Pachetul fiscal de corectare a deficitului bugetar este menit să prevină intrarea statului român în incapacitate de plată, să păstreze accesul la fondurile europene necesare pentru investiții și să preîntâmpine scenariul crizei economice din 2010 și scenariul în care s-a aflat Grecia pe parcursul crizei datoriilor, a susținut miercuri, la Palatul Victoria, prim-ministrul Ilie Bolojan.
Șeful executivului a vorbit într-o conferință de presă după ce pe parcursul zilei liderii coaliției de guvernare au discutat despre măsurile necesare pentru reducerea deficitului bugetar excesiv, situație în care România se află din 2019, în prezent având cel mai mare deficit bugetar din țările Uniunii Europene și al doilea cel mai mare deficit național din ultimii 30 de ani. Printre măsurile anunțate de premierul Bolojan se află reașezarea TVA-ului la două cote, una generală de la 19% la 21% și una redusă de la cele două praguri de 5% și 9% la una de 11% pentru medicamente, alimente, servicii publice de apă și canalizare, apa pentru irigații, cărțile, lemnele de foc și energia termică.
Bolojan a avertizat că România este în ceasul al unsprezecelea înainte de a intra în scenariu bugetar catastrofal.
“România a avut anul trecut cel mai mare deficit bugetar din țările Uniunii Europene și am avut al doilea cel mai mare deficit din ultimii 30 de ani. Cel mai mare, dacă vă aduceți aminte, a fost în 2010, puțin mai mare decât cel pe care l-am înregistrat anul trecut, a fost de 9,4% și vă rog să vă aduceți aminte, pentru că, neluând măsuri atunci la timp, guvernele de atunci au fost nevoite să crească TVA-ul de la 19 la 24% și să genereze o tăiere a salariilor din sectorul public de 25%. Suntem într-o situație nu foarte diferită, dar suntem în ceasul al zecelea, al unsprezecelea și nu trebuie să stăm până în ultimul ceas, când suntem total cu spatele la zid“, a spus premierul.
Obiectivul acestui pachet, a arătat Bolojan, este reducerea deficitului bugetar structural al României, care a fost cel mai mare din UE în 2023, este al doilea cel mai mare din ultimii 30 de ani (după cel din 2010) și se traduce printr-un dezechilibru între venituri și cheltuieli (România cheltuie 132 lei la fiecare 100 lei încasați), fiind peste media Uniunii Europene.
Măsurile de creștere a veniturilor prevăd:
1. Modificarea cotelor de TVA:
- De la 3 cote (5%, 9%, 19%) → la 2 cote: 11% și 21%.
- Rămân la 11%: medicamente, alimente, apă/canal, irigații, cărți, lemne de foc, energie termică, sectorul HoReCa (doar temporar, până în octombrie).
- Toate celelalte bunuri și servicii: vor avea cota de 21%.
2. Creșterea accizelor:
- +10% la:
- Băuturi alcoolice;
- Carburanți (motorina va beneficia de o schemă de compensare pentru transportatori);
- Țigări.
3. Contribuții mai mari la sănătate:
- Extinderea bazei de contributori CNAS:
- Se va aplica contribuția CASS de 10% la pensiile peste 3.000 lei (ex: pentru o pensie de 4.000 lei, se va plăti 100 lei lunar).
- Eliminarea unor excepții pentru diverse categorii (neprecizate).
Scopul acestei a treia măsuri este creșterea numărului de contribuabili de la 6 milioane la peste 8 milioane, față de peste 16 milioane de beneficiari actuali.
4. Taxarea capitalului și a profiturilor:
- Impozitul pe dividende: crește de la 10% la 16% (de la 1 ianuarie).
- Taxă suplimentară pentru bănci – în contextul randamentului mare al capitalurilor în România.
- Taxare sporită a câștigurilor din jocuri de noroc: se așteaptă +30% venituri din această zonă.
Măsurile de reducere a cheltuielilor publice conțin:
1. Înghețarea pensiilor și salariilor publice în 2025:
- Nu se vor mai aplica indexările automate din 2025, după creșterile substanțiale din 2024:
- Salariile +20%;
- Pensiile +30%.
2. Reforma în educație:
- Creșterea normei didactice:
- +2 ore/săptămână (de la 16 la 18 ore la clasă în preuniversitar), scopul fiind reducerea numărului de ore la plata cu ora și economii de personal (aproximativ 30.000 de norme vor fi afectate).
- Reforma burselor școlare:
- Bugetul burselor a crescut de la 188 milioane lei (acum 3 ani) la 4,7 miliarde lei.
- Sistemul actual este considerat „nesustenabil” și „inechitabil” (ex. clase întregi cu burse de merit).
- Se pregătește o reformă, fără detalii exacte.
Premierul Ilie Bolojan a precizat că pachetul de măsuri va fi pus în transparență publică de joi, cu o adoptare planificate săptămâna viitoare prin angajarea răspunderii guvernului, înainte de reuniunea miniștrilor de finanțe din UE, care va avea loc pe 8 iulie.
Pachetul de măsuri va intra în vigoare de la 1 august 2025, cu excepția impozitului pe dividende (1 ianuarie 2026).
Totodată, șeful Guvernului a mai precizat că executivul va pregăti și alte două pachete fiscale. Cel de-al doilea va fi anunțat la sfârșitul lunii iulie și include corectarea inechităților și jaloane PNRR, iar cel de-al treilea, până la sfârșitul verii, se referă la investiții în reforme structurale.
Comparații cu nivelul de taxare din UE
În susținerea măsurilor propuse, premierul Bolojan a făcut referire la contextul european, precizând România se află pe ultimele locuri în privința colectării veniturilor fiscale raportate la PIB.
În prezent, statul român colectează aproximativ 30% din PIB prin taxe și impozite, în timp ce media Uniunii Europene este de circa 40%. Această diferență plasează România pe penultimul loc în Uniune în ceea ce privește eficiența colectării fiscale.
În ceea ce privește taxa pe valoare adăugată (TVA), România aplică în prezent o cotă standard de 19%, ceea ce o plasează pe locul al treilea între țările UE cu cele mai mici cote. După reforma fiscală planificată, cota standard va crește la 21%, dar chiar și în aceste condiții va rămâne sub media europeană.
Impozitul pe dividende este, de asemenea, printre cele mai reduse din Uniunea Europeană. În România, acesta este de 10%, în timp ce în majoritatea statelor membre, nivelul impozitării este semnificativ mai mare.
Un alt indicator relevant este impozitul pe proprietate. În România, acesta aduce venituri de doar 0,5% din PIB, în vreme ce media UE este de 1,85%. Astfel, România se numără printre ultimele cinci state membre în privința veniturilor din această sursă fiscală.
Pe de altă parte, cheltuielile statului român cu salariile din sectorul public sunt mai ridicate decât media Uniunii Europene. Ca pondere în PIB, aceste cheltuieli sunt cu peste 10% mai mari față de nivelul mediu european. În plus, România se confruntă cu un dezechilibru important între numărul mare de angajați la stat și numărul redus de contribuabili activi în economia reală. Acest raport dezechilibrat generează presiuni suplimentare asupra bugetului public și limitează capacitatea statului de a investi în dezvoltare.
“Dacă nu am face nimic sau am mai lungi foarte mult aceste măsuri, ar fi câteva consecințe, care ar însemna intrarea în incapacitate de plată a statului român, ar însemna că creditorii noștri, cei care ne împrumută în prezent și de care avem nevoie și în viitor, pentru că nu putem funcționa altfel, nu ne-ar mai împrumuta și deci nu am putea acoperi cheltuielile statului, inclusiv salariile și pensiile. Accesul la fondurile europene este condiționat de reforma fiscală, nu am mai avea acces la fondurile europene. Vă rog să vă gândiți că nu am putea continua jumătate din investițiile pe care astăzi avem în curs, la marile autostrăzi, la liniile de cale ferată, în fiecare localitate din România. Ceea ce ar însemna că, practic, am intra într-un risc în care am fi degradați încă o dată, am intrat în așa zisa categorie de junk, ceea ce ar însemna că țara noastră nu mai este recomandată investițiilor. Și foarte puține investiții străine ar mai veni într-o astfel de țară. Și am intra, deci, într-o recesiune brutală, ceea ce ar însemna pierderi mari de locuri de muncă, un șomaj puternic, un curs care s-ar deprecia masiv și, practic, acest lucru nu ni-l putem permite în momentul de față. Și vă rog să vă gândiți ceea ce a însemnat experiența Greciei din anul 2009, pentru că nici astăzi Grecia nu și-a revenit din acea situație în totalitate și România este, și astăzi, într-o situație mai bună decât Grecia și nu trebuie, deci, să repetăm greșelile pe care le-au făcut alte țări, pentru că revenirea ar fi foarte dureroasă“, a mai argumentat Ilie Bolojan măsurile propuse.
