Connect with us

U.E.

Germania și-a extins embargoul asupra exporturilor de arme către Arabia Saudită pentru încă șase luni, dar face o excepție pentru armele produse în colaborare cu Franța și Marea Britanie

Published

on

@Pixabay License

Germania și-a extins actuala interdicție asupra exporturilor de arme către Arabia Saudită timp de încă șase luni, până la 30 septembrie, potrivit purtătorului de cuvânt al cancelarului Angela Merkel, Steffen Seibert, în urma unei întâlniri a Consiliului Federal de Securitate al Germaniei. Cu toate acestea, o excepție este făcută pentru producătorii britanici și francezi cu care fabricile germane de armament colaborează, informează Deutsche Welle și Politico.eu

Joi seara, Steffen Seibert a anunțat extinderea embargoului asupra exporturilor de arme către Arabia Saudită, făcând și unele concesii pentru aliații francezi și britanici pentru ca aceștia să poată livra în continuare produse care utilizează tehnologie germană. Cu toate acestea, În această perioadă, nu vor fi aprobate noi contracte, a mai declarat Seibert, după întâlnirea convocată de Angela Merkel pentru revizuirea acestei măsuri.

În această perioadă, nu vor fi aprobate noi contracte, a declarat Seibert. Decizia a venit după ce Merkel s-a întâlnit joi cu membrii cabinetului ei pentru a revizui politica. 

Guvernul german a pus o interdicție temporară asupra vânzărilor de arme către Arabia Saudită în octombrie 2018, ca urmare a uciderii controversate a jurnalistului Jamal Khashoggi într-un consulat al Arabiei Saudite din Istanbul.

La vremea respectivă, Merkel declara că nu vor mai fi acceptate noi exporturi în țară până când nu vor fi stabilite circumstanțele morții lui Khashoggi. Însă, mai recent, cancelarul a indicat că Germania trebuie să fie mai flexibilă.

Polemicile privind interdicția au împărțit coaliția de guvernare a lui Merkel, dar a atras și critici din partea Franței și Marii Britanii. Ambele țări au denunțat faptul că embargoul impus asupra armelor saudite interzice, de asemenea, vânzările de arme fabricate în diferite țări, care se întâmplă să aibă componente germane în ele.

Ambasadorul Franței în Germania, Anne-Marie Descotes, a declarat săptămâna aceasta că politica germană privind exportul de arme și regulile greoaie de licențiere au amenințat viitoarele proiecte bilaterale de apărare. Descotes a avertizat că această decizie ar determina companiile să prefere sistemele de arme care nu includ componente germane.

De asemenea, diplomatul a avertizat asupra faptului că germanii au tratat dezbaterea ca și cum exporturile de arme ar fi o chestiune de politică internă, când de fapt ,,are consecințe grave pentru cooperarea noastră bilaterală în domeniul apărării și pentru consolidarea suveranității europene”.

Într-o încercare de a atenua aceste preocupări, guvernul german a fost de acord ca licențele de export să fie prelungite pentru încă nouă luni, până la 31 decembrie 2019, cu scopul de a scuti companiile de la un proces costisitor și consumator de timp pentru solicitarea unei noi licențe.

De asemenea, Germania a cerut Franței și Marii Britanii să se asigure că livrările de sisteme de arme către Arabia Saudită sau Emiratele Arabe Unite nu vor fi folosite în conflictul din Yemen.

În acest context, există deja dovezi privind ineficiența controalelor Germaniei asupra exporturilor de arme; în februarie, investigațiile Deutsche Welle au arătat că în Yemen se utilizează arme  și tehnologie germane, în ciuda controalelor de export ale Germaniei.

Emiratele Arabe Unite sunt de mult timp unul dintre cei mai mari clienți ai Germaniei în ceea ce privește armele și tehnologia de apărare. Însă, din 2015, armata Emiratelor a fost una dintre părțile importante împlicate în războiul din Yemen, unul dintre cele mai mortale conflicte din lume. 

Pe acest fundal, guvernul german a negat în repetate rânduri că arme provenite din Germania ar fi utilizate în sângerosul conflict. De altfel, ministrul german al economiei, Peter Altmaier, a negat această ipoteza chiar în cadrul Conferinței de Securitate de la Munchen din februarie, anul acesta. 

,,Relansarea exporturilor de arme în Arabia Saudită ar fi un semnal fatal de politică externă și ar contribui la continuarea destabilizării Orientului Mijlociu”, a declarat purtătorul de cuvânt al Partidului Verde, Omid Nouripour, pentru Deutsche Welle. ,,Avem nevoie de o politică europeană comună privind exportul de arme care să excludă exporturile în zone de război”, a mai spus acesta.

Seibert a adăugat că guvernul german va promova, în timpul consultărilor privind prelungirea licențelor de export în următoarele 9 luni,  apelul ca “armele produse în comun să nu fie folosite în războiul din Yemen și ca, în timpul prelungirii de nouă luni, să nu fie livrate armamente asamblate în cadrul acestor programe comune Arabiei Saudite și Emiratelor”, citează Politico.eu

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

U.E.

Polonia: Partidul Lege și Justiție a câștigat detașat alegerile parlamentare și își va reînnoi legitimitatea mandatului obținut cu 4 ani în urmă

Published

on

© premierrp/ instagram

Potrivit rezultatelor Exit Poll, Partidul Lege și Justiție a câștigat detașat alegerile parlamentare din Polonia, având 43,6 % din voturi, relatează Politico

Partidul condus de Jarosław Kaczyński s-a clasat cu mult înaintea principalului partid de opoziție, Coaliția Civică, care a luat 27,4%. Apoi a fost urmat Stânga Unită cu 11,9%.

Conform unei distribuții preliminare a locurilor în camera inferioară a parlamentului de 460 de membri Sejm, PiS ar ocupa 239 de locuri – suficient pentru o majoritate absolută. Coaliția Civică va obține 130, Stânga 43, Coaliția Poloneză 34 și Confederația 13 locuri. Minoritatea germană are un singur loc.

Participarea la vot a înregistrat un nivel record.

Numărătoarea finală este așteptată marți.

Continue Reading

U.E.

Cancelarul german, Angela Merkel, despre legătura cu Franța: ”Colaborarea noastră ar trebui să devină şi mai puternică”

Published

on

© France Representation to the EU/ Twitter

Cancelarul german Angela Merkel s-a angajat sâmbătă să întărească legăturile cu Franţa, înainte de o călătorie în această ţară pentru o reuniune a consiliului de miniştri franco-german, relatează dpa, potrivit Agerpres.

“În legăturile bilaterale precum şi în rezolvarea conflictelor internaţionale Germania şi Franţa lucrează foarte strâns împreună şi vor ca acest lucru să continue în viitor”, a spus Merkel în discursul său video săptămânal.

Angela Merkel, Emmanuel Macron şi miniştrii din ambele ţări urmează să se întâlnească miercuri pentru discuţii în oraşul francez Toulouse, unde liderii celor două state plănuiesc să viziteze compania Airbus, producătorul european din domeniul apărării şi aerospaţial.

Totodată, Angela Merkel a vorbit despre un nou pact de consolidare a relaţiilor bilaterale, Tratatul de la Aachen, încheiat la începutul acestui an în oraşul german eponim din apropierea frontierei franceze.

“Prin acest lucru, colaborarea noastră ar trebui să devină şi mai puternică”, a spus Merkel în mesajul video. Ea a evidenţiat planurile de a promova contactul direct între cetăţenii din regiunea de frontieră prin finanţarea instituţiilor culturale.

“În plus, va exista un comitet pentru rezolvarea problemelor în regiunile de frontieră. Acest comitet va fi înfiinţat şi ne vom prezenta primele proiecte la consiliile de miniştri franco-germane”, a spus Merkel.

Continue Reading

U.E.

Lunga istorie a alegerilor din Polonia continuă. Astăzi, 13 octombrie, cetățenii polonezi sunt așteptați la urne într-un scrutin legislativ

Published

on

© premierrp / instagram

Polonia își continuă lunga istorie a alegerilor. Duminică, 13 octombrie, au loc alegeri parlamentare.

Partidul Lege și Justiție va încerca să reînnoiască legitimitatea mandatului obținut cu 4 ani în urmă. Până în prezent PLJ a dominat detașat în sondaje cu o preferință mediană de vot de 45%, următoarea forță politică –  Coaliatia Civică – fiind la doar 27-28%, iar cea de-a treia clasată în sondaje – Stânga Unită, o coaliție de trei partide – poate speră la un procentaj de 12-13%, informează RFI.

În Polonia, opoziţia a descris alegerile legislative de duminică ca fiind o luptă „existenţială” pentru a preveni partidul naţionalist de guvernământ să câştige alţi patru ani în fruntea ţării, relatează Adevărul.

PiS a câştigat alegerile din 2015 şi a iniţiat un program de cheltuieli sociale masive, câştigând o largă susţinere. 

Simultan, partidul a fost acuzat de faptul că a atacat sistemul judiciar, a intrat într-un război cultural şi, în ultimele luni, că şi-a folosit presa loială pentru a lansa un război împotriva „ideologiei LGBT”, susţinând că partidul apără valorile adevărate, tradiţionale ale polonezilor. 

Partidele din opoziţie nu au vreo iluzie că PiS va lua cel mai mare număr de voturi, dar speră că nu va avea suficiente pentru a putea forma un guvern şi că forţele liberale şi stângiste din opoziţie ar putea să guverneze ca o coaliţie mai largă.

Din cauza unor calcule mai complicate din sistemul polonez, multe pot depinde de posibilitatea ca două partide mai mici, unul dintre ele de extremă-dreaptă să treacă de pragul de 5 la sută pentru a intra în parlament. Mare parte din sprijinul pe care PiS îl primeşte vine de la oraşe mai mici şi din zona rurală, unde cheltuielile sociale au avut un impaact mai mare.

Din 1991, alegerile din Polonia s-au desfășurat conform unui sistem parlamentar tipic. Polonia alege la nivel național un conducător al statului – președinte și o legislatură. Președintele e ales pentru o perioadă de 5 ani de către alegători. Adunarea Națională are 2 camere. Parlamentul (Seimul Poloniei) are 460 membri, aleși pentru 4 ani prin liste de partid in multi-mandate circumscripte cu un prag de 5% pentru partidele singure și 8% pentru coaliții. Senatul are 100 de membri, aleși pentru 4 ani în 40 de multi-mandate circumscripte. Din 1991 alegerile sunt supravegheate de Comisia Electorală Națională, a cărei diviziune administrativă se numește Biroul Național Electoral.

 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending