Valdis Dombrovskis, comisarul european responsabil pentru economie, productivitate, implementare și simplificare, a îndemnat România să respecte ținta de deficit pentru 2026 pentru „a se asigura stabilitatea financiară la care s-a ajuns, ca și pentru a corecta până în 2030 deficitul excesiv conform planurilor”.
Prezent la București într-o vizită oficială, Dombrovskis a avut o conferință de presă cu premierul Ilie Bolojan, după o întâlnire cu ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru.
Principalele teme de discuție dintre reprezentantul Comisiei Europene și prim-ministru au fost: situația bugetară din România, pașii următori pentru a asigura fiscalitatea sustenabilă care reprezintă o precondiție pentru creștere economică, stabilitate economică și îmbunătățirea calității vieții în viitor, implementarea investițiilor din Planul Național de Redresare și Reziliență în calendarul stabilit, absorbiția fondurilor europene, banilor din programul european SAFE și bugetul multianual al UE pe termen lung pentru perioada 2028-2034.
„Anul trecut, deficitul a ajuns la 9,3% din PIB, un nivel care nu este sustenabil și care este cel mai mare din întreaga Uniune Europeană. De aceea este esențial să fie luate măsuri curajoase ca să corecteze această situație și să reducă vulnerabilitățile României. Am lucrat îndeaproape cu guvernul și cu autoritățile în ultima lună pentru a ne ocupa de aceste probleme urgente și tocmai de aceea vreau să le mulțumesc pentru colaborarea strânsă în această privință. Amploarea și natura măsurilor luate corespund pe plin cu eforturile de a face ca România să reintre în linie cu ceea ce este necesar, dar încă ne așteptăm ca deficitul bugetar să fie de 8,3% și este important să păstrăm un cadru important, adică ținta de deficit pentru 2026 trebuie să fie respectată pentru a se asigura stabilitatea financiară la care s-a ajuns, ca și pentru a corecta până în 2030 deficitul excesiv conform planurilor. Aceasta consolidează rezultatele pozitive care apar deja”, a îndemnat comisarul european.
Acesta a amintit de reacția pozitivă a piețelor financiare la măsurile adoptate de guvern, punctând că este nevoie de „eforturi continue și de implicare”.
„Piețele financiare au recunoscut aceste lucruri și permit României să rămână o țintă recomandată pentru investiții în conformitate cu viziunea piețelor și este important ca România să păstreze accesul la piețele internaționale de capital și să se asigure că își poate finanța prioritățile de politici la costuri acceptabile. Pe mai departe, trebuie să ne asigurăm că sistemul de finanțe publice și creșterea economică înregistrează performanțe solide și tocmai de aceea sunt necesare eforturi continue și implicare”, a mai spus Valdis Dombrovskis.
Comisarul european a dezvăluit că executivul european „va stabili dacă România poate îndeplini cerințele fiscale europene privite la procedura de deficit fiscal excesiv până la sfârșitul lunii noiembrie”, având în vedere măsurile luate de autoritățile române din ultimele luni.
„Dacă evaluarea Comisiei este pozitivă, acest lucru va permite Comisiei să oprească procesul de condiții macroeconomice și să evite suspendarea fondurilor europene”, a anunțat Dombrovskis.
O altă prioritate abordată de oficialul european cu premierul Ilie Bolojan este implementarea prevederilor din PNRR.
„Am mai discutat despre o altă prioritate. Printr-o implementare rapidă a prevederilor PNRR, este foarte important să ducem mai departe aceste procese. Comisia a făcut o evaluare pozitivă, ceea ce trebuie să pregătească punerea în aplicare reușită a acestui plan până la termenul de august 2026. Este important să înregistrăm evoluții rapide. Dincolo de PNRR, România va putea să conteze pe sprijin substanțial din partea Uniunii Europene prin fondurile de coeziune, prin instrumentul SAFE pentru apărare și prin bugetul european pe termen lung. Va fi esențial ca România să asigure mecanisme coerente, stabile și transparente pentru înlesnirea absorbției acestor fonduri, de care beneficiază economia României, cetățenii și mediul de afaceri”, a continuat comisarul european.
În încheiere, acesta a transmis că executivul european contează „ca România să fie în continuare un partener important pentru a ne lupta cu provocările cu care ne luptăm astăzi, care țin de concurență și până la apărare și ne asigurăm că o economie stabilă și puternică este foarte importantă din acest punct de vedere”.
Pachetele fiscale adoptate vor avea un efect de 0,6 – 0,7% din PIB anul acesta, dar vor crește la peste 2,5% din PIB anul viitor.
În context, la sfârșitul lunii august, Guvernul și-a angajat răspunderea în Parlament pentru cel de-al doilea pachet de măsuri, după ce primul pachet, ce prevede mai multe măsuri fiscal-bugetare, a intrat în vigoare la 1 august.
