Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană previzionează că PIB-ul României va crește cu 3,8% în 2021, respectiv cu 4% în 2022

Published

on

© European Union, 2020/Source: EC - Audiovisual Service

Potrivit previziunilor economice din iarna anului 2021, economia zonei euro va crește cu 3,8 % atât în 2021, cât și în 2022. Potrivit acelorași prognoze, economia UE va crește cu 3,7 % în 2021 și cu 3,9 % în 2022. În ceea ce privește România, PIB-ul va crește cu 3,8% în 2021, respectiv cu 4% în 2022. În privința inflației, în cazul României, în 2021 se va înregistra o ușoară creștere la 2,6%, fiind urmată de o ușoară scădere la 2,4% în 2022, informează un comunicat

Europa se confruntă în continuare cu pandemia de coronavirus. Creșterea numărului de cazuri, împreună cu apariția unor noi tulpini mai contagioase ale coronavirusului, au obligat multe state membre să reintroducă sau să înăsprească măsurile de limitare a răspândirii virusului. În același timp, demararea programelor de vaccinare în întreaga UE oferă motive pentru un optimism prudent.

Se estimează că PIB-ul real al României va crește cu 3,8% în 2021 și cu 4% în 2022.

În cazul României, după o contracție de 12,2% în al doilea trimestru (T2) al anului trecut, economia națională a revenit cu 5,8% în 2020 – T3, în principal datorită unei redresări a consumului privat. Performanța puternică a sectorului construcțiilor a susținut creșterea brută a formării de capital fix pe tot parcursul anului.

Între timp, exporturile nete au continuat să contribuie negativ la creșterea economică în 2020, în ciuda faptului că exporturile și-au revenit oarecum mai repede decât importurile în trimestrul trei. Se așteaptă ca exporturile să își revină în contextul îmbunătățirii condițiilor economice pentru principalii parteneri comerciali ai României. Cu toate acestea, se preconizează că contribuția exporturilor nete la creșterea economică va rămâne negativă pe orizontul prognozat.

Citiți și Comisia Europeană avertizează România: Creșterea pensiilor și impactul pandemiei vor mări deficitul public de la 10,25% din PIB în 2020 la 11,25% din PIB în 2021

Producția industrială a compensat unele dintre pierderile anterioare din al doilea și al treilea trimestru al anului 2020, dar această performanță pozitivă pare să stagneze la începutul ultimului trimestru.

Se așteaptă ca activitatea economică să se fi slăbit oarecum în 2020-T4, deoarece restricțiile pentru combaterea pandemiei au fost reintroduse ca răspuns la un nou val de infecții.

Măsurile de sprijin fiscal, dintre care unele au fost prelungite până la mijlocul anului 2021, au atenuat impactul crizei asupra economiei în 2020.

Rata șomajului a rămas în jur de 5%, întrucât măsurile politice guvernamentale au amortizat impactul pe piața muncii.

Se așteaptă ca consumul privat să își revină puternic din a doua jumătate a anului 2021, deoarece desfășurarea vaccinărilor ar trebui să permită o ridicare treptată a restricțiilor. Se așteaptă ca consumul să rămână robust în 2022.

Investițiile vor rămâne puternice pentru orizontul prognozat, susținute de sectorul construcțiilor.

Cheltuielile viitoare legate de Mecanismul de Redresare și Reziliență nu sunt incluse în această prognoză.

Riscurile pentru prognozele de creștere au o tendință favorabilă. Riscurile considerabile de evoluție pozitivă pentru România sunt implementarea rapidă a Planului de Redresare și Reziliență și îmbunătățirea finanțelor publice.

În 2020, o scădere accentuată a prețurilor la energie și o cerere agregată redusă a împins inflația generală la 2,3% de la 3,9% în 2019. În 2021, se așteaptă ca unele presiuni inflaționiste să apară din prețurile mai mari ale petrolului și de pe urma liberalizării pieței cu amănuntul a energiei electrice la 1 Ianuarie, care va crește prețurile la energie în prima parte a anului. Se estimează că rata anuală medie a inflației va crește ușor la 2,6% în 2021 și va scădea oarecum la 2,4% în 2022.

Există în continuare un grad ridicat de incertitudine și riscuri semnificative la nivelul UE

Riscurile legate de previziuni au devenit mai echilibrate din toamnă, deși rămân ridicate. Acestea sunt legate în principal de evoluția pandemiei și de succesul campaniilor de vaccinare.

Riscurile pozitive sunt legate de posibilitatea ca procesul de vaccinare să conducă la o relaxare mai rapidă decât se preconizase a măsurilor de limitare a răspândirii virusului și, prin urmare, la o redresare mai rapidă și mai puternică. De asemenea, instrumentul de redresare NextGenerationEU, al cărui element central este Mecanismul de redresare și reziliență (MRR), ar putea stimula o creștere mai puternică decât se preconizase, deoarece finanțarea avută în vedere nu a fost încă încorporată în această previziune. 

În ceea ce privește riscurile negative, pandemia s-ar putea dovedi mai persistentă sau mai severă pe termen scurt decât se presupunea în această previziune sau ar putea exista întârzieri în derularea programelor de vaccinare. Acest lucru ar putea întârzia relaxarea măsurilor de limitare a răspândirii virusului, ceea ce ar afecta calendarul și forța redresării preconizate. Există, de asemenea, riscul ca criza să lase cicatrici mai profunde în structura economică și socială a UE, în special prin falimente pe scară largă și pierderi de locuri de muncă. Acest lucru ar afecta, de asemenea, sectorul financiar, ar crește șomajul pe termen lung și ar agrava inegalitățile.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

COMISIA EUROPEANA

INTERVIU Comisarul european Adina Vălean: Românii vor prefera din nou mersul cu trenul, odată cu creșterea vitezei de deplasare

Published

on

© Calea Europeană

Corespondență din Brașov – Zaim Diana și Radu Andreea

Comisarul european pentru transporturi Adina Vălean s-a alăturat proiectului „Connecting Europe Express”, trenul care traversează 26 de țări europene și peste 100 de orașe și a călătorit pe ruta București-Brașov alături de jurnaliști și călători.

Într-un interviu pentru CaleaEuropeană, comisarul european a salutat inițiativă Comisiei Europene pentru promovarea mobilității verzi, dar a oferit și detalii despre cum ar trebui să arate viitorul căilor ferate din România. 

În contextul în care mai puțin de 5% dintre români aleg trenul ca mijloc de transport, oficialul european a precizat că acest trend se poate schimba, odată cu noile investiții în infrastructura feroviară. 

„În România, investițiile în calea ferată au fost foarte reduse. Știm foarte bine că o viteză medie de 44 de km/h pe trenurile de pasageri și 16 km/h pe drumurile pentru marfă, este prea puțin. În general din studiile noastre, dacă o călătorie durează două ore jumătate – trei, trenul este preferat altui mod de transport, cum ar fi avionul sau mașina. Asta înseamnă că și în România, odată cu investițiile în cale ferată, în modernizarea trenurilor și creșterea vitezei de deplasare, cu siguranță românii se vor întoarce la acest mijloc de transport tradițional, pe care în timp istoric vorbind, l-au preferat”, a precizat comisarul european în cadrul interviului. 

Connecting Europe Express, un tren special, creat în cadrul Anului european al căilor ferate 2021, va pleca din gara Lisabona la 2 septembrie. El va opri în peste 100 de orășele și orașe în cursul călătoriei sale de cinci săptămâni, înainte de a ajunge la Paris la 7 octombrie, potrivit comunicatului oficial al Executivului European.

Plecând de la Lisabona și încheindu-și călătoria la Paris, trenul va face o oprire notabilă la Ljubljana, conectând președințiile portugheză, slovenă și franceză ale Consiliului UE.

Trenul va traversa și România, iar acesta se va opri prima oară în gara din București (Nord), urmând apoi în cea din BrașovSibiuCopșa MicăCluj-NapocaOradeaArad și Curtici

Citiți și: Trenul Connecting Europe Express pleacă mâine din gara Lisabona. Va traversa 26 de țări, iar pe 17 septembrie ajunge și în București

Galerie FOTO

© Calea Europeană – Zaim Diana

© Calea Europeană – Zaim Diana

© Calea Europeană – Zaim Diana

© Calea Europeană – Zaim Diana

© Calea Europeană – Zaim Diana

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

 Șefa Reprezentanței Comisiei Europene în România, Ramona Chiriac: Jurnaliștii trebuie protejați. Dacă ne apărăm presa, ne apărăm în același timp democrația

Published

on

© Comisia Europeană în România/ Facebook

Este inadmisibil să fii atacat în timp ce îți faci meseria, informațiile sunt un bun public, iar jurnaliştii trebuie protejați, căci ei sunt cei care asigură transparenţa, a trasmis şefa Reprezentanţei Comisiei Europene în România, Ramona Chiriac.

„Am luat la cunoştinţă cu îngrijorare de informația apărută în presă, potrivit căreia doi jurnalişti şi un activist de mediu au fost agresaţi într-o pădure din județul Suceava în timp ce îşi făceau meseria”, a declarat aceasta.

Mai mult, Ramona Chiriac a subliniat că autoritățile naţionale trebuie să ia toate măsurile necesare pentru protejarea libertății presei, conform valorilor care stau la baza Uniunii Europene,  înscrise în Carta europeană a drepturilor fundamentale.

„Aşa cum a anunţat preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, Comisia lucrează la o lege care să garanteze independenţa presei. Dacă ne apărăm presa, ne apărăm în acelaşi timp democraţia!”, a conchis şefa Reprezentanţei Comisiei Europene în România.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat în timpul discursului său anual din plenul Parlamentului European că a făcut o recomandare vizând îmbunătățirea protecției jurnaliștilor.

Reacția Comisiei Europene vine după ce un jurnalist care filma un documentar despre tăierile ilegale de lemn din Suceava a fost agresat, alături de un coleg și un activist de mediu, de un grup de 20 de indivizi, scrie Digi24.

Comisia Europeană a prezentat joi o recomandare de îmbunătățire a siguranței jurnaliștilor și a altor profesioniști din domeniul mass-media, în condițiile în care jurnaliștii au fost ținta tot mai multor atacuri, în ultimii ani, iar unii au fost chiar victimele unor asasinate.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană lansează apeluri în valoare de 7 mld. de euro pentru infrastructură rezilientă. Cine poate aplica

Published

on

Comisia Europeană a lansat astăzi, 17 septembrie, un apel pentru propuneri de proiecte în cadrul mecanismului pentru Interconectarea Europei. Astfel, Executivul European pune la dispoziția statelor membre un fond de 7 miliarde de euro ca să își modernizeze infrastructura, potrivit comunicatului oficial.

„Mărim masiv fondurile disponibile pentru implementarea infrastructurii de combustibili alternativi, până la 1,5 miliarde de euro. Pentru prima dată, sprijinim, de asemenea, proiecte astfel încât rețelele noastre transeuropene de transport să fie adecvate pentru o dublă utilizare: civilă și de apărare și să îmbunătățească mobilitatea militară în întreaga UE. Proiectele finanțate în cadrul apelului de ieri vor contribui la crearea unui sistem de transport multimodal eficient și interconectat, atât pentru pasageri, cât și pentru mărfuri, precum și la dezvoltarea unei infrastructuri care să sprijine opțiuni de mobilitate mai durabile”, a transmis comisarul european pentru transporturi, Adina Vălean.

Tot în această zi, trenul Connecting Europe Express care traversează 26 de țări și peste 100 de orașe din Europa, a ajuns în București. Comisarul european pentru transporturi susținând o conferință de presă în Gara de Nord-București.

Infrastructură durabilă, inteligentă și rezilientă

Apelul sprijină viziunea Comisiei Europene privind mobilitatea durabilă, inteligentă și rezilientă. Pe măsură ce sectorul se recuperează după pandemia COVID-19, trebuie să se refacă mai bine, folosind oportunitatea de a dezvolta în continuare moduri și tehnologii de transport durabile și de a exploata pe deplin oportunitățile oferite de tehnologiile digitale.

UE are nevoie de un sistem de transport multimodal eficient și interconectat, atât pentru pasageri, cât și pentru mărfuri. Acesta trebuie să includă o rețea feroviară de mare viteză la prețuri accesibile, o infrastructură de reîncărcare și realimentare abundentă pentru vehiculele cu emisii zero și o automatizare sporită pentru o mai mare eficiență și siguranță.

Cele 7 miliarde de euro vor redistribuite după cum urmează:

  • 5,175 de miliarde EUR pentru proiecte de infrastructură în cadrul TEN-T de bază și cuprinzătoare (căi ferate, căi navigabile interioare, porturi maritime și interioare, drumuri, terminale feroviare-rutiere și platforme logistice multimodale, centre multimodale de pasageri, aplicații inteligente și interoperabile pentru transport, mobilitate sigură și securizată, reziliență a infrastructurii);
  • 1,575 de miliarde EUR pentru un nou instrument pentru infrastructura de combustibili alternativi, pus în aplicare prin intermediul unei cereri de propuneri permanente până în 2023 (inclusiv infrastructura de reîncărcare rapidă a energiei electrice și de realimentare cu hidrogen pe rețeaua rutieră TEN-T);
  • 330 de milioane EUR pentru adaptarea TEN-T la dubla utilizare civilă și de apărare (pachetul financiar pentru mobilitate militară).

Cine poate aplica?

Unul sau mai multe state membre; Organizații internaționale sau organisme publice sau private stabilite într-un stat membru al UE, cu acordul statului membru (statelor membre) în cauză.

Solicitanții trebuie să își prezinte propunerea în format electronic prin intermediul sistemului electronic de depunere a propunerilor din cadrul portalului de finanțare și licitații până la data de 19 ianuarie 2022, ora 17:.00 CET.

Propunerile vor fi evaluate de către Comisia Europeană/Agenția Executivă Europeană pentru Climă, Infrastructură și Mediu (CINEA), asistată de experți externi selectați dintr-o bază de date de experți independenți. Solicitanții vor primi rezultatele evaluării în termen de cel mult șase luni de la termenul limită de depunere, iar acordurile de grant vor fi semnate în termen de nouă luni.

Mecanismul pentru interconectarea Europei este principalul instrument de finanțare al UE pentru dezvoltarea unor rețele de transport transeuropene performante, durabile și interconectate, cu accent pe cele nouă coridoare ale rețelei centrale. Programul cofinanțează proiecte care consolidează multimodalitatea, îmbunătățesc infrastructura și promovează inovarea și noile tehnologii.

25,8 miliarde de euro sunt disponibile pentru granturi din bugetul UE 2021-2027 pentru cofinanțarea proiectelor de rețele transeuropene de transport (TEN-T) în statele membre ale UE. Până în prezen, mecanismul a sprijinit peste 1.000 de proiecte cu o valoare totală de 23,29 miliarde EUR în sectorul transporturilor.

Cererea de propuneri sprijină acțiunile din cadrul pachetelor generale, de coeziune și de mobilitate militară ale mecanismului.

Agenția Executivă Europeană pentru Climă, Infrastructură și Mediu (CINEA) gestionează promovarea și evaluarea cererii de propuneri și supraveghează implementarea proiectelor.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
GALERIE FOTO24 mins ago

GALERIE FOTO⎢Trenul Connecting Europe Express traversează România. A fost întâmpinat la Brașov cu muzică live

REPUBLICA MOLDOVA51 mins ago

Asociația Orașelor din România a semnat declarația de înregistrare a CALRRM, având ca scop cooperarea dintre autoritățile publice locale din Republica Moldova și cele din România

U.E.2 hours ago

Viktor Orban acuză Comisia Europeană că blochează fondurile destinate Ungariei pentru planul de relansare post-COVID din cauza legii anti-LGBTIQ

Dragoș Pîslaru2 hours ago

Dragoș Pîslaru: România va încasa 3,8 mld. de euro prefinanțare din PNRR potrivit ultimei versiuni a înțelegerii cu Comisia Europeană

INTERVIURI2 hours ago

Comisarul European Adina Vălean, despre rolul tinerilor în Conferința pentru Viitorul Europei: Ideile lor reprezintă o valoare adăugată

INTERVIURI3 hours ago

INTERVIU Comisarul european pentru transporturi Adina Vălean: Proiectele europene necesită o guvernanță stabilă

COMISIA EUROPEANA3 hours ago

INTERVIU Comisarul european Adina Vălean: Românii vor prefera din nou mersul cu trenul, odată cu creșterea vitezei de deplasare

REPUBLICA MOLDOVA4 hours ago

Ministrul de externe al Republicii Moldova, Nicu Popescu: Fiecare lege nouă, fiecare gazoduct care ne unește cu UE și România este un pas în direcția integrării europene

Cristian Bușoi4 hours ago

Cristian Bușoi anunță că PNRR a intrat în fază finală: PNRR va însemna startul unui maraton de investiții și reforme importante pentru modernizarea României

INTERNAȚIONAL5 hours ago

Franța își recheamă ambasadorii din SUA și Australia pentru consultări ca urmare a „gravităţii excepționale” a anunțului încheierii alianței de securitate AUKUS

INTERVIURI2 hours ago

Comisarul European Adina Vălean, despre rolul tinerilor în Conferința pentru Viitorul Europei: Ideile lor reprezintă o valoare adăugată

INTERVIURI3 hours ago

INTERVIU Comisarul european pentru transporturi Adina Vălean: Proiectele europene necesită o guvernanță stabilă

COMISIA EUROPEANA3 hours ago

INTERVIU Comisarul european Adina Vălean: Românii vor prefera din nou mersul cu trenul, odată cu creșterea vitezei de deplasare

Marian-Jean Marinescu1 day ago

Marian-Jean Marinescu, îndemn către autoritățile din România pentru a moderniza sistemul feroviar: Avem nevoie de proiecte bine scrise pentru a conecta regiunile slab dezvoltate de Europa de Vest

COMISIA EUROPEANA1 day ago

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, vine în România după Congresul PNL pentru aprobarea PNRR

Dragoș Pîslaru3 days ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru: Procesul tehnic de aprobare a PNRR-ului României este finalizat. 2 mld. de euro prefinanțare ar putea intra deja în țară în noiembrie

S&D3 days ago

Social-democrații din Parlamentul European se așteaptă ca Ursula von der Leyen să fie „îndrăzneață” pentru înfăptuirea Europei sociale, digitale și ecologice

COMISIA EUROPEANA3 days ago

Ursula von der Leyen pledează pentru apărarea “minunatelor valori europene” care au făcut Cortina de Fier să cadă: Ele sunt garantate de hotărârile CJUE, care trebuie respectate de fiecare stat membru

COMISIA EUROPEANA3 days ago

Ursula von der Leyen: Acoperirea deficitului de finanțare de către UE-SUA în domeniul climei va transmite un semnal puternic întregii lumi

COMISIA EUROPEANA3 days ago

Ursula von der Leyen anunță o nouă inițiativă a UE în domeniul semiconductorilor pentru a reduce dependența de Asia: Este o chestiune de suveranitate tehnologică. Să arătăm că suntem îndrăzneți

Team2Share

Trending