Potrivit previziunilor economice din iarna anului 2021, economia zonei euro va crește cu 3,8 % atât în 2021, cât și în 2022. Potrivit acelorași prognoze, economia UE va crește cu 3,7 % în 2021 și cu 3,9 % în 2022. În ceea ce privește România, PIB-ul va crește cu 3,8% în 2021, respectiv cu 4% în 2022. În privința inflației, în cazul României, în 2021 se va înregistra o ușoară creștere la 2,6%, fiind urmată de o ușoară scădere la 2,4% în 2022, informează un comunicat.
Europa se confruntă în continuare cu pandemia de coronavirus. Creșterea numărului de cazuri, împreună cu apariția unor noi tulpini mai contagioase ale coronavirusului, au obligat multe state membre să reintroducă sau să înăsprească măsurile de limitare a răspândirii virusului. În același timp, demararea programelor de vaccinare în întreaga UE oferă motive pentru un optimism prudent.
Se estimează că PIB-ul real al României va crește cu 3,8% în 2021 și cu 4% în 2022.
În cazul României, după o contracție de 12,2% în al doilea trimestru (T2) al anului trecut, economia națională a revenit cu 5,8% în 2020 – T3, în principal datorită unei redresări a consumului privat. Performanța puternică a sectorului construcțiilor a susținut creșterea brută a formării de capital fix pe tot parcursul anului.
Între timp, exporturile nete au continuat să contribuie negativ la creșterea economică în 2020, în ciuda faptului că exporturile și-au revenit oarecum mai repede decât importurile în trimestrul trei. Se așteaptă ca exporturile să își revină în contextul îmbunătățirii condițiilor economice pentru principalii parteneri comerciali ai României. Cu toate acestea, se preconizează că contribuția exporturilor nete la creșterea economică va rămâne negativă pe orizontul prognozat.
Citiți și Comisia Europeană avertizează România: Creșterea pensiilor și impactul pandemiei vor mări deficitul public de la 10,25% din PIB în 2020 la 11,25% din PIB în 2021
Producția industrială a compensat unele dintre pierderile anterioare din al doilea și al treilea trimestru al anului 2020, dar această performanță pozitivă pare să stagneze la începutul ultimului trimestru.
Se așteaptă ca activitatea economică să se fi slăbit oarecum în 2020-T4, deoarece restricțiile pentru combaterea pandemiei au fost reintroduse ca răspuns la un nou val de infecții.
Măsurile de sprijin fiscal, dintre care unele au fost prelungite până la mijlocul anului 2021, au atenuat impactul crizei asupra economiei în 2020.
Rata șomajului a rămas în jur de 5%, întrucât măsurile politice guvernamentale au amortizat impactul pe piața muncii.
Se așteaptă ca consumul privat să își revină puternic din a doua jumătate a anului 2021, deoarece desfășurarea vaccinărilor ar trebui să permită o ridicare treptată a restricțiilor. Se așteaptă ca consumul să rămână robust în 2022.
Investițiile vor rămâne puternice pentru orizontul prognozat, susținute de sectorul construcțiilor.
Cheltuielile viitoare legate de Mecanismul de Redresare și Reziliență nu sunt incluse în această prognoză.
Riscurile pentru prognozele de creștere au o tendință favorabilă. Riscurile considerabile de evoluție pozitivă pentru România sunt implementarea rapidă a Planului de Redresare și Reziliență și îmbunătățirea finanțelor publice.
În 2020, o scădere accentuată a prețurilor la energie și o cerere agregată redusă a împins inflația generală la 2,3% de la 3,9% în 2019. În 2021, se așteaptă ca unele presiuni inflaționiste să apară din prețurile mai mari ale petrolului și de pe urma liberalizării pieței cu amănuntul a energiei electrice la 1 Ianuarie, care va crește prețurile la energie în prima parte a anului. Se estimează că rata anuală medie a inflației va crește ușor la 2,6% în 2021 și va scădea oarecum la 2,4% în 2022.
Există în continuare un grad ridicat de incertitudine și riscuri semnificative la nivelul UE
Riscurile legate de previziuni au devenit mai echilibrate din toamnă, deși rămân ridicate. Acestea sunt legate în principal de evoluția pandemiei și de succesul campaniilor de vaccinare.
Riscurile pozitive sunt legate de posibilitatea ca procesul de vaccinare să conducă la o relaxare mai rapidă decât se preconizase a măsurilor de limitare a răspândirii virusului și, prin urmare, la o redresare mai rapidă și mai puternică. De asemenea, instrumentul de redresare NextGenerationEU, al cărui element central este Mecanismul de redresare și reziliență (MRR), ar putea stimula o creștere mai puternică decât se preconizase, deoarece finanțarea avută în vedere nu a fost încă încorporată în această previziune.
În ceea ce privește riscurile negative, pandemia s-ar putea dovedi mai persistentă sau mai severă pe termen scurt decât se presupunea în această previziune sau ar putea exista întârzieri în derularea programelor de vaccinare. Acest lucru ar putea întârzia relaxarea măsurilor de limitare a răspândirii virusului, ceea ce ar afecta calendarul și forța redresării preconizate. Există, de asemenea, riscul ca criza să lase cicatrici mai profunde în structura economică și socială a UE, în special prin falimente pe scară largă și pierderi de locuri de muncă. Acest lucru ar afecta, de asemenea, sectorul financiar, ar crește șomajul pe termen lung și ar agrava inegalitățile.