Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană dă asigurări țărilor UE și cetățenilor europeni după ce Parlamentul britanic a respins acordul Brexit: ”Suntem complet pregătiți pentru o ieșire fără acord pe 12 aprilie la miezul nopții”

Published

on

© EC Audiovisual

Uniunea Europeană va rămâne unită și este complet pregătită pentru o ieșire fără acord a Marii Britanii, a transmis Comisia Europeană, vineri, după ce membrii Parlamentului britanic au respins pentru a treia oară acordul privind Brexit negociat de Guvernul condus de Theresa May cu Uniunea Europeană.

”Regretăm votul negativ din Camera Comunelor. Un scenariu fără acord pe 12 aprilie este un scenariu probabil acum. Uniunea Europeană se pregătește pentru acest lucru din decembrie 2017 și este acum pregătită complet pentru un scenariu fără acord pe 12 aprilie la miezul nopții”, se arată în declarația executivului european remisă la scurt timp după ce președintele Consiliului European, Donald Tusk, a anunțat convocarea unui Consiliu European de urgență pentru data de 10 aprilie.

Comisia Europeană a mai subliniat că ”Uniunea Europeană va rămâne unită” și a respins orice altă variantă decât acordul deja negociat.

”Beneficiile acordului de retragere, inclusiv perioada de tranziție, nu vor fi aplicate sub nicio circumstanță într-un scenariu fără acord, iar înțelegerile sectoriale nu sunt o opțiune” a mai afirmat Comisia.

Citiți și Președinția română a Consiliului UE va continua să lucreze la planul de contingență privind Brexit

Recent, executivul de la Bruxelles a dat asigurări că Uniunea Europeană și statele sale membre sunt pregătite pentru iminența unei ieșiri fără acord a Regatului Unit din UE. De altfel, Comisia Europeană se pregătește încă din decembrie 2017 pentru un scenariu fără acord. În context, dintre cele 19 măsuri de contingență propuse în cazul unui ”no deal” Brexit, 17 au fost aprobate de Parlamentul European și de Consiliul Uniunii Europene, prezidat de la 1 ianuarie 2019 de România. Măsurile de contingență sunt disponibile aici.


Comisia Europeană explică ce implică un scenariu fără acord

”În cazul unui scenariu fără acord, Regatul Unit va deveni o țară terță și nu i se va aplica nicio măsură tranzitorie. De la data respectivă, întreaga legislație primară și secundară a UE va înceta să se aplice Regatului Unit. Nu va mai exista o perioadă de tranziție, astfel cum se prevede în Acordul de retragere. Evident, o astfel de situație va cauza grave perturbări pentru cetățeni și întreprinderi. 

Într-un astfel de scenariu, relațiile Regatului Unit cu UE ar fi reglementate de dreptul internațional public general, inclusiv de normele Organizației Mondiale a Comerțului. UE va avea obligația de a aplica imediat normele și tarifele sale vamale la frontierele cu Regatul Unit. Această obligație include efectuarea de verificări și controale privind respectarea standardelor vamale, sanitare și fitosanitare și verificarea conformității cu normele UE. În pofida pregătirilor considerabile efectuate de autoritățile vamale ale statelor membre, aceste controale ar putea cauza importante întârzieri la frontiere. De asemenea, entitățile din Regatul Unit nu ar mai fi eligibile pentru granturi UE și nu ar mai putea participa la procedurile de achiziții publice din UE în condițiile în vigoare în prezent. 

În mod similar, cetățenii Regatului Unit nu vor mai fi cetățeni ai Uniunii Europene. Britanicii vor fi supuși unor controale suplimentare la frontiere atunci când vor intra pe teritoriul Uniunii Europene. Și în această privință, statele membre au efectuat pregătiri considerabile în porturi și aeroporturi pentru a se asigura că aceste controale sunt efectuate cât mai eficient posibil. Cu toate acestea, întârzierile inerente unor astfel de controale nu pot fi excluse”. 


Deputații au respins pentru a treia oară acordul Brexit, cu 344 de voturi pentru și 286 de voturi împotrivă, în pofida apelului făcut de Theresa May care a promis că va demisiona din funcție pentru următoarea etapă a Brexit-ului în cazul în care parlamentarii vor adopta acordul.

După anunţarea rezultatului votului, premierul britanic Theresa May şi-a exprimat profundul regret că acordul convenit cu Bruxelles-ul a eşuat.

29 martie 2019 trebuia să reprezinte data ieșirii Marii Britanii din Uniunea Europeană ca urmare a declanșării articolului 50 de către guvernul britanic la 29 martie 2017. Acordul negociat și încheiat între executivul de la Londra și Uniunea Europeană la 25 noiembrie 2018 a fost respins în alte două rânduri de Parlamentul britanic.

După amânarea unui vot în Parlament în luna decembrie a anului 2018, la 15 ianuarie 2019, membrii Parlamentului britanic au votat împotriva acordului, marcând cea mai dură înfrângere politică a unui guvern britanic în Parlament. La votul din ianuarie, 432 de parlamentari au votat împotriva acordului privind Brexit negociat de cabinetul lui May, 202 dintre aceștia exprimându-și susținerea. Intrarea Brexit-ului ”în prelungiri” a devenit o certitudine pe 12 martie. Cu 17 zile înainte de termenul de 29 martie, membrii Parlamentului britanic au respins din nou acordul negociat de guvern și de Uniunea Europeană, cu o majoritate de 391 de parlamentari care au votat împotrivă, iar 242 pentru.

Drept urmare, premierul Theresa May a solicitat o prelungire a Brexit-ului până la data de 30 iunie 2019, după alegerile pentru Parlamentul European, dar fără a dori ca Marea Britanie să participe la acestea. Din această rațiune, șefii de stat și de guvern ai celor 27 de state membre UE au agreat prelungirea Brexit-ului.

De altfel, la Consiliul European convocat de Donald Tusk pentru data de 10 aprilie va participa și premierul Marii Britanii, în condițiile în care liderii UE-27 au acceptat săptămâna trecută o prelungire a termenului de ieșire a Marii Britanii din UE până la 22 mai cu condiția aprobării acordului de retragere până la 29 martie sau până la 12 aprilie fără un acord aprobat, caz în care liderii europeni se așteaptă ca Regatul Unit să indice, înainte de această dată, o cale de urmat care să fie supusă Consiliului European spre analiză.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

COMISIA EUROPEANA

Din planul economic de 37 de miliarde de euro al UE, România va primi a patra cea mai mare sumă, după Polonia, Ungaria și Spania, dar înaintea Italiei, Franței sau Germaniei

Published

on

© Comisia Europeană în România/ Facebook

Din planul de ajutor economic de 37 de miliarde de euro propus de către Comisia Europeană și intitulat Inițiativa de investiții (Coronavirus Response Investment Initiative), cele 3,1 miliarde de euro de care urmează să beneficieze România reprezintă a patra cea mai mare alocare națională pentru un stat membru în lupta împotriva consecințelor socio-economice asociate pandemiei cu noul coronavirus.

Conform unui tabel al Comisiei Europene consultat de CaleaEuropeană.ro, României îi sunt alocate 3,079 de miliarde de euro. Dintre acestea, 491 de milioane de euro reprezintă sume eliberate ca lichidități, iar 2,588 miliarde de euro corespund bugetului Uniunii Europene.

Singurele țări care devansează România în ce privește finanțarea alocată acestei inițiative sunt Polonia (7,435 miliarde de euro), Ungaria (5,6 miliarde de euro) și Spania (4,145 miliarde de euro).

În schimb, România va primi mai mulți bani decât Italia, Franța sau Germania în cadrul acestei inițiative.

Astfel, prima coloană reprezintă lichiditățile care provin din sumele de prefinanțare ce nu au fost cheltuite din fondurile de coeziune ale UE pe care statele membre ar trebui să le ramburseze în mod normal la bugetul UE până la sfârșitul lunii iunie 2020. Cea de-a doua coloană este dată cofinanțarea din bugetul UE care ar fi disponibilă dacă lichiditățile menționate anterior sunt utilizate pentru a finanța răspunsul economic împotriva efectelor noului coronavirus. Coloana a treia reprezintă totalul primelor două, fără a fi necesară alocarea unor bani suplimentari din fondurile naționale.

Coloana a patra reprezintă finanțări separate și sunt sume rămase din totatul Fondurilor de Investiții și Structurale Europene.

Comisia Europeană precizează că alocările naționale depind de sumele pe care statele membre trebuiau să le ramburseze Comisiei în acest an. Acestea depind de dimensiunea anvelopei bugetare pentru coeziune și de viteza de implementare.

Practic, lichiditățile de 491 de milioane de euro pentru România provin din sumele de prefinanțare ce nu au fost cheltuite din fondurile de coeziune ale UE pe care statele membre ar trebui să le ramburseze în mod normal la bugetul UE până la sfârșitul lunii iunie 2020. 

Suma de 2,588 de miliarde de euro reprezintă reprezintă cofinanțarea din bugetul UE care ar fi disponibilă dacă lichiditățile menționate anterior sunt utilizate pentru a finanța răspunsul economic împotriva efectelor noului coronavirus.

Comisia Europeană mai precizează că raportul dintre cele două tipuri de alocări variază de la un stat membru la altul, deoarece ratele de cofinanțare variază și de la o țară a UE la alta. De fapt, acestea depind de prosperitatea relativă a statelor membre ale UE.

Pachetul propus de Comisia Europeană și denumit Inițiativa de investiții (Coronavirus Response Investment Initiative) a fost aprobat de Parlamentul European într-o sesiune plenară extraordinară ce avut loc la 26 martie, iar conform unei decizii formale a Consiliului, planul va intra în vigoare la 1 aprilie 2020.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Coronavirus. UE sprijină Republica Moldova și țările Parteneriatului Estic: 140 de milioane de euro, realocate pentru nevoi urgente, iar 700 de milioane de euro pentru impactul socio-economic

Published

on

Comisia Europeană a decis luni realocarea a 140 de milioane de euro pentru nevoi urgente în Republica Moldova şi celelalte state ale Parteneriatului Estic (Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia și Ucraina), a informat executivul european într-un comunicat.

De asemenea, Comisia Europeană va redirecționa utilizarea instrumentelor deja existente, beneficiind de fonduri de până la 700 de milioane de euro, către sprijinirea gestionării impactului socio-economic al crizei coronavirusului.

La cererea țărilor partenere, Comisia Europeană va oferi un răspuns nevoilor imediate prin sprijinirea furnizării de instrumente medicale și echipament personal, cum ar fi ventilatoare, truse de laborator, măști, ochelari de protecție, halate și costume de protecție.

Comisia Europeană  conlucrează cu Organizația Mondială a Sănătății (OMS) și mobilizează 30 de miliioane de euro pentru a garanta că aceste materiale necesare sunt cumpărate în comun și distribuite în mod efectiv către sistemele de sănătate din cele șase țări în următoarele săptămâni.

Comisia Europeană a disponibilizat, de asemenea, peste 11,3 milioane de euro ca finanțare nerambursabilă dedicată organizațiilor societății civile.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană a lansat un site dedicat demontării miturilor și combaterii dezinformărilor privind pandemia de coronavirus

Published

on

© European Commission/ Facebook

Comisia Europeană a lansat luni o secțiune dedicată luptei împotriva dezinformării în ceea ce privește pandemia de coronavirus, furnizând materiale pentru a demonta mituri și a facilita verificarea factuală, iar secțiunea fiind disponibilă în cadrul website-ului dedicat răspunsului UE la coronavirus, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Decizia a fost anunțată după ce vicepreședintele Comisiei Europene pentru valori și transparență, Vera Jourova, a organizat, pe 27 martie, o teleconferință cu reprezentanți ai Google, Facebook, Twitter, Microsoft, Mozilla și ai asociației comerciale EDiMA, pentru a primi informații actualizate cu privire la răspândirea dezinformării legate de pandemia de coronavirus.

Platformele, toate semnatare ale Codului de bune practici privind dezinformarea, au informat că măsurile luate în ultimele săptămâni au contribuit la accesul sporit la informații oficiale (cum ar fi cele publicate de OMS sau de autoritățile naționale de sănătate), precum și la retrogradarea și eliminarea conținutului dăunător. Platformele au confirmat că există un flux constant de informații false și dăunătoare, în principal legate de sănătate, pe care le elimină în număr mare. În mod similar, acestea au pus în aplicare măsurile de eliminare a anunțurilor legate de echipamente de protecție, precum măștile. Cu toate acestea, există lipsuri în aplicarea pe deplin a acestor noi politici.

Vicepreședinta a îndemnat întreprinderile să facă schimb de date relevante cu cercetătorii, cu verificatori ai veridicității informației (fact-checkers), precum și să colaboreze cu autoritățile din toate statele membre și să facă schimb de modele de conținut eliminat, inclusiv cu Comisia.

În urma acestei discuții, vicepreședinta Jourová a salutat ”măsurile ferme luate de platforme și sprijin abordarea axată pe facilitarea accesului la surse oficiale și, în același timp, pe eliminarea conținutului dăunător și a practicilor abuzive sau înșelătoare”.

În paralel cu noua platformă, lansată de Comisia Europeană, Serviciul European de Acțiune Externă conitnuă să desfășoare activități de analizare și expunere a dezinformării cu privire la pandemie, provenită de la actori și surse externe.

Reamintim că au fost identificate peste 110 cazuri de dezinformare cu privire la coronavirus provenite din surse media pro-ruse, potrivit unui raport elaborat de Serviciul European de Acțiune Externă, instituție aflată în subordinea Înaltului Reprezentant al UE Josep Borrell.

 

Continue Reading

Facebook

Guvernul României: Măsuri de prevenție coronavirus (COVID-19)

Măsuri de prevenție - COVID19

Măsuri de prevenție - COVID-19#Coronavirus #COVID19

Publicată de Guvernul României pe Miercuri, 11 martie 2020
Advertisement
Advertisement

Trending