 122 din tratatele UE pentru a ocoli Parlamentul în adoptarea noului program de împrumuturi în valoare de 150 de miliarde de euro pentru apărare. Planul, cunoscut sub numele de SAFE, a avut nevoie doar de aprobarea statelor membre.

Von der Leyen a respins categoric acuzațiile, catalogându-le drept „afirmații false” și a apărat gestionarea pandemiei drept o formă autentică de solidaritate europeană.

„Aici există o alegere. Putem să-l urmăm pe domnul Piperea în lumea conspirațiilor și a presupuselor comploturi sinistre pe care el le numește ‘Bruxelles’, sau putem să numim acest lucru exact așa cum este: o altă încercare grosolană de a diviza instituțiile noastre, forțele pro-europene și pro-democratice ale acestei Camere,” a spus ea.

„Nu putem permite niciodată ca acest lucru să se întâmple. Nu vom permite niciodată ca acest lucru să se întâmple.”

Vot decisiv

Votul privind viitorul Ursulei von der Leyen este programat provizoriu pentru joi, la prânz.

Eurodeputații care au semnat moțiunea pot încă să-și retragă sprijinul. Dacă nu se mai atinge pragul minim de o zecime din numărul membrilor, procesul va fi oprit.

Sesiunea de vot va avea loc prin apel nominal, ceea ce înseamnă că voturile vor fi publice. Pentru ca moțiunea de cenzură să fie adoptată și von der Leyen să fie demisă, este necesar ca cel puțin două treimi dintre voturile exprimate – reprezentând o majoritate a tuturor eurodeputaților – să fie în favoarea ei.

Apple a depus oficial o contestație împotriva deciziei Comisiei Europene de a amenda compania cu 500 milioane de euro pentru încălcarea Actului legislativ privind piețele digitale (DMA), a confirmat luni un purtător de cuvânt al gigantului american, potrivit Politico. Decizia din aprilie este prima sancțiune aplicată unui „gatekeeper” (controlor de acces, n.r.) în temeiul noilor reguli UE care vizează limitarea abuzurilor de putere ale marilor platforme digitale.

Emma Wilson, purtătoarea de cuvânt a Apple, a declarat că „cererile Comisiei depășesc cu mult ceea ce prevede legea”. Apple susține că Bruxelles-ul încearcă „să dicteze modul în care ne gestionăm magazinul de aplicații și impune condiții comerciale confuze pentru dezvoltatori și dăunătoare pentru utilizatori”.

Contestația se axează pe două aspecte-cheie: obligativitatea impusă de Comisie privind diferențierea nivelurilor de servicii și o extindere „nelegală” a definiției conceptului de steering (dirijare, n.r.) — termen care, potrivit DMA, se referă la dreptul dezvoltatorilor de a informa utilizatorii despre opțiuni externe de plată sau descărcare.

Citiți și Apple și Meta, amendate de Comisia Europeană cu 500, respectiv 200 milioane de euro pentru încălcarea Actului legislativ privind piețele digitale

Apple acuză Comisia că a extins nejustificat această definiție, incluzând acum nu doar redirecționarea către servicii externe, ci și promoțiile din aplicații, serviciile de plată alternative și chiar linkurile către magazine de aplicații concurente. Compania afirmă că această interpretare „distorsionează fundamental intenția originală a legii”.

Contestația vine la doar câteva zile după ce Apple a anunțat, pe 26 iunie, modificări ale regulilor din App Store în UE, pentru a se conforma ordinului de încetare a practicilor transmis de Comisie. Însă oficialii europeni analizează în continuare dacă aceste schimbări sunt suficiente. În caz contrar, Apple riscă amenzi zilnice.

Investigația Comisiei a vizat restricțiile impuse de Apple dezvoltatorilor în ceea ce privește informarea utilizatorilor despre oferte mai ieftine în afara ecosistemului App Store. Conform DMA, dezvoltatorii trebuie să poată redirecționa utilizatorii către servicii externe fără a fi taxați suplimentar sau împiedicați tehnic.

În decizia din aprilie, Comisia a precizat că „Apple nu respectă această obligație” și că măsurile sale împiedică accesul consumatorilor la „oferte alternative și mai avantajoase”. De asemenea, Apple „nu a demonstrat că aceste restricții sunt necesare și proporționale”.

Din momentul emiterii deciziei Comisiei, pe 21 aprilie, Apple a avut la dispoziție 60 de zile pentru a elimina restricțiile. În caz de neconformare, compania riscă sancțiuni suplimentare. Contestația depusă acum de Apple deschide calea unui proces complex între gigantul tehnologic american și autoritățile europene privind aplicarea și interpretarea uneia dintre cele mai ambițioase reglementări a mediului digital din lume.