Autoritățile finlandeze au reținut, săptămâna aceasta, un vas care ar avea conexiuni cu Rusia, în cadrul anchetei privind deteriorarea, pe 25 decembrie, a cablului submarin Estlink-2, care transportă energie electrică din Finlanda în Estonia, traversând Marea Baltică, informează BBC.
Într-o conferință de presă, Jari Liukku, șeful Poliției din Helsinki, a anunțat că poliția și grăniceri finlandezi au urcat joi dimineață la bordul navei Eagle S, reținut în apele teritoriale ale Finlandei, și au preluat controlul asupra punții de comandă.
Eagle S, un petrolier sub pavilionul Insulelor Cook, a fost descris de oficialii vamali finlandezi și de Comisia Europeană ca făcând parte din flota fantomă a Rusiei. Această flotă este compusă din nave vechi, cu proprietari a căror identitate este neclară, achiziționate pentru a eluda sancțiunile occidentale în contextul războiului din Ucraina și operând fără asigurări reglementate de Occident. Utilizarea acestor nave de către Rusia a stârnit îngrijorări de mediu din cauza riscurilor de accidente.
Potrivit declarațiilor autorităților finlandeze, ancora vasului Eagle S ar fi cauzat daune cablului electric submarin, iar alimentarea cu energie electrică a Estoniei a fost drastic redusă după ce cablul Estlink 2 de 170 km a fost deconectat. Potrivit publicației finlandeze Helsingin Sanomat, dacă Eagle S nu ar fi fost oprit, acesta și-ar fi continuat călătoria și ar fi avariat și cablul electric finlandezo-estonian Estlink 1 în 30 de minute, iar gazoductul Baltic, care a fost sfâșiat de ancora unui cargobot chinezesc în 2013, ar fi fost atins în mai puțin de o oră.
„Incidentul este cel mai recent dintr-o serie de atacuri suspecte asupra infrastructurii critice,” a declarat Kaja Kallas, Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politica de securitate. Ea a felicitat autoritățile finlandeze pentru „acțiunea promptă de a urca la bordul navei suspecte”. Kallas, fost premier al Estoniei, a adăugat: „Această navă face parte din flota fantomă a Rusiei, care amenință securitatea și mediul, în timp ce finanțează bugetul de război al Rusiei. Vom propune măsuri suplimentare, inclusiv sancțiuni, pentru a viza această flotă”.
Incidentul a determinat guvernul estonian să convoace o ședință de urgență. „Aceste petroliere fantomă ajută Rusia să obțină fonduri care susțin atacurile hibride ale Rusiei,” a declarat premierul Kristen Michal. El a avertizat că reparațiile cablului ar putea dura până la șapte luni. „Distrugerile repetate ale infrastructurii din Marea Baltică semnalează o amenințare sistemică, nu simple accidente,” a declarat președintele Estoniei, Alar Karis, pe platforma X, adăugând că Estonia va lua măsuri pentru a contracara această amenințare, alături de Finlanda și aliații NATO.
Între timp, NATO a transmis că își va spori prezența militară în Marea Baltică, iar Estonia a trimis o navă de patrulare pentru a-și proteja cablul energetic submarin Estlink1 și legătura operațională critică cu Finlanda.
Acest incident survine în contextul deteriorării altor două cabluri de date – unul (C-Lion 1) între Finlanda și Germania și altul (Arelion) între Lituania și Suedia – în luna noiembrie, dar și al exploziilor subacvatice care au afectat conductele Nord Stream în septembrie 2022. Oficialii au catalogat aceste cazuri drept sabotaj, lansând investigații penale și subliniind amenințarea tot mai mare a războiului hibrid din partea Rusiei.
