Comisia Europeana a lansat, în contextul Zilei Internaționale a Muncii, prima etapă a consultării partenerilor sociali europeni pentru a colecta opiniile acestora cu privire la posibila direcție de acțiune a UE în ceea ce privește asigurarea unui regim echitabil de telemuncă și a dreptului la deconectare, demersul Comisiei venind în contextul unor rezoluții ale Parlamentului European din 2021 și 2022 prin care se solicită o propunere care să abordeze aceste probleme.

Astfel, în conformitate cu orientările politice ale președintei Comisiei Europene în ceea ce privește rezoluțiile adoptate de Parlamentul European în temeiul articolului 225 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), Comisia se angajează să răspundă cu o propunere legislativă, respectând pe deplin principiile proporționalității, subsidiarității și ale unei mai bune legiferări, arată un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Telemunca a devenit o practică larg răspândită, în special după pandemia COVID-19, sondajul UE privind forța de muncă arătând că proporția totală a persoanelor care lucrează de acasă în UE aproape s-a dublat în ultimii ani, de la 11,1 % în 2019 la 20 % în 2022.

În această privință, există diferențe semnificative între industrii, sectoare și profiluri de muncă, în funcție și de “teleworkability” a unui loc de muncă, adică în ce măsură este posibil să fie desfășurat de la distanță.

Dovezile arată că acei lucrători care pot și fac telemuncă apreciază în mod clar beneficiile acesteia, în special flexibilitatea, peste 60% dintre respondenții la un sondaj Eurofound din 2022 confirmând că doresc să lucreze de acasă cel puțin o parte din timpul lor de lucru.

Comisia Europeană remarcă faptul că munca la distanță aduce multe oportunități în lumea muncii, dar și unele provocări.

În timp ce poate permite aranjamente de lucru flexibile, el ridică, de asemenea, întrebări cu privire la modul în care se asigură respectarea drepturilor lucrătorilor într-un mediu de lucru mai digitalizat. Aceasta include asigurarea unor condiții de muncă adecvate și a sănătății și securității la locul de muncă.

În special, utilizarea instrumentelor digitale la locul de muncă și posibilitatea de a lucra de la distanță pot atrage după sine riscul unei culturi a muncii “mereu conectate”.

Acest lucru, arată Comisia, a condus la apeluri din partea diferitelor părți interesate pentru un “drept la deconectare”, pentru a trasa limite clare între viața profesională și cea privată.

Ce prevederi sunt în vigoare la nivel european privind munca la distanță și dreptul la deconectare?

Deși în prezent nu există legislație la nivelul UE care să reglementeze în mod specific munca la distanță sau dreptul la deconectare, există legi ale UE care se aplică și în contextul muncii la distanță și care abordează anumite aspecte legate de dreptul la deconectare.

Cadrul strategic 2021-2027 privind sănătatea și securitatea la locul de muncă stabilește priorități și acțiuni-cheie pentru a asigura protecția securității și sănătății lucrătorilor la locul de muncă. Directiva privind timpul de lucru stabilește norme privind perioadele de repaus zilnic și săptămânal, concediul anual și limitele orelor de lucru săptămânale. Directiva privind condițiile de muncă transparente și previzibile oferă lucrătorilor care nu au un program de lucru previzibil (de exemplu, lucrătorii la cerere sau cu program de lucru cu zero ore) dreptul de a ști în avans când și unde va avea loc munca. În cele din urmă, Directiva privind echilibrul dintre viața profesională și cea privată ajută părinții și persoanele care se ocupă de îngrijirea copiilor să echilibreze viața profesională și cea de familie, oferind drepturi legate de concedii adecvate și de modalități de lucru flexibile.

România este pregătită să implementeze Pactul privind migrația și azilul și am demarat deja activități în acest sens, a afirmat ministrul afacerilor interne Cătălin Predoiu, în cadrul Conferinței Ministeriale privind operaţionalizarea Pactului privind migraţia şi azilul, organizată de Preşedinţia belgiană a Consiliului Uniunii Europene, în perioada 29-30 aprilie, la Gent. 

În cadrul conferinței, reprezentantul României a subliniat complexitatea noii legislații în domeniul migrației și azilului și importanța unei bune planificări a măsurilor de implementare și alocare a resurselor operaționale și financiare corespunzătoare. Ministrul Afacerilor Interne a evidențiat eforturile României pentru a asigura securitatea spațiului de liberă circulație, după ridicarea controalelor la frontierele aeriene și maritime interne, pe 31 martie.

Demnitarul român a evocat rezultatele pozitive ale Proiectului Pilot derulat de România la frontiera cu Serbia, începând din martie 2023, precum și transformarea colaborării fructuoase cu Comisia și Agențiile UE, într-un nou Cadru de Cooperare.

Totodată, în cadrul intervenției sale, domnul Cătălin Predoiu a semnalat lansarea de către România a unei inițiative de consolidare a cooperării regionale pentru combaterea migrației ilegale și a criminalității transfrontaliere, împreună cu Comisia Europeană și statele din regiune – Grecia – Bulgaria –  Ungaria – Slovacia – Austria.

„După mulți ani de negocieri, ne apropiem foarte repede de momentul așteptat – intrarea în vigoare a reformei sistemului privind migrația și azilul. Această reformă istorică nu ar trebui să fie adoptată doar pe hârtie, ci să schimbe fundamental modul în care lucrăm în teren, la frontiere și pe teritoriul nostru.  Atenția se mută acum pe implementarea acestor reforme, iar Conferința de la Gent reprezintă primul pas important în acest proces. Am avut, în ultima perioadă de timp, mai multe întâlniri cu omologii mei și acest subiect a figurat mereu pe ordinea de zi. Implicarea tuturor actorilor relevanți, la nivel politic, operațional și tehnic este esențială pentru îndeplinirea cu succes a obiectivelor urmărite, în sinergie cu sprijinul financiar adecvat.  România este pregătită să implementeze Pactul privind migrația și azilul și am demarat deja activități în acest sens. 

În anticiparea implementării reformei, pe parcursul anului 2023, împreună cu Comisia Europeană și Agențiile UE am derulat un Proiect Pilot la frontiera cu Serbia și am demonstrat cum o foarte bună practică poate prevala, uneori, unei legislații imperfecte, care va fi  în curând înlocuită.  Implicarea noastră în această inițiativă a fost în concordanță cu pașii activi pe care țara noastră îi întreprinde în cadrul eforturilor regionale de reducere a fluxurilor de migrație ilegală și de consolidare a securității frontierelor externe.  Acest instrument a fost foarte util și acțiunile preventive au contribuit la reducerea cu 97% a fluxurilor de migrație ilegală, iar numărul depistărilor de intrări ilegale a scăzut cu 50%. Rezultatele pozitive ale Proiectului Pilot ne-au încurajat să continuăm. Am făcut un nou pas prin transformarea colaborării fructuoase cu Comisia și agențiile UE, într-un nou Cadru de Cooperare, pe care deja avem un ritm foarte bun de implementare și înregistrăm progrese”, a afirmat ministrul Cătălin Predoiu. 

Evenimentul a reunit miniștrii de interne sau de migrație din statele membre UE și din țările asociate Schengen, reprezentanți ai Comisiei Europene și ai Agențiilor UE relevante.

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat marţi la Praga că, dacă va rămâne în acest post după alegerile europarlamentare din iunie, în viitoarea Comisie Europeană va exista şi un comisar pentru apărare, dată fiind importanţa acestui sector în contextul războiului provocat de invazia rusă în Ucraina, relatează agenţia EFE.

“Trebuie să cheltuim mai mult, să cheltuim mai mult ca europeni pentru apărare, şi acesta este motivul pentru care voi avea un comisar european pentru apărare”, a spus Ursula von der Leyen la postul ceh CT24, potrivit Agerpres.

Aflată deja în campanie pentru un nou mandat, von der Leyen se află la Praga în ajunul împlinirii a 20 de ani de la cel mai mare val de extindere din istoria UE, când zece state din Europa Centrală și de Est și din Europa de Sud au aderat la Uniunea Europeană.

Abordarea reconfirmată a lui von der Leyen privind crearea unui portofoliu de comisar european pentru apărare nu pare una întâmplătoare ținând cont de rezultatele ultimului sondaj Eurobarometru înainte de alegerile europene, unde cetățenii UE indică apărarea și securitatea (37%) ca priorități principale în consolidarea poziției UE la nivel mondial.

Poziția sa vine la o zi distanță după ce și-a apărat mandatul în fața contracandidaților la șefia Comisiei Europene, criticându-i pe “reprezentanții lui Putin care încearcă să distrugă UE”.

Ea a participat alături de candidații celorlalte familii politice europene la funcția de președinte al Comisiei Europene la o dezbatere la Maastricht.

Deși este candidatul oficial al Partidului Popular European pentru șefia Comisiei Europene, candidatură pentru care a fost aleasă în cadrul Congresului PPE de la București, Ursula von der Leyen nu este sigură de faptul că va obține un nou mandat.

Sondajele premergătoare alegerilor europene din 6-9 iunie sugerează că formaţiunile politice naționale ce fac parte Partidul Popular European vor câştiga împreună scrutinul, fără a obţine şi majoritatea, ceea ce ar permite totuși ca PPE să propună preşedintele Comisiei.

Însă, Bloomberg a relatat recent că președintele francez Emmanuel Macron caută susținere pentru a-l numi pe fostul premier italian Mario Draghi la șefia Comisiei Europene, în detrimentul Ursulei von der Leyen, scenariu exacerbat de faptul că liderul de la Elysee ar fi nemulțumit de rolul mult prea politic pe care von der Leyen și l-a asumat la cârma executivului european.

Materialul celor de la Bloomberg vine să completeze un scenariu care a debutat cu o analiză Euronews în care șapte lideri europeni, între care Mario Draghi și Klaus Iohannis, sunt vehiculați ca potențiali succesori ai lui von der Leyen în contextul nemulțumirilor legate de fostul ministru german al apărării.

Ursula von der Leyen a fost numită de liderii europeni în iulie 2019 la șefia Comisiei Europene și confirmată apoi de Parlamentul European cu o majoritate fragilă după ce în campania pentru alegerile europene din 2019 candidatul PPE pentru funcția de președinte al executivului european a fost Manfred Weber. Candidatura actualului președinte al popularilor europeni a fost respinsă atunci de președintele francez Emmanuel Macron, fiind lichidată procedura “Spitzenkandidaten” care prevedea că propunerea partidului care obține primul loc la alegerile europene să fie numită în funcția de președinte al Comisiei.

Acum, oficialii de la Bruxelles consultați de Bloomberg nu sunt siguri dacă Macron vrea într-adevăr înlocuirea ei ori doar exercită presiuni pentru a obține concesii în perspectiva negocierilor pentru funcțiile de top ale instituțiilor UE, tratative care vor fi declanșate după scrutinul european din 9 iunie. Cei 27 de șefi de stat sau de guvern se vor reuni apoi, pe 17 iunie, într-un prim summit pentru a stabili titularii funcțiilor de președinte al Comisiei Europene, președinte al Consiliului European și Înalt Reprezentant UE pentru afaceri externe și politică de securitate.

Președintele Comisiei este numit la discreția liderilor UE, după ce se ține cont de rezultatele alegerilor europene, ceea ce înseamnă că partidul care ajunge pe primul loc, de regulă PPE, se bucură de privilegiul nescris de a controla executivul. Socialiștii și liberalii își împart, de obicei, restul funcțiilor de conducere.

Tratatul în vigoare al Uniunii Europene, cel de la Lisabona, precizează la aliniatul 7 al articolului 17 că, ținând seama de alegerile pentru Parlamentul European şi după ce a procedat la consultările necesare, Consiliul European, hotărând cu majoritate calificată, propune Parlamentului European un candidat la funcţia de preşedinte al Comisiei.

Acest candidat este ales de Parlamentul European cu majoritatea membrilor care îl compun. În cazul în care acest candidat nu întruneşte majoritatea, Consiliul European, hotărând cu majoritate calificată, propune, în termen de o lună, un nou candidat, care este ales de Parlamentul European în conformitate cu aceeaşi procedură.