Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană dă asigurări țărilor UE și cetățenilor europeni după ce Parlamentul britanic a respins acordul Brexit: ”Suntem complet pregătiți pentru o ieșire fără acord pe 12 aprilie la miezul nopții”

Published

on

© EC Audiovisual

Uniunea Europeană va rămâne unită și este complet pregătită pentru o ieșire fără acord a Marii Britanii, a transmis Comisia Europeană, vineri, după ce membrii Parlamentului britanic au respins pentru a treia oară acordul privind Brexit negociat de Guvernul condus de Theresa May cu Uniunea Europeană.

”Regretăm votul negativ din Camera Comunelor. Un scenariu fără acord pe 12 aprilie este un scenariu probabil acum. Uniunea Europeană se pregătește pentru acest lucru din decembrie 2017 și este acum pregătită complet pentru un scenariu fără acord pe 12 aprilie la miezul nopții”, se arată în declarația executivului european remisă la scurt timp după ce președintele Consiliului European, Donald Tusk, a anunțat convocarea unui Consiliu European de urgență pentru data de 10 aprilie.

Comisia Europeană a mai subliniat că ”Uniunea Europeană va rămâne unită” și a respins orice altă variantă decât acordul deja negociat.

”Beneficiile acordului de retragere, inclusiv perioada de tranziție, nu vor fi aplicate sub nicio circumstanță într-un scenariu fără acord, iar înțelegerile sectoriale nu sunt o opțiune” a mai afirmat Comisia.

Citiți și Președinția română a Consiliului UE va continua să lucreze la planul de contingență privind Brexit

Recent, executivul de la Bruxelles a dat asigurări că Uniunea Europeană și statele sale membre sunt pregătite pentru iminența unei ieșiri fără acord a Regatului Unit din UE. De altfel, Comisia Europeană se pregătește încă din decembrie 2017 pentru un scenariu fără acord. În context, dintre cele 19 măsuri de contingență propuse în cazul unui ”no deal” Brexit, 17 au fost aprobate de Parlamentul European și de Consiliul Uniunii Europene, prezidat de la 1 ianuarie 2019 de România. Măsurile de contingență sunt disponibile aici.


Comisia Europeană explică ce implică un scenariu fără acord

”În cazul unui scenariu fără acord, Regatul Unit va deveni o țară terță și nu i se va aplica nicio măsură tranzitorie. De la data respectivă, întreaga legislație primară și secundară a UE va înceta să se aplice Regatului Unit. Nu va mai exista o perioadă de tranziție, astfel cum se prevede în Acordul de retragere. Evident, o astfel de situație va cauza grave perturbări pentru cetățeni și întreprinderi. 

Într-un astfel de scenariu, relațiile Regatului Unit cu UE ar fi reglementate de dreptul internațional public general, inclusiv de normele Organizației Mondiale a Comerțului. UE va avea obligația de a aplica imediat normele și tarifele sale vamale la frontierele cu Regatul Unit. Această obligație include efectuarea de verificări și controale privind respectarea standardelor vamale, sanitare și fitosanitare și verificarea conformității cu normele UE. În pofida pregătirilor considerabile efectuate de autoritățile vamale ale statelor membre, aceste controale ar putea cauza importante întârzieri la frontiere. De asemenea, entitățile din Regatul Unit nu ar mai fi eligibile pentru granturi UE și nu ar mai putea participa la procedurile de achiziții publice din UE în condițiile în vigoare în prezent. 

În mod similar, cetățenii Regatului Unit nu vor mai fi cetățeni ai Uniunii Europene. Britanicii vor fi supuși unor controale suplimentare la frontiere atunci când vor intra pe teritoriul Uniunii Europene. Și în această privință, statele membre au efectuat pregătiri considerabile în porturi și aeroporturi pentru a se asigura că aceste controale sunt efectuate cât mai eficient posibil. Cu toate acestea, întârzierile inerente unor astfel de controale nu pot fi excluse”. 


Deputații au respins pentru a treia oară acordul Brexit, cu 344 de voturi pentru și 286 de voturi împotrivă, în pofida apelului făcut de Theresa May care a promis că va demisiona din funcție pentru următoarea etapă a Brexit-ului în cazul în care parlamentarii vor adopta acordul.

După anunţarea rezultatului votului, premierul britanic Theresa May şi-a exprimat profundul regret că acordul convenit cu Bruxelles-ul a eşuat.

29 martie 2019 trebuia să reprezinte data ieșirii Marii Britanii din Uniunea Europeană ca urmare a declanșării articolului 50 de către guvernul britanic la 29 martie 2017. Acordul negociat și încheiat între executivul de la Londra și Uniunea Europeană la 25 noiembrie 2018 a fost respins în alte două rânduri de Parlamentul britanic.

După amânarea unui vot în Parlament în luna decembrie a anului 2018, la 15 ianuarie 2019, membrii Parlamentului britanic au votat împotriva acordului, marcând cea mai dură înfrângere politică a unui guvern britanic în Parlament. La votul din ianuarie, 432 de parlamentari au votat împotriva acordului privind Brexit negociat de cabinetul lui May, 202 dintre aceștia exprimându-și susținerea. Intrarea Brexit-ului ”în prelungiri” a devenit o certitudine pe 12 martie. Cu 17 zile înainte de termenul de 29 martie, membrii Parlamentului britanic au respins din nou acordul negociat de guvern și de Uniunea Europeană, cu o majoritate de 391 de parlamentari care au votat împotrivă, iar 242 pentru.

Drept urmare, premierul Theresa May a solicitat o prelungire a Brexit-ului până la data de 30 iunie 2019, după alegerile pentru Parlamentul European, dar fără a dori ca Marea Britanie să participe la acestea. Din această rațiune, șefii de stat și de guvern ai celor 27 de state membre UE au agreat prelungirea Brexit-ului.

De altfel, la Consiliul European convocat de Donald Tusk pentru data de 10 aprilie va participa și premierul Marii Britanii, în condițiile în care liderii UE-27 au acceptat săptămâna trecută o prelungire a termenului de ieșire a Marii Britanii din UE până la 22 mai cu condiția aprobării acordului de retragere până la 29 martie sau până la 12 aprilie fără un acord aprobat, caz în care liderii europeni se așteaptă ca Regatul Unit să indice, înainte de această dată, o cale de urmat care să fie supusă Consiliului European spre analiză.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

ALEGERI EUROPENE 2019

Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, mesaj de la urnele de vot: Votați ca și când ar conta! Fiecare vot contează!

Published

on

©️ Jean-Claude Juncker- Twitter

Considerate cruciale pentru viitorul Uniunii Europene. alegerile europarlamentare au început pe 23 mai, și se vor desfășura până duminică, 26 mai. 427 de milioane de cetățeni europeni cu drept de vot sunt așteptați de joi până duminică la urne în cele 28 de state membre ale Uniunii Europene pentru alegerile pe care, în urmă cu doi ani, președintele Comisiei Europene le-a intitulat ”intâlnirea europenilor cu democrația” și care vor reprezenta primul pas al unui proces ce va conduce la schimbarea garniturii de lideri din ierarhia principalelor instituţii ale UE până la finalul lui 2019.

Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, se află în rândul oficialilor europeni care a votat pentru alegerile europene. Acesta a postat un mesaj pe contul său oficial pe Twitter, prin care a transmis că: „Tocmai am votat .Votează ca și când ar conta! Fiecare vot contează.”

Tot astăzi, președintele Parlamentului European, Antonio Tajani a transmis alegătorilor europeni că votul reprezintă un „gest simplu” prin care „putem conta mai mult în Europa.”

Primii dintre cei 427 de milioane de alegători europeni care se prezintă la vot sunt britanicii şi olandezii, care vor face acest lucru joi, 23 mai. Vineri vor vota alegătorii din Irlanda, iar sâmbătă cei din Slovacia, Letonia şi Malta. În Cehia votul se va desfăşura în două zile, vineri şi sâmbătă. Restul de 21 de state, inclusiv Germania, Franța și România, vor deschide urnele duminică, 26 mai. În România, alegerile pentru Parlamentul European vor coincide și cu un referendum național organizat pe tema justiției la inițiativa președintelui Klaus Iohannis. Ultimele urne se vor închide în Italia, duminică, la ora 23:00. 

CaleaEuropeană.ro vă va ține la curent cu cele mai importante evoluții – prezența la urne, declarații politice, proiecții și rezultate – pe parcursul celor patru zile ale întâlnirii europenilor cu democrația.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Jean-Claude Juncker crede că istoria îi va da dreptate Angelei Merkel: Poți face multe de la Berlin, dar nu să conduci sau să divizezi Europa

Published

on

© Consilium.europa.eu

Preşedintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker a lăudat-o pe cancelarul german Angela Merkel pentru politica sa de primire a refugiaţilor, transmite DPA, citând un interviu pentru publicația Bild.

“Angela Merkel a făcut lucrul potrivit în toamna anului 2015, iar istoria va confirma acest lucru. Dacă ar fi închis frontiera germană, Austria şi Ungaria s-ar fi prăbuşit sub povara refugiaţilor. Acesta este adevărul”, a declarat Jean-Claude Juncker, conform Agerpres.

Întrebat dacă Angela Merkel a condus sau a divizat Uniunea Europeană, Juncker a răspuns: “Puteţi face multe de la Berlin. Asta-i adevărat. Dar o singură persoană nu poate nici să conducă şi nici să divizeze UE. În Europa ai întotdeauna nevoie de aliaţi solizi pe care să te poţi baza şi de mulţi prieteni dacă vrei să realizezi ceva“.

Președintele Comisiei Europene se numără printre cei care o apreciază pe Angela Merkel, cea care l-a susținut în 2014 pentru a deveni șeful executivului european.

De altfel, speculațiile privind alegerea lui Merkel în funcția de președinte al Consiliului European au apărut după ce Jean-Claude Juncker, actualul președinte al Comisiei Europene, a declarat că Angela Merkel este „foarte calificată” pentru a conduce o instituție europeană.

În perioada 2015-2016, în timpul crizei migrației, când și amenințările teroriste s-au întețit, popularitatea Angelei Merkel a suferit o dramatică diminuare, iar criticile politice s-au acutizat. Cu toate acestea, cancelarul german a câștigat alegerile legislative din 2017 și a format, cu dificultate totuși, o nouă majoritate care să o mențină în fruntea Germaniei.

Angela Merkel, cea care ar urma să-l egaleze în 2021 pe Helmut Kohl ca longevitate în funcția de cancelar al Germaniei, este la ora actuală cel mai vechi membru al Consiliului European.

Cancelar al Germaniei din 2005, Merkel a reprezentat Germania la toate reuniunile Consiliului European din ultimii 14 ani, perioadă în care, spre comparație, Franța a fost reprezentată de patru președinți, Italia de șapte prim-miniștri, Marea Britanie de patru premieri sau Spania de trei șefi ai guvernului.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Regulamentul GDPR, la un an de la intrarea în vigoare: Au fost înregistrate aproape 90.000 de notificări cu privire la încălcări ale securităţii datelor cu caracter personal

Published

on

Aproape 90.000 de notificări cu privire la încălcări ale securităţii datelor cu caracter personal şi peste 144.000 de întrebări şi plângeri adresate autorităţilor naţionale sunt rezultatele raportate de Comisia Europeană (CE) la un an de la intrarea în vigoare a Regulamentului General privind Protecţia Datelor (GDPR), la 25 mai 2018, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

La 25 mai sărbătorim intrarea în vigoare a noilor norme europene în materie de protecţie a datelor, şi anume a Regulamentului general privind protecţia datelor, cunoscut ca GDPR. Aceste norme revoluţionare nu numai că au pregătit Europa pentru era digitală, dar au şi devenit un punct de referinţă la nivel mondial. Obiectivul principal al normelor a fost acela de a le oferi cetăţenilor mijloacele necesare pentru a-şi exercita drepturile şi de a-i ajuta să dobândească un nivel mai mare de control asupra datelor lor cu caracter personal. Acest lucru se întâmplă deja, deoarece cetăţenii europeni încep să îşi folosească noile drepturi, peste două treimi dintre ei fiind la curent cu acest regulament. Un alt avantaj este faptul că întreprinderile beneficiază, în prezent, de un singur set de norme, aplicabil în întreaga Uniune. Acestea şi-au pus ordine în activităţi în ceea ce priveşte datele, fapt care a condus la îmbunătăţirea nivelului de securitate a datelor şi la construirea unor relaţii bazate pe încredere cu clienţii lor“, au afirmat, într-o declaraţie comună, Andrus Ansip, vicepreşedinte pentru piaţa unică digitală, şi Vera Jourová, comisar pentru justiţie, consumatori şi egalitatea de gen.

Primele rezultate ale sondajului Eurobarometru special privind protecţia datelor, publicate miercuri de Comisia Europeană, arată că, în decurs de un an, au fost înregistrate aproximativ 90.000 de notificări cu privire la încălcări ale securităţii datelor cu caracter personal şi peste 144.000 de întrebări şi plângeri adresate autorităţilor naţionale.

Cei doi oficiali europeni au punctat, totodată, că datorită noului Regulament european privind protecţia datelor cu caracter personal autorităţile au devenit mai eficace în abordarea încălcărilor.

“De exemplu, la un an de la intrarea în vigoare a regulamentului, Comitetul european pentru protecţia datelor, înfiinţat recent, a înregistrat peste 400 de cazuri transfrontaliere de utilizare abuzivă a datelor cu caracter personal în Europa. Acest lucru demonstrează beneficiile suplimentare ale RGPD, întrucât protecţia datelor nu se opreşte la frontierele naţionale. Cetăţenii devin din ce în ce mai conştienţi şi acesta este un semnal foarte încurajator”, menţionează reprezentanţii Comisiei.

Potrivit oficialilor, citaţi într-un comunicat al Reprezentanţei în România a Comisiei Europene, date recente arată că aproximativ şase din zece persoane sunt la curent cu faptul că în ţara lor de reşedinţă există o autoritate pentru protecţia datelor, în creştere faţă de 2015, când patru din zece persoane ştiau acest lucru.

“Principiile GDPR sunt o sursă de inspiraţie şi pentru ţări din afara Europei. Din Chile în Japonia, din Brazilia în Coreea de Sud, din Argentina în Kenya, observăm apariţia unor noi legi privind protecţia vieţii private, bazate pe garanţii solide, drepturi individuale exercitabile şi autorităţi de supraveghere independente. O astfel de convergenţă ascendentă oferă noi oportunităţi de promovare a fluxurilor de date bazate pe încredere şi securitate. Regulamentul general privind protecţia datelor a adus schimbări, atât în Europa, cât şi în afara acesteia, însă respectarea acestuia este un proces dinamic şi nu se realizează peste noapte. Principala noastră prioritate pentru lunile următoare este să asigurăm o punere în aplicare corectă şi uniformă a regulamentului în statele membre. Îndemnăm statele membre să respecte litera şi spiritul GDPR pentru a crea un mediu previzibil şi pentru a evita sarcinile inutile pentru părţile interesate, în special pentru IMM-uri. De asemenea, vom continua colaborarea strânsă cu Comitetul European pentru Protecţia Datelor şi cu autorităţile naţionale de protecţie a datelor, precum şi cu întreprinderile şi societatea civilă, pentru a aborda cele mai presante chestiuni şi a facilita punerea în aplicare a noilor norme”, susţin Andrus Ansip şi Vera Jourová.

Regulamentul General privind Protecţia Datelor este un set unic de norme cu o abordare comună la nivelul UE în ceea ce priveşte protecţia datelor cu caracter personal, care se aplică direct în statele membre.

Noile reguli se aplică din 25 mai 2018, iar de atunci aproape toate statele membre şi-au adaptat legislaţia naţională pentru a se alinia la Regulament.

În cadrul sondajului Eurobarometru privind GDPR au fost colectate opiniile a peste 27.000 de persoane din întreaga Uniune Europeană.

Comisia Europeană va sărbători un an de la intrarea în vigoare a GDPR în cadrul unui eveniment care va avea loc pe 13 iunie, dată la care va publica rezultatele complete ale sondajului Eurobarometru special. 

Continue Reading
Advertisement
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending