Connect with us

U.E.

Germania și-a extins embargoul asupra exporturilor de arme către Arabia Saudită pentru încă șase luni, dar face o excepție pentru armele produse în colaborare cu Franța și Marea Britanie

Published

on

@Pixabay License

Germania și-a extins actuala interdicție asupra exporturilor de arme către Arabia Saudită timp de încă șase luni, până la 30 septembrie, potrivit purtătorului de cuvânt al cancelarului Angela Merkel, Steffen Seibert, în urma unei întâlniri a Consiliului Federal de Securitate al Germaniei. Cu toate acestea, o excepție este făcută pentru producătorii britanici și francezi cu care fabricile germane de armament colaborează, informează Deutsche Welle și Politico.eu

Joi seara, Steffen Seibert a anunțat extinderea embargoului asupra exporturilor de arme către Arabia Saudită, făcând și unele concesii pentru aliații francezi și britanici pentru ca aceștia să poată livra în continuare produse care utilizează tehnologie germană. Cu toate acestea, În această perioadă, nu vor fi aprobate noi contracte, a mai declarat Seibert, după întâlnirea convocată de Angela Merkel pentru revizuirea acestei măsuri.

În această perioadă, nu vor fi aprobate noi contracte, a declarat Seibert. Decizia a venit după ce Merkel s-a întâlnit joi cu membrii cabinetului ei pentru a revizui politica. 

Guvernul german a pus o interdicție temporară asupra vânzărilor de arme către Arabia Saudită în octombrie 2018, ca urmare a uciderii controversate a jurnalistului Jamal Khashoggi într-un consulat al Arabiei Saudite din Istanbul.

La vremea respectivă, Merkel declara că nu vor mai fi acceptate noi exporturi în țară până când nu vor fi stabilite circumstanțele morții lui Khashoggi. Însă, mai recent, cancelarul a indicat că Germania trebuie să fie mai flexibilă.

Polemicile privind interdicția au împărțit coaliția de guvernare a lui Merkel, dar a atras și critici din partea Franței și Marii Britanii. Ambele țări au denunțat faptul că embargoul impus asupra armelor saudite interzice, de asemenea, vânzările de arme fabricate în diferite țări, care se întâmplă să aibă componente germane în ele.

Ambasadorul Franței în Germania, Anne-Marie Descotes, a declarat săptămâna aceasta că politica germană privind exportul de arme și regulile greoaie de licențiere au amenințat viitoarele proiecte bilaterale de apărare. Descotes a avertizat că această decizie ar determina companiile să prefere sistemele de arme care nu includ componente germane.

De asemenea, diplomatul a avertizat asupra faptului că germanii au tratat dezbaterea ca și cum exporturile de arme ar fi o chestiune de politică internă, când de fapt ,,are consecințe grave pentru cooperarea noastră bilaterală în domeniul apărării și pentru consolidarea suveranității europene”.

Într-o încercare de a atenua aceste preocupări, guvernul german a fost de acord ca licențele de export să fie prelungite pentru încă nouă luni, până la 31 decembrie 2019, cu scopul de a scuti companiile de la un proces costisitor și consumator de timp pentru solicitarea unei noi licențe.

De asemenea, Germania a cerut Franței și Marii Britanii să se asigure că livrările de sisteme de arme către Arabia Saudită sau Emiratele Arabe Unite nu vor fi folosite în conflictul din Yemen.

În acest context, există deja dovezi privind ineficiența controalelor Germaniei asupra exporturilor de arme; în februarie, investigațiile Deutsche Welle au arătat că în Yemen se utilizează arme  și tehnologie germane, în ciuda controalelor de export ale Germaniei.

Emiratele Arabe Unite sunt de mult timp unul dintre cei mai mari clienți ai Germaniei în ceea ce privește armele și tehnologia de apărare. Însă, din 2015, armata Emiratelor a fost una dintre părțile importante împlicate în războiul din Yemen, unul dintre cele mai mortale conflicte din lume. 

Pe acest fundal, guvernul german a negat în repetate rânduri că arme provenite din Germania ar fi utilizate în sângerosul conflict. De altfel, ministrul german al economiei, Peter Altmaier, a negat această ipoteza chiar în cadrul Conferinței de Securitate de la Munchen din februarie, anul acesta. 

,,Relansarea exporturilor de arme în Arabia Saudită ar fi un semnal fatal de politică externă și ar contribui la continuarea destabilizării Orientului Mijlociu”, a declarat purtătorul de cuvânt al Partidului Verde, Omid Nouripour, pentru Deutsche Welle. ,,Avem nevoie de o politică europeană comună privind exportul de arme care să excludă exporturile în zone de război”, a mai spus acesta.

Seibert a adăugat că guvernul german va promova, în timpul consultărilor privind prelungirea licențelor de export în următoarele 9 luni,  apelul ca “armele produse în comun să nu fie folosite în războiul din Yemen și ca, în timpul prelungirii de nouă luni, să nu fie livrate armamente asamblate în cadrul acestor programe comune Arabiei Saudite și Emiratelor”, citează Politico.eu

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

COMISIA EUROPEANA

Ursula von der Leyen, prima întâlnire cu un înalt oficial român: Premierul Viorica Dăncilă merge marți la Bruxelles pentru a discuta poziția de comisar european dorită de România

Published

on

Premierul Viorica Dăncilă va avea marți, la Bruxelles, o întâlnire cu președinta aleasă a Comisiei Europene Ursula von der Leyen, a anunțat șefa Executivului duminică seară, precizând că pe agenda vizitei se află poziția de comisar european dorită de România, propunerile Guvernului în acest sens fiind europarlamentarii social-democrați Dan Nica și Rovana Plumb.

Am vorbit săptămâna trecută (n.r. – cu președintele Klaus Iohannis despre comisarul european. am spus că pe data de 20 voi merge la Bruxelles și voi avea o discuție cu președintele Comisiei Europene”, a afirmat Viorica Dăncilă, duminică, la Antena 3.

Vizita de marți de la Bruxelles va prilejui prima întrevedere a viitoarei președintă a Comisiei Europene cu un înalt oficial al statului român. Aceasta survine în contextul în care Dăncilă și von der Leyen au avut o convorbire telefonică luna trecută, ocazie cu care premierul a precizat că România dorește un portofoliu consistent în viitoarea Comisie Europeană și a transmis că România va respecta principiul parității de gen dorit de noua președintă a Comisiei Europene, prin care statelor membre le-a fost solicitat să trimite câte două propuneri de comisar european, un bărbat și o femeie.

Referindu-se la formarea viitoarei Comisii Europene, demnitarul român a exprimat interesul pentru un portofoliu consistent în cadrul Colegiului Comisarilor, care să reflecte expertiza României, precum și contribuția țării noastre la consolidarea și dezvoltarea agendei europene, dovedită inclusiv prin exercitarea cu succes a mandatului României la Președinția Consiliului UE”, a precizat Guvernul într-un comunicat remis la 29 iulie după convorbirea telefonică.

Ulterior, pe 9 august, premierul Viorica Dăncilă a trimis Comisiei Europene o scrisoare cu propunerile României pentru funcția de comisar european, și anume pe europarlamentarii PSD Dan Nica și Rovana Plumb. Surse europene au declarat, în context, pentru CaleaEuropeană.ro că vicepreședintele grupului S&D din Parlamentul European, Rovana Plumb, este prima opțiune a Guvernului, iar portofoliile dorite de România, în ordinea preferințelor, sunt cele pentru mediu, energie și transporturi

Cel mai probabil, portofoliul pe care Rovana Plumb îl va urmări va fi cel de mediu. Politica privind mediul va avea o importanță din ce în ce mai mare în următoarea Comisie și în politicile europene”, au susținut sursele menționate.

De altfel, înainte de a fi votată de plenul Parlamentului European, Ursula von der Leyen a promis că va crea în arhitectura Băncii Europene de Investiții un sector climatic pentru a genera investiții de 1.000 de miliarde de euro în următorul deceniu pentru combaterea schimbărilor climatice, reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și transformei Europei într-un continent neutru din acest punct de vedere până în anul 2050.

 

Continue Reading

U.E.

Spania se oferă să primească migranții africani de pe Open Arms, dar nava refuză să pornească într-o călătorie de 6 zile spre portul Algeciras

Published

on

© Pedro Sanchez/Twitter

Spania s-a oferit să preia cei peste 100 de migranți africani de la bordul navei de salvare Open Arms pe care Italia îi refuză, însă purtătoarea de cuvânt a organizației neguvernamentale care deține ambarcațiunea a transmis că sunt nevoiți să refuze oferta din cauza condițiilor umanitare grave de la bordul navei, care nu mai suferă nicio amânare, relatează RTE. și Agerpres.

Debarcarea acestor migranţi, majoritatea africani, ar fi trebuit să se realizeze în Italia după ce şase state membre ale UE, printre care și România, ar fi acceptat să-i preia, dar ministrul italian de interne Matteo Salvini a refuzat să permită acostarea navei ONG-ului spaniol. El a acceptat totuşi sâmbătă debarcarea a 27 de ,,presupuși minori neînsoţiţi”. Anterior, Salvini a estimat că normal ar fi ca Spania să primească migranţii, întrucât nava Open Arms are pavilion spaniol.

Citiți și

Matteo Salvini autorizează debarcarea a 27 de minori de pe nava Open Arms

MAE: România a răspuns pozitiv apelului Comisiei Europene de a reloca migranți din Malta. Țara noastră ar mai putea primi din migranții refuzați de Italia

În acest context, guvernul spaniol a emis un comunicat de presă prin care anunța disponibilitatea de a prelua restul migranților rămași la bordul Open Arms, ancorată în apele italiene din apropierea insulei Lampedusa de aproximativ 17 zile.

,,Răspunsul de neconceput al autorităţilor italiene, concret, cel al ministrului de interne Matteo Salvini, de a-şi închide toate porturile, precum şi dificultăţile exprimate de alte state din Mediterana Centrală, au determinat Spania să conducă din nou răspunsul faţă de o criză umanitară”, afirmă într-un comunicat guvernul de la Madrid, citat de Agerpres.

În acest sens, premierul socialist spaniol Pedro Sanchez a ordonat autorităților portuare din Portul Algeciras să fie pregătite pentru debarcarea migranților africani salvați din apele Mediteranei, în largul coastelor Libiei. 

Potrivit unei postări pe Twitter, șeful guvernului spaniol a apreciat necesitatea de a se stabili ,,o soluţie europeană ordonată şi susţinută, care să răspundă provocării migraţiei conform valorilor UE de progres şi umanism”.


 

Cu toate acestea, purtătoarea de cuvânt a naevi Open Arms a declarat:

,,Nu acceptăm Spania ca destinație portuară pentru că ne aflăm într-o stare de urgență umanitară extremă. Ceea ce le trebuie (migranților de la bord, n.r.) este să fie debarcați acum”, adăugând că ,,este de neconceput să navigăm șase zile; de atât avem nevoie este nevoie ca să ajungem la Algeciras.” 

Totuși, organizația a recunoscut că ,,porturile spaniole nu sunt cele mai apropiate sau cele mai sigure pentru Open Arms …dar deocamdată Spania este singura țară dispusă să o accepte”, citează RTE. 

Continue Reading

U.E.

Guvernul britanic a semnat legislația pentru abrogarea Actului Parlamentului din 1972 privind aderarea Regatului Unit la UE

Published

on

© Stephen Barclay/Twitter

Secretarul de stat pentru Brexit, Stephen Barclay, a semnat ordinul de anulare a Actului din 1972 care consemnează apartenența Regatului Unit la Uniunea Europeană, din dorința de a pune capăt aplicării dreptului UE în Marea Britanie, potrivit unui comunicat al Guvernului britanic. 

Guvernul a semnat legislația pentru abrogarea Actului Parlamentului care a impus Marii Britanii calitatea de membru al UE (CEE) în 1972. Acesta este vehiculul care permite transpunerea reglementărilor de la nivel supranațional în legislația Regatului Unit. 

Potrivit guvernului britanic, anunțul abrogării legii marchează un pas istoric în restituirea puterilor legislative de la Bruxelles Marii Britanii.

,,Reluăm controlul asupra legilor noastre, așa cum a votat publicul în 2016”, este declarația făcută de Stephen Barclay. 

Abrogarea Actului din 1972 va intra în vigoare pe data de 31 octombrie, când Marea Britanie ar urma să părăsească în mod oficial blocul european.

Vorbind după semnarea legislației care va cristaliza legea privind viitoarea abrogare a Actului din 1972, secretarul de stat pentru ieșirea din UE, Stephen Barclay, a declarat:

,,Acesta este un semnal clar pentru oamenii din această țară că nu există nicio cale de întoarcere – ieșim din UE așa cum a fost promis, la 31 octombrie, indiferent de circumstanțe – potrivit instrucțiunilor care ne-au fost date (de alegători, n.r.) în 2016.  Voturile a 17,4 milioane de oameni care au decis să părăsească UE este cel mai solid mandat democratic dat vreunui guvern britanic. Politicienii nu pot alege ce voturi publice doresc să respecte. Parlamentul a votat deja să plece la 31 octombrie. Semnarea acestei legislații asigură că Legea privind retragerea din UE va abroga Actul Comunităților Europene din 1972 în ziua retragerii”, este mesajul transmis de șeful Departamentului pentru ieșirea din UE. 

Continue Reading

Cum pot vota românii din diaspora la alegerile prezidențiale

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending