Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană dă asigurări țărilor UE și cetățenilor europeni după ce Parlamentul britanic a respins acordul Brexit: ”Suntem complet pregătiți pentru o ieșire fără acord pe 12 aprilie la miezul nopții”

Published

on

© EC Audiovisual

Uniunea Europeană va rămâne unită și este complet pregătită pentru o ieșire fără acord a Marii Britanii, a transmis Comisia Europeană, vineri, după ce membrii Parlamentului britanic au respins pentru a treia oară acordul privind Brexit negociat de Guvernul condus de Theresa May cu Uniunea Europeană.

”Regretăm votul negativ din Camera Comunelor. Un scenariu fără acord pe 12 aprilie este un scenariu probabil acum. Uniunea Europeană se pregătește pentru acest lucru din decembrie 2017 și este acum pregătită complet pentru un scenariu fără acord pe 12 aprilie la miezul nopții”, se arată în declarația executivului european remisă la scurt timp după ce președintele Consiliului European, Donald Tusk, a anunțat convocarea unui Consiliu European de urgență pentru data de 10 aprilie.

Comisia Europeană a mai subliniat că ”Uniunea Europeană va rămâne unită” și a respins orice altă variantă decât acordul deja negociat.

”Beneficiile acordului de retragere, inclusiv perioada de tranziție, nu vor fi aplicate sub nicio circumstanță într-un scenariu fără acord, iar înțelegerile sectoriale nu sunt o opțiune” a mai afirmat Comisia.

Citiți și Președinția română a Consiliului UE va continua să lucreze la planul de contingență privind Brexit

Recent, executivul de la Bruxelles a dat asigurări că Uniunea Europeană și statele sale membre sunt pregătite pentru iminența unei ieșiri fără acord a Regatului Unit din UE. De altfel, Comisia Europeană se pregătește încă din decembrie 2017 pentru un scenariu fără acord. În context, dintre cele 19 măsuri de contingență propuse în cazul unui ”no deal” Brexit, 17 au fost aprobate de Parlamentul European și de Consiliul Uniunii Europene, prezidat de la 1 ianuarie 2019 de România. Măsurile de contingență sunt disponibile aici.


Comisia Europeană explică ce implică un scenariu fără acord

”În cazul unui scenariu fără acord, Regatul Unit va deveni o țară terță și nu i se va aplica nicio măsură tranzitorie. De la data respectivă, întreaga legislație primară și secundară a UE va înceta să se aplice Regatului Unit. Nu va mai exista o perioadă de tranziție, astfel cum se prevede în Acordul de retragere. Evident, o astfel de situație va cauza grave perturbări pentru cetățeni și întreprinderi. 

Într-un astfel de scenariu, relațiile Regatului Unit cu UE ar fi reglementate de dreptul internațional public general, inclusiv de normele Organizației Mondiale a Comerțului. UE va avea obligația de a aplica imediat normele și tarifele sale vamale la frontierele cu Regatul Unit. Această obligație include efectuarea de verificări și controale privind respectarea standardelor vamale, sanitare și fitosanitare și verificarea conformității cu normele UE. În pofida pregătirilor considerabile efectuate de autoritățile vamale ale statelor membre, aceste controale ar putea cauza importante întârzieri la frontiere. De asemenea, entitățile din Regatul Unit nu ar mai fi eligibile pentru granturi UE și nu ar mai putea participa la procedurile de achiziții publice din UE în condițiile în vigoare în prezent. 

În mod similar, cetățenii Regatului Unit nu vor mai fi cetățeni ai Uniunii Europene. Britanicii vor fi supuși unor controale suplimentare la frontiere atunci când vor intra pe teritoriul Uniunii Europene. Și în această privință, statele membre au efectuat pregătiri considerabile în porturi și aeroporturi pentru a se asigura că aceste controale sunt efectuate cât mai eficient posibil. Cu toate acestea, întârzierile inerente unor astfel de controale nu pot fi excluse”. 


Deputații au respins pentru a treia oară acordul Brexit, cu 344 de voturi pentru și 286 de voturi împotrivă, în pofida apelului făcut de Theresa May care a promis că va demisiona din funcție pentru următoarea etapă a Brexit-ului în cazul în care parlamentarii vor adopta acordul.

După anunţarea rezultatului votului, premierul britanic Theresa May şi-a exprimat profundul regret că acordul convenit cu Bruxelles-ul a eşuat.

29 martie 2019 trebuia să reprezinte data ieșirii Marii Britanii din Uniunea Europeană ca urmare a declanșării articolului 50 de către guvernul britanic la 29 martie 2017. Acordul negociat și încheiat între executivul de la Londra și Uniunea Europeană la 25 noiembrie 2018 a fost respins în alte două rânduri de Parlamentul britanic.

După amânarea unui vot în Parlament în luna decembrie a anului 2018, la 15 ianuarie 2019, membrii Parlamentului britanic au votat împotriva acordului, marcând cea mai dură înfrângere politică a unui guvern britanic în Parlament. La votul din ianuarie, 432 de parlamentari au votat împotriva acordului privind Brexit negociat de cabinetul lui May, 202 dintre aceștia exprimându-și susținerea. Intrarea Brexit-ului ”în prelungiri” a devenit o certitudine pe 12 martie. Cu 17 zile înainte de termenul de 29 martie, membrii Parlamentului britanic au respins din nou acordul negociat de guvern și de Uniunea Europeană, cu o majoritate de 391 de parlamentari care au votat împotrivă, iar 242 pentru.

Drept urmare, premierul Theresa May a solicitat o prelungire a Brexit-ului până la data de 30 iunie 2019, după alegerile pentru Parlamentul European, dar fără a dori ca Marea Britanie să participe la acestea. Din această rațiune, șefii de stat și de guvern ai celor 27 de state membre UE au agreat prelungirea Brexit-ului.

De altfel, la Consiliul European convocat de Donald Tusk pentru data de 10 aprilie va participa și premierul Marii Britanii, în condițiile în care liderii UE-27 au acceptat săptămâna trecută o prelungire a termenului de ieșire a Marii Britanii din UE până la 22 mai cu condiția aprobării acordului de retragere până la 29 martie sau până la 12 aprilie fără un acord aprobat, caz în care liderii europeni se așteaptă ca Regatul Unit să indice, înainte de această dată, o cale de urmat care să fie supusă Consiliului European spre analiză.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

COMISIA EUROPEANA

Jean-Claude Juncker anunță că va înceta să fie ”activ politic” după încheierea mandatului de președinte al Comisiei Europene

Published

on

© audiovisual.ec.europa.eu

Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, intenționează să înceteze să fie activ politic, atunci când își va încheia mandatul de șef al executivului european la 31 octombrie 2019.

Nu voi mai activa politic. Dar voi rămâne activ, voi scrie, voi face plimbări lungi“, a spus Juncler într-un interviu pentru Tiroler Tageszeitung, citat de EU Observer.

În interviu, Juncker a recunoscut unele eșecuri, inclusiv faptul că Comisia sa nu a reușit să reînnoiască acordul-cadru cu Elveția.

Cel mai longeviv lider național din Uniunea Europeană post-Război Rece, fost șef al Eurogrupului și supranumit ”Mister Euro” și primul președinte al Comisiei Europene numit în această poziție ca urmare a unei competiții între familiile politice europene, Jean-Claude Juncker va părăsi arena politică europeană în aceeași zi în care este așteptat să se producă și Brexit-ul, 31 octombrie.

De la 1 noiembrie, Juncker va preda ștafeta în fruntea Comisiei Europene Ursulei von der Leyen, prima femeie care ocupă această poziție și primul german în această funcție după 52 de ani.

Prim-ministru al Luxemburgului între 2 – 

În 2005, în calitate de președinte al Consiliului UE, a fost gazdă a ceremoniei de semnare a Tratatului de Aderare a României la UE, la 25 aprilie.

Experiența sa politică datează din anii în care Jacques Delors, în calitate de președinte al Comisiei Europene, lucra pentru avansarea integrării europene. Membru al guvernelor conduse de Jacques Santer (la rândul său fost președinte al Comisiei Europene), Juncker a deținut portofolii de ministru și pe cea de prim-ministru din 1984 și până în 2013.

Mai mult, în perioada în care cele 12 state ale Comunității Europene puneau bazele Tratatului de la Maastricht – bornă remarcabilă a integrării europene – Jean-Claude Juncker era ministru de Finanțe al Luxemburgului. Din această calitate, a fost direct implicat în desăvârșirea criteriilor de la Maastricht, cele care stau la baza creării Uniunii Economice și Monetare și a adoptării euro ca monedă unică europeană.

Candidatura sa la șefia Comisiei Europene în 2014 nu venea însă doar pe fondul vastei experiențe de prim-ministru, președinte al Consiliului UE și actor în procesul integrării europene. Între 2005 și 2013, Jean-Claude Juncker a devenit primul președinte permanent al Eurogrupului – reuniunea miniștrilor de finanțe ai țărilor din zona euro – gestionând această structură în două perioade complet diferite: 1) una în care Europa privea cu încredere spre viitor prin prisma succesului său economic și al bunăstării exportate către est și 2) una în care a fost slăbită, adâncită în decalaje și fisurată în interioul zonei euro de criza economico-financiară.

În 2014, alături de Martin Schulz (PES), Guy Verhofstadt (ALDE), Ska Keller (Verzi) sau Alexis Tsipras (Stânga Europeană), Jean-Claude Juncker (PPE) intra în procesul Spitzenkandidaten, prin care fiecare familie politică își prezenta propunerea de viitor șef al Comisiei, iar în cazul câștigării alegerilor de către o formațiune sau alta, candidatul propus de respectiva formațiune ar fi fost numit președinte al Comisiei.

Alegerile din 22-25 mai 2014 au fost unice în acest sens: pentru prima dată, candidații la președinția Comisiei erau nominalizați și le era permis astfel să prezintă programe electorale, să participe la manifestaății electorale și să dezbată între ei.

Pe parcursul mandatului său, Juncker a avut de înfruntat provocări majore precum criza datoriei Greciei, criza migrației sau gestionarea la nivel politic a negocierilor de retragere a Marii Britanii din UE. În schimb, Fondul European de Investiții Strategice pe care l-a lansat și care a fost supranumit ”Planul Juncker” a dat roade în impulsionarea economiei europene. De asemenea, în același interval, cooperarea UE-NATO a fost aprofundată, iar ambițiile UE în materie de apărare europeană și autonomie strategică au avansat.

În 2019, procedura prin care Jean-Claude Juncker a fost numit președinte al Comisiei Europene nu a mai fost respectată de șefii de stat sau de guvern, procesul Spitzenkandidaten fiind devansat de opțiunea liderilor pentru negocieri politice în culise.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

EXCLUSIV Surse europene: Rovana Plumb este prima opțiune a Guvernului pentru poziția de comisar european. România dorește portofoliul pentru mediu în Comisia von der Leyen

Published

on

Europarlamentarii Rovana Plumb și Dan Nica sunt propunerile înaintate de premierul Viorica Dăncilă către președinta aleasă a Comisiei Europene Ursula von der Leyene, au declarat surse europene pentru CaleaEuropeană.ro, precizând că Rovana Plumb este prima opțiune a Guvernului.

Sursele citate au precizat că portofoliile dorite de România, în ordinea preferințelor, sunt cele pentru mediu, energie și transporturi. 

Cel mai probabil, portofoliul pe care Rovana Plumb îl va urmări va fi cel de mediu. Politica privind mediul va avea o importanță din ce în ce mai mare în următoarea Comisie și în politicile europene”, au susținut sursele menționate.

De altfel, înainte de a fi votată de plenul Parlamentului European, Ursula von der Leyen a promis că va crea în arhitectura Băncii Europene de Investiții un sector climatic pentru a genera investiții de 1.000 de miliarde de euro în următorul deceniu pentru combaterea schimbărilor climatice, reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și transformei Europei într-un continent neutru din acest punct de vedere până în anul 2050.

Presa autohtonă a relatat vineri că premierul Viorica Dăncilă a trimis Comisiei Europene o scrisoare cu propunerile României pentru funcția de comisar european, și anume pe europarlamentarii PSD Rovana Plumb și Dan Nica

Rovana Plumb a redevenit membru al Parlamentului European în urma alegerilor europene din 23-26 mai, când a fost cap de listă al PSD. În noul legislativ, aceasta este și vicepreședinte al Grupului S&D în Parlamentul European. Anterior, aceasta a fost eurodeputat între anii 2007-2012. În ultimul deceniu, Plumb a ocupat mai multe poziții ministeriale în guvernele României, între care și ministru al mediului și schimbărilor climatice (2012-2014). Între 2014 și 2015 a fost ministru al muncii, precum și ministru al fondurilor europene în 2017 și între 2018-2019.

În ce-l privește pe Dan Nica, acesta a fost ministru al comunicațiilor în perioada 2012-2014, când a devenit membru al Parlamentului European, poziție pentru care a fost reales pe 26 mai. Nica este șeful delegației PSD în Parlamentul European.

Premierul Viorica Dăncilă a solicitat un portofoliu consistent pentru România, respectând principiul parității de gen solicitat de Ursula von der Leyen

De altfel, Viorica Dăncilă a anunțat încă din luna iulie că România va respecta principiul echilibrului de gen dorit de Ursula von der Leyen și că va trimite la Bruxelles două propuneri pentru poziția de comisar, o femeie și un bărbat

Mai mult, șefa Executivului de la București a avut o convorbire telefonică la 29 iulie cu noua șefă a executivului european, solicitându-i acesteia un portofoliu „consistent” de comisar european.

Referindu-se la formarea viitoarei Comisii Europene, demnitarul român a exprimat interesul pentru un portofoliu consistent în cadrul Colegiului Comisarilor, care să reflecte expertiza României, precum și contribuția țării noastre la consolidarea și dezvoltarea agendei europene, dovedită inclusiv prin exercitarea cu succes a mandatului României la Președinția Consiliului UE”, a precizat Guvernul într-un comunicat remis după convorbirea telefonică.

Pe lângă România, 21 de țări membre ale UE și-au oficializat propunerile de comisar european. Din cele 21 de propuneri, nouă sunt femei. Țările care nu și-au nominalizat încă nicio propunere de comisar european pentru mandatul 2019-2024 sunt: Belgia, Croația, Franța, Italia, Portugalia și Marea Britanie. În ce privește Marea Britanie, premierul Boris Johnson a anunțat că Londra nu va veni cu nicio propunere dat fiind faptul că Regatul Unit urmează să părăsească Uniunea Europeană la 31 octombrie 2019.

Ce urmează pentru Rovana Plumb și Dan Nica?

Potrivit procedurii, cei doi candidați propuși de către Guvernul României urmează să fie intervievați de către președinta aleasă a Comisiei Europene. În urma acestei etape, Ursula von der Leyen trebuie să hotărească dacă accepta una dintre propunerile României și, în cazul unei decizii afirmative, să aloce candidatului ales un portofoliu.

Conform prerogativelor existente la articolul 17 aliniatul 6 din Tratatul UE și la articolul 248 din Tratatul de funcționare al UE, președintele Comisiei Europene decide cum este organizată Comisia Europeană. Astfel, Ursula von der Leyen are libertatea de a-și alege comisarii și de a stabili ce portofolii creează sau alocă pentru aceștia.

După ce von der Leyen va alege membrii Colegiului său, Consiliul Uniunii Europene va adopta o listă a candidaților pentru poziția de comisar european, câte unul pentru fiecare stat membru.

Comisarii-desemnați vor fi ulterior audiați de către comisiile de specialitate ale Parlamentului European, fiecare candidat prezentându-se în Comisia a cărei activitate este corespondentă domeniului de activitate al viitorului comisar european.

Fiecare comisie parlamentară în parte va evalua, în urma audierii, expertiza și performanța candidatului, rezultate care sunt transmise apoi președintelui Parlamentului European.

În cazul unui rezultat negativ asupra unui candidat, acesta este retras din proces, iar procedurea se reia în cazul țării al cărei candidat este respins.

Ulterior, întreaga Comisie Europeană va fi supusă unui vot de încredere din partea Parlamentului European. 

În cele din urmă, noua Comisie Europeană este numită oficial de către Consiliul Uniunii Europene, printr-un vot cu majoritate calificată.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Jean-Claude Juncker, despre politica noului guvern britanic: ”Mici jocuri de vară. Vor fi cei mai mari pierzători dacă se ajunge la un Brexit dur”

Published

on

© European Commission

Un Brexit fără acord ar afecta Marea Britanie mai mult decât restul Europei, indiferent cât de mult se preface guvernul premierului Boris Johnson că acest lucru nu se va întâmpla, a declarat președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, într-un interviu acordat sâmbătă presei austriece.

Jean-Claude Juncker, care va fi succedat de la 1 noiembrie în funcția de președinte al Comisiei Europene de Ursula von der Leyen, a descris politica noului guvern britanic, care respinge Acordul de retragere în forma negociată de executivul Theresei May, drept ”mici jocuri de vară”.

Marea Britanie a făcut presiuni asupra Uniunii Europene pentru a modifica termenii acordului de retragere a Marii Britanii, spunând că Bruxelles-ul ar trebui să-și asume responsabilitatea pentru un Brexit fără acord dacă un compromis între cele două părți nu este identificat, notează Euronews, care citează interviul acordat de șeful executivului european.

Dar, la sfârșitul zilei, asta ”ar face cel mai mult rău Marii Britanii”, a declarat Juncker pentru un ziar regional din provincia austriacă Tirol, unde își petrece în mod regulat vacanța de vară.

Dacă se ajunge la un Brexit dur, asta nu este în interesul nimănui, dar britanicii ar fi cei mai mari pierzători. Se comportă ca și cum nu ar fi așa, dar așa este“, a spus președintele Comisiei Europene pentru ziarul Tiroler Tageszeitung.

Juncker a mai indicat că UE este ”complet pregătită” pentru scenariul unei retrageri fără acord a Marii Britanii din UE.

În urmă cu câteva zile, purtătoarea de cuvânt a Comisiei Europene a arătat că UE este dispusă să discute Regatul Unit despre Brexit în următoarele săptămâni completând că Uniunea Europeană speră să se evite o ieșire dezordonată a Londrei, dar că Bruxelles-ul este pregătit și pentru un astfel de scenariu.

Guvernul de la Londra a anunţat marţi că Regatul Unit este ”pregătit şi dispus” să încheie un acord privind Brexitul cu Uniunea Europeană, după ce cotidianul The Guardian scrisese că premierul Boris Johnson nu are intenţia de a renegocia acordul de retragere din Uniunea Europeană, iar scenariul său central de lucru este un Brexit fără acord.

Citiți și:
Purtător de cuvânt al premierului britanic Boris Johnson: Nu există niciun ”dacă” sau ”dar”. Regatul Unit va părăsi Uniunea Europeană la 31 octombrie

Pe de altă parte, premierul Boris Johnson a insistat în repetate rânduri că Regatul Unit va părăsi Uniunea Europeană la 31 octombrie, cu sau fără acord, și că noi discuții privind Brexit-ul nu își au rostul decât în cazul în care Bruxelles-ul este dispus să renunțe la așa-numita ”plasă de siguranță”, prevedere stabilită în decembrie 2017 de fostul prim-ministru Theresa May cu negociatorii europeni, inserată în forma inițială a Acordului de retragere.

Descris ca o ”plasă de siguranță” sau ca o ”poliță de asigurare”, mecanismul de backstop este o prevedere a Acordului de retragere menită să asigure evitarea unei granițe dure între provincia nord-irlandeză și Irlanda, chiar dacă nu vor fi stabilite un acord privind comerțul și dispoziții de securitate.

Astfel, Irlanda de Nord ar rămâne aliniată unor norme privind piața unică, garantând o frontieră fără fricțiuni cu Republica Irlanda, respectându-se, în acest caz, și Acordul din Vinerea Mare.

Punerea în aplicare a ”plasei de siguranță” ar implica, de asemenea, și un teritoriu vamal unic temporar, menținând Regatul Unit în uniunea vamală până când Bruxelles și Londra vor fi convenit, printr-un acord comercial, suspendarea prevederilor acestui mecanism de backstop.

 

Continue Reading

Cum pot vota românii din diaspora la alegerile prezidențiale

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending