Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană și-a lansat programul de lucru pentru 2021, în strânsă legătură cu Planul de redresare pentru Europa mai sănătoasă, echitabilă și prosperă

Published

on

©️ European Union / EC - Audiovisual Service

Comisia a adoptat luni, 19 octombrie, programul său de lucru pentru 2021, menit să facă Europa mai sănătoasă, mai echitabilă și mai prosperă, accelerând totodată transformarea sa pe termen lung într-o Europă mai verde, care să fie pregătită pentru era digitală. Acesta conține noi inițiative legislative circumscrise tuturor celor șase ambiții emblematice menționate în Orientările politice ale președintei von der Leyen și urmează primului său discurs privind starea Uniunii. În paralel cu îndeplinirea priorităților stabilite în acest program de lucru, Comisia va continua să depună toate eforturile pentru a gestiona criza și pentru a spori reziliența economiilor și a societăților Europei, potrivit unui comunicat remis caleaeuropeana.ro.

Prioritatea noastră absolută va rămâne în continuare salvarea vieților și a mijloacelor de subzistență amenințate de pandemia de COVID-19. Am obținut deja rezultate considerabile, dar Europa nu este încă în afara pericolului, fiind puternic afectată de cel de al doilea val. Toți trebuie să rămânem vigilenți și să ne intensificăm acțiunile. Comisia Europeană își va continua eforturile de a asigura un viitor vaccin pentru europeni și de a ajuta economiile noastre să se redreseze, prin intermediul tranziției verzi și digitale”, a declarat Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene.

Programul de lucru al Comisiei pentru 2021 este strâns legat de Planul de redresare pentru Europa, împreună cu instrumentul de redresare NextGenerationEU și cu un buget al UE consolidat pentru perioada 2021-2027. Mecanismul de redresare și reziliență va mobiliza o sumă fără precedent, de 672,5 miliarde EUR, sub formă de granturi și împrumuturi în primul an, care este crucial pentru redresare. Între timp, statele membre elaborează planuri de redresare și reziliență care stabilesc reforme și investiții aliniate cu obiectivele de politică verzi și digitale ale UE: minimum 37 % din cheltuieli sunt alocate tranziției verzi și minimum 20 % – celei digitale. Pentru a rambursa fondurile mobilizate în cadrul NextGenerationEU, Comisia va prezenta propuneri pentru noi resurse proprii, începând cu un sistem revizuit de comercializare a certificatelor de emisii, un mecanism de ajustare la frontieră a emisiilor de dioxid de carbon și o taxă digitală.

Transpunerea în practică a priorităților UE

Programul de lucru al Comisiei pentru 2021 prevede trecerea de la strategie la transpunerea în practică pentru toate cele șase priorități politice. Acesta confirmă hotărârea Comisiei de a conduce dubla tranziție verde și digitală – o șansă unică de a depăși situația de fragilitate provocată de criză și de a revitaliza Uniunea.

  1. Pactul verde european

Pentru ca Europa să devină neutră din punct de vedere climatic până în 2050, Comisia va prezenta un pachet de măsuri menite să permită reducerea emisiilor cu cel puțin 55 % până în 2030. Pachetul de măsuri va acoperi o gamă largă de politici – de la sursele regenerabile de energie la principiul „eficiența energetică pe primul loc”, performanța energetică a clădirilor, precum și destinația terenurilor, impozitarea energiei, partajarea eforturilor și comercializarea certificatelor de emisii. Un mecanism de ajustare la frontieră a emisiilor de dioxid de carbon va contribui la reducerea riscului de relocare a emisiilor de dioxid de carbon și va asigura condiții de concurență echitabile prin încurajarea partenerilor UE să își sporească nivelul de ambiție în materie de climă. În plus, Comisia va propune măsuri de punere în aplicare a planului de acțiune al Europei privind economia circulară, a Strategiei UE privind biodiversitatea și a Strategiei „De la fermă la consumator”.

  1. O Europă pregătită pentru era digitală

Pentru a transforma deceniul care vine în deceniul digital al Europei, Comisia va prezenta o foaie de parcurs cu obiective digitale pentru 2030 clar definite, referitoare la conectivitate, la competențe și la serviciile publice digitale. În centrul atenției se vor afla dreptul la viață privată și la conectivitate, libertatea de exprimare, libera circulație a datelor și securitatea cibernetică. Comisia va legifera în domenii privind siguranța, răspunderea, drepturile fundamentale și aspectele referitoare la date ale inteligenței artificiale. În același spirit, Comisia va propune un sistem european de identificare electronică. Printre inițiative se va număra și o actualizare a noii Strategii industriale pentru Europa, care să țină seama de impactul pandemiei de COVID-19, precum și o propunere legislativă de îmbunătățire a condițiilor de muncă ale lucrătorilor de pe platforme.

  1. O economie în serviciul cetățenilor

Pentru a se asigura că criza sanitară și economică nu se transformă într-o criză socială, Comisia va prezenta un plan de acțiune ambițios pentru a pune în aplicare pe deplin Pilonul european al drepturilor sociale, asigurându-se că nimeni nu este lăsat în urmă pe drumul către redresarea Europei. Comisia va prezenta, de asemenea, o nouă Garanție europeană pentru copii, care să asigure accesul la servicii de bază, cum ar fi asistența medicală și educația pentru toți copiii. Pentru a sprijini economiile noastre și a consolida uniunea economică și monetară, Comisia va revizui cadrul de gestionare a intrării în dificultate a băncilor din UE, va lua măsuri de stimulare a investițiilor transfrontaliere în UE și va intensifica lupta împotriva spălării banilor.

  1. O Europă mai puternică pe scena internațională

Comisia se va asigura că Europa joacă un rol esențial în această lume fragilă, inclusiv prin faptul că se va afla în prima linie a eforturilor mondiale pentru a garanta un vaccin sigur și accesibil pentru toți. Comisia va propune o comunicare comună privind consolidarea contribuției UE la un multilateralism bazat pe norme, un parteneriat reînnoit cu vecinătatea noastră sudică și o comunicare privind Arctica. De asemenea, Comisia va prezenta o nouă abordare strategică de sprijinire a dezarmării, a demobilizării și a reintegrării foștilor combatanți. O comunicare privind ajutorul umanitar al UE va explora noi modalități de colaborare cu partenerii noștri și cu alți donatori.

  1. Promovarea modului nostru de viață european

Ținând seama de pandemia de COVID-19, Comisia va propune construirea unei Uniuni Europene a sănătății mai puternice, în special prin consolidarea rolului agențiilor existente și prin instituirea unei noi agenții pentru cercetarea și dezvoltarea avansată în domeniul biomedical. Comisia va prezenta o nouă strategie pentru viitorul spațiului Schengen, pentru a menține și a îmbunătăți funcționarea acestuia. Noul pact privind migrația și azilul va fi urmat de o serie de propuneri de măsuri referitoare la migrația legală, inclusiv un pachet de măsuri referitoare la talente și competențe. Printre alte elemente se numără un plan de acțiune împotriva introducerii ilegale de migranți, precum și o strategie privind returnarea voluntară și reintegrarea durabile. Comisia va continua să consolideze uniunea securității, prin combaterea terorismului, a criminalității organizate și a amenințărilor hibride. Comisia va prezenta, de asemenea, o strategie cuprinzătoare privind combaterea antisemitismului.

  1. Un nou elan pentru democrația europeană

Pentru a construi o uniune a egalității, Comisia va prezenta noi strategii privind drepturile copilului și ale persoanelor cu handicap, precum și o propunere de combatere a violenței bazate pe gen. Comisia va propune, de asemenea, extinderea listei de euro-infracțiuni pentru a include toate formele de infracțiuni motivate de ură și de discursuri de incitare la ură. Comisia va propune norme mai clare privind finanțarea partidelor politice europene și va lua măsuri de protejare a jurnaliștilor și a societății civile împotriva abuzului de procedură. O viziune pe termen lung pentru zonele rurale va propune acțiuni care să valorifice pe deplin potențialul acestor regiuni.

Date fiind caracterul pe termen lung și natura transformatoare a inițiativelor planificate, este mai important ca oricând să se legifereze cu o eficacitate maximă și ținând seama de viitor, subliniază Comisia Europeană. În acest sens, Comunicarea privind o mai bună legiferare, care urmează să fie prezentată, va reînnoi atenția acordată acestor aspecte. Viitoarea comunicare se va concentra asupra simplificării și a reducerii sarcinii administrative, în special prin introducerea abordării numărului constant („one-in-one-out”). Platforma „Pregătiți pentru viitor” va sprijini Comisia în realizarea acestui obiectiv, deosebit de necesar în urma pandemiei de COVID-19. Pentru a obține rezultate pe teren, Comisia își va intensifica, de asemenea, activitățile de comunicare, Conferința privind viitorul Europei jucând un rol central în această privință.

Anexa 1 la programul de lucru pentru 2021 conține lista completă a celor 44 de noi obiective de politică circumscrise celor șase ambiții emblematice.

Programul de lucru al Comisiei pentru 2021 este rezultatul cooperării strânse cu Parlamentul European, cu statele membre și cu organele consultative ale UE. Comisia va începe acum discuțiile cu Parlamentul și cu Consiliul pentru a stabili o listă de priorități comune în privința cărora colegiuitorii să convină să ia măsuri rapide.

 

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

COMISIA EUROPEANA

Cercetătorii europeni elaborează un cadru conceptual pentru creșterea gradului de înțelegere a amenințărilor hibride și îmbunătățirea rezilienței la acestea

Published

on

© ec.europa.eu

Un nou cadru conceptual privind amenințările hibride, conceput de cercetători, are ca scop creșterea gradului de înțelegere a amenințărilor hibride și facilitarea elaborării unor măsuri eficiente pentru îmbunătățirea rezilienței la aceste amenințări, informează Comisia Europeană.

În colaborare cu Centrul de excelență pentru combaterea amenințărilor hibride (Hybrid CoE), Centrul Comun de Cercetare (JRC) al Comisiei Europene a elaborat un cadru conceptual care descrie componentele amenințărilor hibride în ceea ce privește actorii, obiectivele, instrumentele acestora, domeniile care pot fi compromise, precum și diferitele faze de acțiune.

Conceptul de „amenințări hibride” se referă la acțiuni coordonate întreprinse de actori statali ostili sau nestatali cu scopul deliberat de a submina sau de a dăuna statelor democratice.

Deși subiectul este prioritar pe agenda politică, înțelegerea amenințărilor hibride este adesea limitată la experiențele trecute și la formele cunoscute de interferență, cum ar fi dezinformarea și terorismul.

Luând cuvântul în cadrul evenimentului de lansare a cadrului conceptual, Mariya Gabriel, comisarul european pentru inovare, cercetare, cultură, educație și tineret, a declarat:

„UE are capacitățile și know-how-ul necesare pentru a-și consolida reziliența împotriva amenințărilor hibride. Dar trebuie să înțelegem problema în profunzime pentru a putea proiecta un răspuns eficient. Avantajul nostru este că ne fundamentăm acțiunile politice în domeniul științei. Cadrul conceptual este o parte esențială a acestui proces. Acesta oferă o descriere cuprinzătoare a amenințărilor hibride, a actorilor și a instrumentelor care pot fi utilizate împotriva țărilor UE.

Activitatea vizează facilitarea detectării timpurii a amenințărilor hibride, identificarea lacunelor în materie de pregătire și răspuns și elaborarea de măsuri eficiente pentru combaterea acestui fenomen complex. În acest sens, echipele de cercetare solicită o abordare globală a societății, care reunește toți actorii civili, militari și politici pentru un răspuns mai eficace la amenințările hibride.

Înțelegerea amenințărilor hibride moderne

Conceptul de amenințări hibride nu este nou, dar instrumentele și tehnologiile moderne, precum și nivelurile crescute de conectivitate au permis actorilor din spatele amenințărilor hibride să organizeze atacuri cu efecte potențial devastatoare.

Atacurile cibernetice, campaniile de dezinformare și interferența electorală pot face parte din activitatea de amenințare hibridă, însă niciuna dintre ele nu constituie de sine stătător o amenințare hibridă. 

Campaniile hibride pot fi o combinație între mijloacele convenționale și cele neconvenționale, inclusiv războiul clasic, atacurile cibernetice, știrile false și interferențele electorale. Acestea sunt concepute pentru a fi dificil de detectat sau de atribuit unei persoane sau unui grup.

Actorii care stau la baza acestor acțiuni urmăresc să creeze ambiguitate și confuzie prin estomparea granițelor a ceea ce este adevărat și a ceea ce este fals, a ceea ce este acceptabil și ceea ce este un comportament inacceptabil, manipularea pragurilor legale și îngreunarea tragerii la răspundere a unui actor.

Obiectivul general al actorilor este de a submina încrederea publică în instituțiile democratice, de a pune în discuție valorile fundamentale ale societăților, de a câștiga influență geopolitică și de a slăbi capacitatea de luare a deciziilor a țărilor.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Un mecanism românesc de sprijin legal pentru meșteșugari și designeri a câștigat unul dintre cele trei premii ale Concursului european ”Social Innovation 2020”

Published

on

© European Union, 2013/Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a anunțat joi, 26 noiembrie, câștigătorii Concursului european ”Social Innovation 2020”, o competiție provocatoare desfășurată în toate țările UE și în țările asociate programului Orizont 2020 și care solicită soluții inovatoare la problemele care afectează societatea europeană. 

Pe baza temei “Reimagine Fashion – schimbarea comportamentelor pentru o modă durabilă”, ediția din 2020 face un apel pentru idei și proiecte pentru a îmbunătăți impactul social și asupra mediului al pieței europene de modă prin dezvoltarea de noi produse, servicii și procese și modele inovatoare de afaceri.

Participanții câștigători sunt următorii:

  • un mecanism românesc de sprijin legal pentru meșteșugari și designeri, WhyWeCraft: Cultural Sustainability in Fashion.
  • un start-up belgian care ajută la simplificarea procesului de reutilizare și reciclare a textilelor, resortecs®;
  • o platformă digitală croată care permite utilizatorilor să poarte ținute în realitate augmentată, Snake.

În plus, în fiecare an, juriul acordă un Premiu de Impact unuia dintre participanții care au ajuns în semifinale în competiția de anul precedent, pe baza rezultatelor pe care proiectul le-a obținut în ultimele douăsprezece luni. Câștigătorul anului 2020 este Empower, o companie care a adoptat o nouă tehnologie pentru a permite economia circulară, permițând depunerea și colectarea deșeurilor de plastic pentru recompensă financiară.

Cele trei proiecte câștigătoare vor primi un premiu de 50.000 EUR fiecare.

Concursul a fost deschis persoanelor, grupurilor și organizațiilor din statele membre UE și din țările asociate la programul Orizont 2020.

Concursul a urmărit să găsească idei care implică, dar nu se limitează la:

  • Soluții pentru utilizare și consum durabile;
  • Soluții pentru producție durabilă;
  • Soluții pentru îmbunătățirea fazei de declin.

Proiectele trebuie să fie idei originale și pot propune noi modalități de combinare sau implementare a soluțiilor existente, sau adaptarea acestora la un context sau grup țintă diferit, dar nu pot fi copii ale acestora.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Uniunea Europeană a acordat Republicii Moldova 50 milioane de euro, prima tranșă a împrumutului de 100 milioane euro pentru consolidarea economiei post-pandemie

Published

on

Comisia Europeană, în numele UE, a efectuat astăzi plăți în cadrul programelor sale de asistență macrofinanciară pentru Georgia, Iordania și Republica Moldova, anunță un comunicat.

Plățile sumei de 100 de milioane EUR către Georgia și de 250 de milioane EUR către Iordania provin, pe de o parte, din pachetul de asistență macrofinanciară de urgență (AMF) în valoare de 3 miliarde EUR destinat unui număr de zece parteneri vizați de politica de extindere și de vecinătate, care are scopul de a limita consecințele economice cauzate de pandemia de COVID-19, și, pe de altă parte, din operațiunile aprobate în aprilie 2018 (pentru Georgia) și în ianuarie 2020 (pentru Iordania).

Plata sumei de 50 de milioane EUR către Republica Moldova provine în întregime din pachetul de asistență macrofinanciară de urgență (AMF) în valoare de 3 miliarde EUR. Plățile legate de programele de urgenţă ale pachetului AMF fac obiectul acordului și al ratificării memorandumurilor de înțelegere (MoU) din ultimele luni.

Plata unor tranșe suplimentare va depinde de îndeplinirea condiționalităților politice stabilite în aceste documente și ar trebui realizată în 2021. 

Astfel, în cazul Georgiei, condițiile politice pentru programul său de AMF de 150 milioane EUR se referă la consolidarea gestionării finanțelor publice, îmbunătățirea guvernanței, reformele sectoriale și politicile pieței muncii.

Pentru Iordania, acțiunile de politică pentru programele sale de AMF de 700 de milioane EUR sunt mai cuprinzătoare, deoarece acoperă două operațiuni: gestionarea finanțelor publice, utilitățile, politica socială și a pieței muncii și guvernanța.

Pentru Republica Moldova, condițiile de politică pentru programul său de AMF de 100 de milioane EUR se referă la consolidarea managementului finanțelor publice, a bunei guvernări și a luptei împotriva corupției, precum și la îmbunătățirea mediului de afaceri.

Punerea în aplicare completă și rapidă a programelor reprezintă o demonstrație importantă a solidarității UE față de aceste țări într-o perioadă de criză fără precedent.


Parlamentul European a aprobat în mai pachetul de împrumuturi în valoare de 3 miliarde de euro, pentru a ajuta următoarele zece țări ale căror economii au fost împinse în recesiune de pandemie: Republica Albania (180 milioane de euro), Bosnia și Herțegovina (250 milioane de euro), Georgia (150 milioane de euro), Regatul Hașemit al Iordaniei (200 milioane de euro), Kosovo (100 milioane de euro), Republica Moldova (100 milioane de euro), Muntenegru (60 milioane de euro), Republica Macedonia de Nord (160 milioane de euro), Republica Tunisiană (600 milioane de euro) și Ucraina (1.2 miliarde de euro).

Fondurile vor contribui la consolidarea stabilității macroeconomice și la crearea unei marje care să permită alocarea de resurse pentru protejarea cetățenilor și pentru atenuarea consecințelor socioeconomice negative ale pandemiei cauzate de coronavirus.

Fondurile, care beneficiază de condiții extrem de favorabile și care vor fi disponibile timp de douăsprezece luni, vor fi vărsate în două tranșe. Împrumuturile au o scadență medie de maximum 15 ani. 

Continue Reading

Facebook

Europe Talks 2020 – Survey

ROMÂNIA17 mins ago

Ministrul economiei susține digitalizarea masivă a procesului de absorbție a fondurilor europene

ROMÂNIA24 mins ago

CNAIR ar putea încheia un protocol de cooperare cu compania omoloagă din Spania, în perspectiva celebrării, în 2021, a 140 de ani de relaţii diplomatice între România și Spania

MAREA BRITANIE44 mins ago

Brexit: Uniunea Europeană și Regatul Unit reiau negocierile în format fizic la Londra, în încercarea de a depăși aceleași ”divergențe fundamentale”

ROMÂNIA2 hours ago

Eurostat: România, țara din Uniunea Europeană care investește cel mai puțin în cercetare

ROMÂNIA2 hours ago

Adrian Teban, primarul orașului Cugir, a fost ales președinte al Asociației Orașelor din România

Dragoș Pîslaru2 hours ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru vrea să convingă guvernele din UE să sprijine generațiile viitoare în planurile naționale de redresare și reziliență

EDITORIALE2 hours ago

Op-ed | Înaltul Reprezentant al UE Josep Borrell, la 25 de ani la lansarea cooperării euro-mediteraneene: Putem fi mai puternici numai dacă rămânem împreună

PARLAMENTUL EUROPEAN2 hours ago

Deputații europeni se așteaptă ca UE să își intensifice producția de medicamente prin noua Strategie farmaceutică pentru Europa

U.E.2 hours ago

Ungaria și Polonia anunță vor continua să blocheze bugetul multianual al UE în cazul condiţionării fondurilor europene de respectarea statului de drept: Un astfel de mecanism necesită modificarea tratatelor

FONDURI EUROPENE3 hours ago

DOCUMENT Planul Național de Redresare și Reziliență: Cum vor fi investite cele 30,44 miliarde de euro pe care Guvernul se angajează să le folosească integral pentru dezvoltarea României

ROMÂNIA21 hours ago

Premierul Ludovic Orban: În următoarea perioadă, România va beneficia de finanțări extrem de importante de la nivel european

EVENIMENTE2 days ago

Coaliția “Votez pentru Sănătate” organizează dezbaterea “De ce avem nevoie de un parteneriat strategic pentru sănătate?” (LIVE, 26 noiembrie, ora 11:00)

Dacian Cioloș2 days ago

Dacian Cioloș: Europa este ținută ostatică de două țări, iar Bruxelles-ul trebuie să arate că știe să ia decizii ferme pentru a apăra libertatea și democrația

U.E.5 days ago

Președinția Germaniei la Consiliul UE patronează proiectul fotografic ”Faces of Europe”, un tablou despre toleranță și conviețuirea în pace

Marian-Jean Marinescu5 days ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu: Bugetul politicii de transport nu a fost mărit de Parlamentul European, ceea ce este în detrimentul țărilor din Est

ROMÂNIA5 days ago

Președintele Klaus Iohannis: Voi sprijini solicitările pentru fonduri europene pentru a începe reconstrucția Institutului Clinic Fundeni

Marian-Jean Marinescu6 days ago

Marian-Jean Marinescu: Parlamentul European cere o foaie de parcurs privind trecerea de la motoare cu combustie la cele bazate pe resurse nepoluante pentru a proteja producătorii și consumatorii

Gheorghe Falcă6 days ago

Eurodeputatul Gheorghe Falcă: Administrațiile locale trebuie să acorde prioritate studiilor pentru reabilitarea termică a clădirilor pentru a primi rapid finanțare europeană

ROMÂNIA6 days ago

MFE a organizat prima dezbatere publică privind reforma sistemului de sănătate, care poate atrage investiții de 6 mld. euro

ROMÂNIA7 days ago

Premierul Ludovic Orban: Comisia Europeană a aprobat acordul România-SUA, care permite construcția reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă cu parteneri strategici din Statele Unite și UE

Advertisement
Advertisement

Trending