Vicepreședinta executivă a Comisiei Europene, Henna Virkkunen, a prezentat joi, la Riga, noi oportunități de finanțare europeană în valoare de 20 de milioane de euro, destinate protejării cablurilor submarine ale Europei.
Noile fonduri, acordate prin Programul Europa Digitală, vor sprijini crearea de huburi regionale de cabluri și testarea rezilienței infrastructurilor submarine.
În special, Centrul European de Competențe în domeniul Cibernetic – hubul central al UE pentru gestionarea fondurilor destinate securității cibernetice – lansează un apel de 10 milioane euro, dedicat înființării de huburi regionale de cabluri. Aceste centre vor monitoriza amenințările, vor aplica analize bazate pe inteligență artificială pentru detectarea în timp real și vor permite un răspuns mai rapid la incidente. Regiunea nordică și baltică va găzdui primul centru pilot.
De asemenea, un alt apel de 10 milioane euro, lansat recent în cadrul Regulamentului privind Solidaritatea Cibernetică, va sprijini creșterea gradului de pregătire și testarea infrastructurilor critice.
„Aceste noi oportunități de finanțare vor contribui la consolidarea rezilienței rețelelor de cabluri submarine ale Europei – adevăratele noastre linii vitale digitale. Prin investițiile în huburile regionale de cabluri și prin testarea rezilienței, ne consolidăm capacitatea de a detecta, preveni și reacționa la amenințări. Noul raport al experților oferă baza acestei activități, cartografiind infrastructura de cabluri a Europei și principalele riscuri pe care trebuie să le abordăm împreună”, a declarat Henna Virkkunen.
Totodată, vicepreședinta executivă a prezentat progresele evidențiate în raportul Grupului de experți pentru cabluri, publicat astăzi, privind consolidarea securității și rezilienței cablurilor submarine critice din Europa. Raportul cartografiază infrastructurile existente și planificate, evaluează riscurile și stabilește ghiduri pentru testarea rezilienței.
Anul trecut, cablul electric Estlink 2 și patru cabluri de telecomunicații ce leagă Finlanda și Estonia au fost avariate, la numai câteva săptămâni după ruperea a două cabluri de telecomunicații în apele suedeze din Marea Baltică. Autoritățile finlandeze au suspectat un act de sabotaj și au reținut petrolierul Eagle S, sub pavilionul Insulelor Cook, o navă despre care UE consideră că ar putea aparține „flotei fantomă” ruse.
Ulterior, NATO a transmis că își va spori prezența militară în Marea Baltică, iar Estonia a trimis o navă de patrulare pentru a-și proteja cablul energetic submarin Estlink1 și legătura operațională critică cu Finlanda.
