Connect with us

U.E.

Germania și-a extins embargoul asupra exporturilor de arme către Arabia Saudită pentru încă șase luni, dar face o excepție pentru armele produse în colaborare cu Franța și Marea Britanie

Published

on

@Pixabay License

Germania și-a extins actuala interdicție asupra exporturilor de arme către Arabia Saudită timp de încă șase luni, până la 30 septembrie, potrivit purtătorului de cuvânt al cancelarului Angela Merkel, Steffen Seibert, în urma unei întâlniri a Consiliului Federal de Securitate al Germaniei. Cu toate acestea, o excepție este făcută pentru producătorii britanici și francezi cu care fabricile germane de armament colaborează, informează Deutsche Welle și Politico.eu

Joi seara, Steffen Seibert a anunțat extinderea embargoului asupra exporturilor de arme către Arabia Saudită, făcând și unele concesii pentru aliații francezi și britanici pentru ca aceștia să poată livra în continuare produse care utilizează tehnologie germană. Cu toate acestea, În această perioadă, nu vor fi aprobate noi contracte, a mai declarat Seibert, după întâlnirea convocată de Angela Merkel pentru revizuirea acestei măsuri.

În această perioadă, nu vor fi aprobate noi contracte, a declarat Seibert. Decizia a venit după ce Merkel s-a întâlnit joi cu membrii cabinetului ei pentru a revizui politica. 

Guvernul german a pus o interdicție temporară asupra vânzărilor de arme către Arabia Saudită în octombrie 2018, ca urmare a uciderii controversate a jurnalistului Jamal Khashoggi într-un consulat al Arabiei Saudite din Istanbul.

La vremea respectivă, Merkel declara că nu vor mai fi acceptate noi exporturi în țară până când nu vor fi stabilite circumstanțele morții lui Khashoggi. Însă, mai recent, cancelarul a indicat că Germania trebuie să fie mai flexibilă.

Polemicile privind interdicția au împărțit coaliția de guvernare a lui Merkel, dar a atras și critici din partea Franței și Marii Britanii. Ambele țări au denunțat faptul că embargoul impus asupra armelor saudite interzice, de asemenea, vânzările de arme fabricate în diferite țări, care se întâmplă să aibă componente germane în ele.

Ambasadorul Franței în Germania, Anne-Marie Descotes, a declarat săptămâna aceasta că politica germană privind exportul de arme și regulile greoaie de licențiere au amenințat viitoarele proiecte bilaterale de apărare. Descotes a avertizat că această decizie ar determina companiile să prefere sistemele de arme care nu includ componente germane.

De asemenea, diplomatul a avertizat asupra faptului că germanii au tratat dezbaterea ca și cum exporturile de arme ar fi o chestiune de politică internă, când de fapt ,,are consecințe grave pentru cooperarea noastră bilaterală în domeniul apărării și pentru consolidarea suveranității europene”.

Într-o încercare de a atenua aceste preocupări, guvernul german a fost de acord ca licențele de export să fie prelungite pentru încă nouă luni, până la 31 decembrie 2019, cu scopul de a scuti companiile de la un proces costisitor și consumator de timp pentru solicitarea unei noi licențe.

De asemenea, Germania a cerut Franței și Marii Britanii să se asigure că livrările de sisteme de arme către Arabia Saudită sau Emiratele Arabe Unite nu vor fi folosite în conflictul din Yemen.

În acest context, există deja dovezi privind ineficiența controalelor Germaniei asupra exporturilor de arme; în februarie, investigațiile Deutsche Welle au arătat că în Yemen se utilizează arme  și tehnologie germane, în ciuda controalelor de export ale Germaniei.

Emiratele Arabe Unite sunt de mult timp unul dintre cei mai mari clienți ai Germaniei în ceea ce privește armele și tehnologia de apărare. Însă, din 2015, armata Emiratelor a fost una dintre părțile importante împlicate în războiul din Yemen, unul dintre cele mai mortale conflicte din lume. 

Pe acest fundal, guvernul german a negat în repetate rânduri că arme provenite din Germania ar fi utilizate în sângerosul conflict. De altfel, ministrul german al economiei, Peter Altmaier, a negat această ipoteza chiar în cadrul Conferinței de Securitate de la Munchen din februarie, anul acesta. 

,,Relansarea exporturilor de arme în Arabia Saudită ar fi un semnal fatal de politică externă și ar contribui la continuarea destabilizării Orientului Mijlociu”, a declarat purtătorul de cuvânt al Partidului Verde, Omid Nouripour, pentru Deutsche Welle. ,,Avem nevoie de o politică europeană comună privind exportul de arme care să excludă exporturile în zone de război”, a mai spus acesta.

Seibert a adăugat că guvernul german va promova, în timpul consultărilor privind prelungirea licențelor de export în următoarele 9 luni,  apelul ca “armele produse în comun să nu fie folosite în războiul din Yemen și ca, în timpul prelungirii de nouă luni, să nu fie livrate armamente asamblate în cadrul acestor programe comune Arabiei Saudite și Emiratelor”, citează Politico.eu

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

REPUBLICA MOLDOVA

Republica Moldova, pe agenda reuniunii miniștrilor de Externe din UE de la Luxemburg. România este reprezentată de ministrul Teodor Meleșcanu

Published

on

Situația din Republica Moldova se află pe agenda reuniunii de luni Consiliului Afaceri Externe (CAE) de la Luxemburg, unde România este reprezentată de ministrul Afacerilor Externe, Teodor Meleșcanu.

Potrivit unui comunicat MAE, agenda reuniunii CAE de la Luxemburg va avea ca punct principal o discuţie de evaluare a procesului de implementare a Strategiei Globale a Uniunii Europene, în format comun cu miniştrii apărării.

Miniştrii afacerilor externe vor discuta despre eficientizarea Politicii Externe şi de Securitate Comune şi vor aborda teme de actualitate, precum situaţia din Republica Moldova şi evoluţiile din Sudan.

Discuția privind situația din Republica Moldova, deși programată anterior, are loc în contextul în care criza politică generată de dualitatea la putere a luat sfârșit vineri prin cedarea puterii de către Partidul Democrat condus de oligarhul Vlad Plahotniuc și preluarea acesteia de către coaliția ACUM – PSRM, cu instalarea unui guvern pro-european condus de Maia Sandu alături de socialiștii pro-ruși ai președintelui Igor Dodon.

De altfel, săptămâna trecută, miercuri, președintele Klaus Iohannis a trimis o scrisoare președintelui Comisiei Europene și președintelui Consiliului European în care a făcut un apel urgent la liderii instituțiilor europene ca ”împreună cu statele membre ale UE să identifice acțiuni concrete pentru a pune capăt situației actuale printr-o soluție negociată în Republica Moldova, pe baza valorilor și principiilor Uniunii Europene”.

Scrisoarea președintelui, alături de trimiterea la Chișinău unei delegații conduse de consilierul Bogdan Aurescu, a pus capăt unor reacții oscilante de la București privind situația din Republica Moldova. Luni, ministrul afacerilor externe, Teodor Meleșcanu, a oferit un răspuns diplomatic cu privire la recunoașterea de către România a noului guvern de la Chișinău, precizând că “atunci când lucrurile se încurcă, soluția e să ne întoarcem la electorat” și că ”alegerile anticipate din 6 septembrie nu ar fi o mare problemă“. La o zi distanță, Ministerul Afacerilor Externe a emis un comunicat privind criza din Republica Moldova, subliniind că ”voința cetățenilor, reflectată în configurația Parlamentului, e singura care asigură un proces politic legitim”.

Mai mult, încă de la debutul acestei crize, Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Federica Mogherini, și comisarul european pentru politică de vecinătate și extindere, Johannes Hahn, au declarat că UE este pregătită să colaboreze cu noul guvern legitim din Republica Moldova.

 

Continue Reading

ROMÂNIA

Laura Codruța Kövesi, candidată la șefia Parchetului European, pregătire profesională intensă pentru a fi competitivă la nivel internațional

Published

on

@Wikipedia

Fostul procuror șef al Direcției Naționale Anticorupție, Laura Codruța Kövesi, a participat în perioada 29-31 mai, la seminarul „Engleză juridică”, organizat de Institutul Național al Magistraturii pentru ceea ce pare încă un pas în pregătirea pentru ocuparea funcției de procuror-șef al Parchetului European. Pregătirea profesională a avut loc în cadrul Programului de formare continuă a magistraților pe anul 2019, relatează Ziare.com și Capital.ro

Orice magistrat din țară poate opta, în fiecare an, pentru trei asemenea seminarii, din care, în funcție de data ultimului seminar la care a participat, poate fi selecționat, pe baza punctajului obținut, pentru a participa la unul dintre cele trei seminarii alese.

În afara seminarului „Engleză juridică”, Laura Codruța Kovesi mai bifase ca opțiuni seminariile „Combaterea corupției și a criminalității economico-financiare”, respectiv „Achiziții publice”, potrivit surselor citate. 

De altfel, într-un interviu pentru POLITICO, Laura Codruța Kövesi a declarat că nu se gândește ,,sub nicio formă” să se retragă din cursa pentru ocuparea postului de procuror-șef al Parchetului European.

Aceasta a precizat că ,,atâta vreme cât procedura nu s-a încheiat, am șansa de a ocupa această poziție și voi lupta pentru ea. Până în ultima clipă”. 

Citiți și Laura Codruța Kovesi, pentru Politico Europe: Sub nicio formă nu mă retrag din cursa pentru procuror-șef al Parchetului European. Voi lupta pentru ea până în ultima clipă

Negocierile între Parlamentul European şi Consiliul Uniunii Europene pentru desemnarea primul procuror-şef european, funcţie pentru care candidează şi fostul procuror-şef al DNA Laura Codruţa Kövesi, s-au încheiat fără niciun acord şi dosarul va rămâne pe agenda viitorului Parlament European, care își va intra în drepturi la 2 iulie 2019. Negocierile vor fi reluate de la cele mai recente evoluții, și anume cu Laura Codruţa Kövesi în postura de candidat susținut de Parlamentul European și cu Jean Francois Bohnert, în poziția de candidat sprijinit de Consiliul UE.

Puteți consulta pe larg evoluția negocierilor în privința candidaturii Laurei Codruța Kövesi la funcția de procuror-șef al Parchetului European.

 

Continue Reading

U.E.

Eurostat: 47% dintre angajații din România lucrează în sectorul serviciilor, față de 74% la nivelul UE

Published

on

@rawpixel/Pixabay License

În 2018, forța de muncă din sectorul serviciilor a reprezentat 74% din totalul locurilor de muncă în UE, comparativ cu 66% în 2000, în timp ce forța de muncă în domeniul industriei a scăzut de la 26% în 2000 la 22% în 2018, iar în domeniul agriculturii a scăzut de la 8% la 4%, potrivit datelor furnizate de Eurostat, biroul statistic al UE. În România, 47% din totalul locurilor de muncă sunt în seectorul serviciilor, 29,9% în industrie, iar 23% în agricultură.

În ceea ce privește valoarea adăugată, serviciile au generat 73% din valoarea adăugată totală în 2018, industria 25% și agricultura 2%.

În România, serviciile au generat 63,2% din valoarea adăugată totală în 2018.

Trecerea la o economie bazată pe servicii este o tendință pe termen lung observată deja în UE în a doua jumătate a secolului al XX-lea.

Dintre statele membre, ponderea ocupării forței de muncă în agricultură în 2018 a fost cea mai ridicată în România (23% din totalul ocupării forței de muncă), Bulgaria (18%), Grecia (11%) și Polonia (10%).

Cele mai mari cote pentru ocuparea forței de muncă în industrie au fost observate în Cehia (37%), Slovacia (32%), Polonia (31%), România și Slovenia (ambele 30%).

Per ansamblu, activitățile din sectorul serviciilor au reprezentat 80% din totalul locurilor de muncă sau doar în Țările de Jos, Regatul Unit, Belgia, Malta, Franța, Luxemburg și Danemarca.

Continue Reading

Facebook

Advertisement

Trending