Previziunile economice ale Comisiei din primăvara anului 2025 estimează că PIB-ul real va crește cu 1,1 % în 2025 în UE și cu 0,9 % în zona euro, în linii mari în același ritm ca în 2024. Se preconizează că, în 2026, creșterea se va accelera la 1,5 % în UE și la 1,4 % în zona euro. Se preconizează că inflațiatotală în zona euro va scădea de la 2,4 % în 2024 la o medie de 2,1 % în 2025 și de 1,7 % în 2026. În UE, se preconizează că inflația va urma o dinamică similară, de la un nivel ușor mai ridicat în 2024, scăzând puțin sub 2 % în 2026.

În cazul României, Comisia Europeană a revizuit în scădere prognoza privind creșterea economică a României pentru 2025, de la 2,5% la 1,4%, și a avertizat că deficitul bugetar va rămâne ridicat, situându-se la 8,6% din PIB în 2025 și la 8,4% în 2026. În schimb, deficitul de cont curent este estimat să se reducă treptat, până la 7,9% din PIB în 2025 și 7% în 2026.

Potrivit Comisiei Europene, după un an 2024 lipsit de dinamism, economia României era pe cale să se redreseze la începutul anului 2025, în special datorită construcțiilor, agriculturii și serviciilor, precum și perspectivelor mai bune de export. 

Cu toate acestea, incertitudinile generate de impunerea tarifelor comerciale de către SUA, dar și de creșterea volatilității politice și fiscale interne, sunt de așteptat să afecteze exporturile, încrederea economică și, în cele din urmă, investițiile și consumul.

Inflația este estimată să scadă, însă va rămâne la un nivel ridicat, în timp ce rata șomajului este preconizată să scadă ușor. Deficitul bugetar general a fost de 9,3% din PIB în 2024, alimentat de creșteri substanțiale ale salariilor și pensiilor din sectorul public. Acesta este estimat să se reducă ușor la 8,6% din PIB în 2025 și la 8,4% în 2026, ca urmare a unui pachet de măsuri implementat la finalul anului 2024.

Redresare modestă a creșterii economice în contextul unei incertitudini ridicate

Sentimentul economic s-a menținut pozitiv la începutul anului 2025, în pofida provocărilor economice și a incertitudinilor persistente. Construcțiile, agricultura și serviciile de transport beneficiază de perspective de creștere îmbunătățite, susținute inclusiv de aderarea la Schengen și de modernizarea infrastructurii.

O redresare puternică a construcțiilor rezidențiale, alături de investițiile solide în infrastructura publică finanțate din fonduri europene, susțin revenirea formării brute de capital fix, în pofida impactului negativ al incertitudinii fiscale accentuate și al volatilității geopolitice asupra investițiilor private.

Deși România are relații comerciale limitate cu SUA, creșterea tarifelor de către SUA este de așteptat să limiteze redresarea exporturilor României, în special a bunurilor manufacturate, din cauza impactului negativ asupra partenerilor comerciali ai României din UE. Contribuția negativă a exporturilor nete la creșterea PIB-ului este prognozată să scadă în 2025, pe măsură ce încetinirea cererii interne reduce creșterea importurilor, iar perspectivele pentru exporturile de servicii și produse agricole s-au îmbunătățit. Per ansamblu, creșterea reală a PIB-ului este estimată să crească doar modest, la 1,4% în 2025, sub potențial.

În 2026, o inflație mai scăzută și relaxarea politicii monetare, care va conduce la condiții de finanțare mai favorabile, sunt de așteptat să susțină creșterea consumului privat.

Presupunând că incertitudinea politică și fiscală se diminuează, încrederea investitorilor se va consolida, accelerând redresarea formării brute de capital fix. Cu perspective mai bune de creștere pentru partenerii comerciali din UE, exporturile sunt de așteptat să câștige și mai multă tracțiune, însă contribuția exporturilor nete la creșterea PIB-ului este prognozată să rămână ușor negativă. Per ansamblu, creșterea reală a PIB-ului este preconizată să se consolideze moderat la 2,2%.

După o creștere semnificativă în 2024, deficitul de cont curent este estimat să se reducă treptat, dar să rămână la un nivel încă ridicat, aproape de 8% din PIB în 2025 și 7% din PIB în 2026. Riscurile pentru această prognoză sunt orientate în jos, în special dacă incertitudinea politică și fiscală internă persistă, iar cererea externă suferă un impact mai mare decât cel estimat.

Procesul de dezinflație va rămâne anevoios

După o scădere semnificativă a inflației IAPC (Indicele Armonizat al Prețurilor de Consum) la o medie de 5,8% în 2024, procesul de dezinflație este de așteptat să continue, dar într-un ritm lent în 2025. Inflația de bază, excluzând energia și alimentele – în special în sectorul serviciilor – rămâne persistentă, iar eliminarea prognozată a plafonului de preț pentru electricitatea destinată gospodăriilor este de așteptat să ducă la o creștere a prețurilor la energia internă. Pe de altă parte, evoluția prețurilor agroalimentare și a celor de pe piețele internaționale de energie ar putea contribui la reducerea inflației. Per ansamblu, inflația medie IAPC este estimată să scadă ușor până în jurul valorii de 5% în 2025, urmând o tendință descendentă mai pronunțată până sub 4% în 2026.

Deficitul guvernamental este prognozat să se reducă treptat în 2025 și 2026

Deficitul general guvernamental a ajuns la 9,3% din PIB în 2024, alimentat de majorările de pensii și salarii în sectorul public sector și de plata dobânzilor. La finalul lui 2024, Parlamentul a adoptat măsuri de consolidare fiscală, în valoare de aproximativ 2% din PIB, în urma cărora deficitul ar urma să scadă la 8,6% din PIB în 2025, și, dacă nu sunt modificate politicile, la 8,4% din PIB în 2026. Această previziune nu include impactul reformei impozitării și alte măsuri care ar urma să ducă la reducerea deficitului în 2025 și în 2026. Ponderea datoriei ca procent din PIB ar urma să crească de la 48,9% în 2023 la aproximativ 63% în 2026, pe fondul deficitelor ridicate și al proiectatei creșteri a plății dobânzilor.

La nivel european, în ultimul trimestru al anului 2024, economia UE a înregistrat o creștere mai puternică decât se preconizase, de 0,4 %, în mare parte datorită cererii interne solide. Această dinamică pozitivă a continuat în trimestrul I 2025, datele preliminare sugerând o creștere a PIB real de 0,3%. 

Previziunile se bazează pe o serie de ipoteze tehnice privind cursurile de schimb,rateledobânzilor și prețurile materiilor prime la data-limită de 25 aprilie. Pentru toate celelalte date primite, inclusiv ipotezele privind politicile guvernamentale, aceste previziuni iau în considerare informațiile disponibile până ladata de 30 aprilie, inclusiv. Cu excepția cazului în care sunt anunțate și specificate în detaliu noi politici, proiecțiile presupun că acestea nu se vor modifica. 

Comisia Europeană publică două previziuni economice (primăvara și toamna) în fiecare an, acoperind o gamă largă de indicatori economici pentru toate statele membre ale UE, țările candidate, țările AELS și alte economii de piață avansate și emergente majore. 

Previziunile economice ale Comisiei Europene din toamna anului 2025 vor actualiza proiecțiile din această publicație și se preconizează că vor fi prezentate în noiembrie 2025.