Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană previzionează că PIB-ul României va crește cu 3,8% în 2021, respectiv cu 4% în 2022

Published

on

© European Union, 2020/Source: EC - Audiovisual Service

Potrivit previziunilor economice din iarna anului 2021, economia zonei euro va crește cu 3,8 % atât în 2021, cât și în 2022. Potrivit acelorași prognoze, economia UE va crește cu 3,7 % în 2021 și cu 3,9 % în 2022. În ceea ce privește România, PIB-ul va crește cu 3,8% în 2021, respectiv cu 4% în 2022. În privința inflației, în cazul României, în 2021 se va înregistra o ușoară creștere la 2,6%, fiind urmată de o ușoară scădere la 2,4% în 2022, informează un comunicat

Europa se confruntă în continuare cu pandemia de coronavirus. Creșterea numărului de cazuri, împreună cu apariția unor noi tulpini mai contagioase ale coronavirusului, au obligat multe state membre să reintroducă sau să înăsprească măsurile de limitare a răspândirii virusului. În același timp, demararea programelor de vaccinare în întreaga UE oferă motive pentru un optimism prudent.

Se estimează că PIB-ul real al României va crește cu 3,8% în 2021 și cu 4% în 2022.

În cazul României, după o contracție de 12,2% în al doilea trimestru (T2) al anului trecut, economia națională a revenit cu 5,8% în 2020 – T3, în principal datorită unei redresări a consumului privat. Performanța puternică a sectorului construcțiilor a susținut creșterea brută a formării de capital fix pe tot parcursul anului.

Între timp, exporturile nete au continuat să contribuie negativ la creșterea economică în 2020, în ciuda faptului că exporturile și-au revenit oarecum mai repede decât importurile în trimestrul trei. Se așteaptă ca exporturile să își revină în contextul îmbunătățirii condițiilor economice pentru principalii parteneri comerciali ai României. Cu toate acestea, se preconizează că contribuția exporturilor nete la creșterea economică va rămâne negativă pe orizontul prognozat.

Citiți și Comisia Europeană avertizează România: Creșterea pensiilor și impactul pandemiei vor mări deficitul public de la 10,25% din PIB în 2020 la 11,25% din PIB în 2021

Producția industrială a compensat unele dintre pierderile anterioare din al doilea și al treilea trimestru al anului 2020, dar această performanță pozitivă pare să stagneze la începutul ultimului trimestru.

Se așteaptă ca activitatea economică să se fi slăbit oarecum în 2020-T4, deoarece restricțiile pentru combaterea pandemiei au fost reintroduse ca răspuns la un nou val de infecții.

Măsurile de sprijin fiscal, dintre care unele au fost prelungite până la mijlocul anului 2021, au atenuat impactul crizei asupra economiei în 2020.

Rata șomajului a rămas în jur de 5%, întrucât măsurile politice guvernamentale au amortizat impactul pe piața muncii.

Se așteaptă ca consumul privat să își revină puternic din a doua jumătate a anului 2021, deoarece desfășurarea vaccinărilor ar trebui să permită o ridicare treptată a restricțiilor. Se așteaptă ca consumul să rămână robust în 2022.

Investițiile vor rămâne puternice pentru orizontul prognozat, susținute de sectorul construcțiilor.

Cheltuielile viitoare legate de Mecanismul de Redresare și Reziliență nu sunt incluse în această prognoză.

Riscurile pentru prognozele de creștere au o tendință favorabilă. Riscurile considerabile de evoluție pozitivă pentru România sunt implementarea rapidă a Planului de Redresare și Reziliență și îmbunătățirea finanțelor publice.

În 2020, o scădere accentuată a prețurilor la energie și o cerere agregată redusă a împins inflația generală la 2,3% de la 3,9% în 2019. În 2021, se așteaptă ca unele presiuni inflaționiste să apară din prețurile mai mari ale petrolului și de pe urma liberalizării pieței cu amănuntul a energiei electrice la 1 Ianuarie, care va crește prețurile la energie în prima parte a anului. Se estimează că rata anuală medie a inflației va crește ușor la 2,6% în 2021 și va scădea oarecum la 2,4% în 2022.

Există în continuare un grad ridicat de incertitudine și riscuri semnificative la nivelul UE

Riscurile legate de previziuni au devenit mai echilibrate din toamnă, deși rămân ridicate. Acestea sunt legate în principal de evoluția pandemiei și de succesul campaniilor de vaccinare.

Riscurile pozitive sunt legate de posibilitatea ca procesul de vaccinare să conducă la o relaxare mai rapidă decât se preconizase a măsurilor de limitare a răspândirii virusului și, prin urmare, la o redresare mai rapidă și mai puternică. De asemenea, instrumentul de redresare NextGenerationEU, al cărui element central este Mecanismul de redresare și reziliență (MRR), ar putea stimula o creștere mai puternică decât se preconizase, deoarece finanțarea avută în vedere nu a fost încă încorporată în această previziune. 

În ceea ce privește riscurile negative, pandemia s-ar putea dovedi mai persistentă sau mai severă pe termen scurt decât se presupunea în această previziune sau ar putea exista întârzieri în derularea programelor de vaccinare. Acest lucru ar putea întârzia relaxarea măsurilor de limitare a răspândirii virusului, ceea ce ar afecta calendarul și forța redresării preconizate. Există, de asemenea, riscul ca criza să lase cicatrici mai profunde în structura economică și socială a UE, în special prin falimente pe scară largă și pierderi de locuri de muncă. Acest lucru ar afecta, de asemenea, sectorul financiar, ar crește șomajul pe termen lung și ar agrava inegalitățile.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană prezintă un nou instrument de evaluare a riscului de incendii forestiere pentru a ajuta statele membre să protejeze mediul natural

Published

on

© European Union, 2021/Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a prezentat vineri prima evaluare paneuropeană a riscului de incendii sălbatice. Noul instrument oferă date armonizate și permite o evaluare comparabilă a riscului de incendii forestiere în țările din regiunea pan-europeană, informează comunicatul oficial.

Prin intermediul unei metodologii armonizate, instrumentul va ajuta UE, statele sale membre și alte țări din regiunea pan-europeană să protejeze viețile și mediul natural. Utilizând date din ultimii 20 de ani, instrumentul oferă o imagine de ansamblu a riscurilor structurale actuale.

Acest instrument este rezultatul colaborării dintre Comisie și experți în incendii din 43 de țări. Acesta oferă un răspuns la utilizarea unor metode diferite de evaluare a incendiilor pentru diferite teritorii, ceea ce poate constitui un obstacol în calea evaluării riscurilor în unele regiuni, în special în cele în care incendiile transfrontaliere afectează simultan mai multe țări.

La nivel național, instrumentul poate ajuta guvernele și autoritățile de gestionare a dezastrelor să integreze indicatorii de evaluare a riscurilor în planurile de prevenire, atenuare și pregătire, ceea ce este deosebit de important pentru țările predispuse la incendii.

Evaluarea riscului de incendiu va sprijini inițiativele UE, cum ar fi Mecanismul de protecție civilă, Fondul de solidaritate al UE sau punerea în aplicare a Regulamentului privind dezvoltarea rurală, pentru a identifica zonele susceptibile de a fi expuse unui risc mediu și ridicat de incendiu.

Citiți și: RescEU: UE își mobilizează flota de stingere a incendiilor de pădure pentru a ajuta Slovenia

În această vară, UE a mobilizat avioane, personal și elicoptere de stingere a incendiilor pentru a ajuta statele membre și țările vecine să facă față incendiilor forestiere devastatoare prin intermediul Mecanismului de protecție civilă și al RescEU.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

1000 de pacienți ucraineni au fost transferați în spitalele din România și din alte 17 țări europene pentru a primi îngrijiri medicale

Published

on

© European Union, 2022/Source: EC - Audiovisual Service

Uniunea Europeană a coordonat cu succes coordonarea evacuării a 1000 de pacienți ucraineni prin intermediul Mecanismului de Protecție Civilă al UE, scopul fiind acela de a le oferi îngrijire medicală specializată în spitalele din Europa.

Potrivit unui comunicat al Comisiei Europene, pacienții au fost transferați în 18 țări: Franța, Irlanda, Italia, Danemarca, Suedia, România, Luxemburg, Belgia, Spania, Portugalia, Țările de Jos, Austria, Norvegia (membră a Spațiului Economic European), Lituania, Finlanda, Polonia și Cehia.

Printre operațiunile recente se numără transferul a 2 pacienți în Cehia la 3 august și 15 pacienți evacuați în Germania, 4 pacienți în Țările de Jos și 2 pacienți în Norvegia la 4 august.

”Războiul nejustificat al Rusiei în Ucraina duce sistemele de sănătate ucrainene la limită. Pentru a ajuta Ucraina să facă față nevoilor medicale în creștere galopantă, UE și-a intensificat operațiunile. Pe lângă livrarea de medicamente și echipamente medicale către Ucraina prin intermediul Mecanismului nostru de Protecție Civilă, coordonăm și evacuările medicale. 1 000 de pacienți ucraineni au fost transferați în spitale din 18 țări europene. Doresc să mulțumesc tuturor țărilor care îi primesc pe pacienții ucraineni în aceste momente critice. Solidaritatea UE salvează vieți”, a transmis comisarul european pentru gestionarea crizelor, Janez Lenarcic.

Pe măsură ce numărul răniților din Ucraina crește de la o zi la alta, spitalele locale se străduiesc să facă față cererii. În același timp, Polonia, Republica Moldova și Slovacia au solicitat sprijin pentru operațiunile de evacuare medicală (MEDEVAC) din țările lor, având în vedere afluxul mare de persoane. Pentru a ușura presiunea asupra spitalelor locale, începând cu 11 martie, UE coordonează transferurile de pacienți către alte țări europene care dispun de capacitate spitalicească disponibilă.

Evacuările medicale sunt sprijinite financiar și operațional de Mecanismul de Protecție Civilă al UE. Sistemul de transfer MEDEVAC sprijină transferul pacienților care îndeplinesc criteriile de eligibilitate, fie că sunt bolnavi cronici sau răniți de război.

Mecanismul permite Comisiei să raporteze autorităților ucrainene  în care dintre țările UE/SEE au fost transferați pacienții.

Pentru un transfer securizat al datelor pacienților, dosarele medicale ale pacienților sunt partajate cu ajutorul Sistemului de alertă și reacție rapidă (EWRS).

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană salută condamnarea internațională a Rusiei pentru încălcarea normelor de aviație și a sancțiunilor UE

Published

on

©️ European Union / EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană salută decizia Organizației Internaționale a Aviației Civile (OACI), agenția ONU responsabilă cu reglementarea transportului aerian, de a solicita Federației Ruse să înceteze imediat încălcările normelor internaționale în materie de aviație, pentru a menține siguranța și securitatea aviației civile, informează comunicatul oficial.

Decizia OACI se referă la încălcarea spațiului aerian suveran al Ucrainei în contextul războiului de agresiune al Rusiei și la încălcarea deliberată și continuă a mai multor cerințe de siguranță în încercarea guvernului rus de a eluda sancțiunile UE. Aceste acțiuni includ dubla înregistrare ilegală în Rusia a aeronavelor furate de la companiile de leasing și permiterea companiilor aeriene rusești să opereze aceste aeronave pe rute internaționale fără un certificat de navigabilitate valabil, care este certificatul de siguranță necesar.

„Este extrem de important ca toate țările să apere sistemul internațional de aviație bazat pe reguli, pentru siguranța pasagerilor și a echipajului. Rusia continuă să nu respecte regulile fundamentale ale aviației internaționale și să dea instrucțiuni companiilor sale aeriene să lucreze împotriva acestor reguli. Salut condamnarea clară a Consiliului OACI, care reflectă gravitatea acțiunilor întreprinse de Rusia”, a declarat comisarul european pentru transporturi, Adina Vălean. 

OACI și-a informat ieri cele 193 de state membre cu privire la nerespectarea flagrantă de către Rusia a legislației internaționale cruciale în domeniul aviației și va aduce această problemă în cadrul următoarei sale Adunări Generale, care va avea loc în perioada 27 septembrie – 7 octombrie 2022.

„Scopul sancțiunilor UE, pe lângă toate celelalte acțiuni ale noastre, este de a opri invazia nesăbuită și inumană a Rusiei în Ucraina. În acest context, salut raportul OACI, care evidențiază un alt exemplu de nerespectare flagrantă de către Rusia a normelor și standardelor internaționale, punând în pericol viețile oamenilor, inclusiv ale cetățenilor ruși”, a subliniat șeful diplomației europene, Josep Borrell. 

Continue Reading

Facebook

INTERNAȚIONAL3 days ago

Azerbaidjan a lansat operațiunea „Răzbunarea” împotriva forțelor armene din Nagorno-Karabah

ROMÂNIA4 days ago

Guvernul aprobă contractul de finanțare dintre România și BEI privind Spitalul Regional Craiova

ROMÂNIA4 days ago

România este ”peste graficul asumat în fața Comisiei Europene” privind stocurile de gaze naturale. Virgil Popescu: Există un grad de umplere de peste 59%, peste ținta pentru septembrie

REPUBLICA MOLDOVA4 days ago

R. Moldova dorește să reducă consumul de gaze pentru a diminua dependența de Gazprom. Vicepremierul Andrei Spînu: O alternativă o reprezintă păcura, care ar putea fi livrată de România

ROMÂNIA5 days ago

Nicolae Ciucă a dat asigurări că bugetul din 2023 va putea susține noile prevederi privind educația, iar țința de 15% pentru învățământ va fi atinsă până în 2027

U.E.6 days ago

Premierul spaniol, turneu în Balcanii de Vest: Locul acestei regiuni este în Uniunea Europeană

ROMÂNIA1 week ago

Klaus Iohannis, la Săptămâna Haferland: Dialogul intercultural, sursă a prosperității. România va continua să apere drepturile și interesele minorităților sale

ROMÂNIA1 week ago

Nicolae Ciucă, la Săptămâna Haferland: Transilvania reprezintă la nivel european un model de toleranță și de bună conviețuire interetnică

REPUBLICA MOLDOVA1 week ago

Republica Moldova dorește ”să cumpere gaze din România”. Președinta Maia Sandu: Acest lucru este critic pentru a ne asigura că oamenii noștri nu vor îngheța la iarnă

NATO2 weeks ago

Polonia a semnat contracte de achiziții de arme din Coreea de Sud: Învăţăm lecţia din ceea ce se întâmplă în Ucraina invadată de Rusia

Team2Share

Trending