Connect with us

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Conferința ”Fake news- un pericol la adresa democrației”. Europarlamentarul PPE Ramona Mănescu: Brexit, exemplu extrem de puternic în contextul știrilor false

Published

on

”Dintre toate exemplele, de care, din păcate nu ducem lipsă, cred că unul extrem de puternic, atât prin prezența campaniilor de dezinformare (și interneșsi externe), cât și prin efectele dramatice, este cel al Brexitului”, a declarat europarlamentarul PPE Ramona Mănescu în cadrul conferinței ”Fake news – un pericol la adresa democrației”, organizat de Forumului Europolis în parteneriat cu Comisia pentru Afaceri Europene a Camerei Deputaților.

În cazul Brexit, implicarea externă, mai exact a Kremlinului, „mi se pare mult mai periculoasă”, a adăugat Ramona Mănescu în intervanția sa din cadrul conferinței.

Acuzațiile din presă, investigațiile jurnalistice și o listă foarte lungă de dovezi au dus la inițierea unei anchete oficiale de către o Comisie a Parlamentului Britanic. Ancheta arată implicatiile campaniilor de dezinformare derulate in beneficiul unor interese externe in perioada premergatoare dar si ulterior referendumului privind Brexit. O investigatie a The Times a aratat cum conturi de Twitter din Rusia au transmis peste 45.000 de mesaje, pro-Brexit, in ultimele 48 de ore inainte de vot7.

O alta investigatie, a Universitatii Swansea si a Universitatii Berkeley din California au identificat peste 150.000 de conturi, aflate in Rusia, care au transmis mesaje pro- Brexit in zilele premergatoare votului. Aceleasi conturi se ocupau anterior de mesaje legate de anexarea Crimeei de catre Rusia.

Ramona Mănescu conchide că aceste campanii de dezinformare pro-Brexit derulate de Rusia „au functionat și au generat efectul dorit!”

Citiți și: Conferința ”Fake news- un pericol la adresa democrației”. Europarlamentarul PPE Ramona Mănescu: ”În ciuda măsurilor luate, continuăm să fim vulnerabili”

Informații suplimentare:

România este, geopolitic și ca expertiză, în prima linie a frontului anti- fake news. În special în contextul anilor electorali pe care-i traversăm, se impune o acțiune de sensibilizare la scară largă a publicului românesc în legătură cu vulnerabilitățile existente și acțiunile întreprinse, precum și cu responsabilitățile ce ne revin fiecăruia dintre noi.

Combaterea fake news nu este doar obligația specialiștilor, ci și datoria cetățenilor. Pentru că fake news reprezintă un fenomen care ne amenință pe toți”, consideră Horia Blidaru, moderatorul conferinței și coordonatorul Europolis.

Diana Zaim este foto jurnalist, premiată în cadrul #România@10EU, concurs de fotografie organizat cu ocazia a 10 ani de la aderarea la Uniunea Europeană. Studentă la secția germano-portugheză în cadrul Universității din București și pasionată de promovarea valorilor europene, Diana este parte a comunității Model European Union, cea mai amplă simulare la nivel european a procesului decizional din cadrul Uniunii Europene.

Cristian Bușoi

Eurodeputatul Cristian Bușoi (PNL): PPE, așteptări pozitive privind reconfirmarea mandatului președintelui Iohannis pentru consolidarea direcției europene a României

Published

on

© caleaeuropeana.ro

Partidul Popular European (PPE) are așteptări pozitive privind reconfirmarea mandatului președintelui Iohannis pentru consolidarea direcției europene a României în următorii cinci ani, este declarația făcută de eurodeputatul Cristian Bușoi pentru corespondentul caleaeuropeană, la Congresul PPE de la Zagreb.

Întrebat despre primirea făcută de popularii europeni delegației liberale din România, la congresul de la Zagreb, eurodeputatul Cristian Bușoi a declarat că ,,a fost primită foarte bine, este una dintre cele mai mari și influente delegații din PPE, dar și foarte bine reprezentată la nivel politic, prin intermediul președintelui Klaus Iohannis, al premierului Ludovic Orban și al comisarului european pentru transporturi, Adina Vălean, precum și de toți europarlamentarii PNL”. De asemenea, a spus acesta, ,,fiecare dintre noi profităm de fiecare oportunitate pentru a promova interesele, proiectele și imaginea României în interiorul familiei populare europene”. 

Întrebat care sunt așteptările membrilor PPE privind cel de-al doilea tur de scrutin pentru alegerie prezidențiale din România, Cristian Bușoi a răspuns că toți cei cu care s-au interesectat atât cu șeful statului, cât și cu premierul Orban, au ,,așteptări pozitive privind reconfirmarea unui al doilea mandat la Cotroceni al președintelui Iohannis prin care să continue munca bună pentru România și consolidarea direcției europene în următorii cinci ani”. 

,,Aceste așteptări pozitive țin de rezultatele din turul I, de sondajele de opinie, de excelenta prestație a președintelui Iohannis în ultimele zile, în România, inclusiv la dezbaterea cu jurnaliștii și fomatorii de opinie”, a explicat Cristian Bușoi. 

,,Cred că în orice bătălie politică trebuie mobilizare maximă până în ultimul moment pentru ca românii să confirme așteptările din sondaje, însă sperăm la o victorie”, a adăugat eurodeputatul.

 

Continue Reading

PPE

Popularii europeni și-au ales liderii cu care vor să conducă destinul Europei: Românul Siegfried Mureșan, între cei zece vicepreședinți aflați sub bagheta lui Donald Tusk, primul est-european președinte al PPE

Published

on

© EPP/ Flickr

Partidul Popular European și-a ales joi, la Congresul său statutar de la Zagreb, noua conducere pentru următorii trei ani, din care face parte și eurodeputatul român Siegfried Mureșan. După ce miercuri, în prima zi a Congresului, popularii europeni l-au ales pe Donald Tusk în funcția de președinte, devenind primul est-european în această poziție, cea mai mare familie politică european și-a completat echipa de conducere joi prin alegerea celor zece vicepreședinți, a secretarului general și a trezorierului.

Conform procedurii, secretarul general a fost desemnat de noul președinte al PPE, Donald Tusk, fiind păstrat în această poziție Antonio Lopez Isturiz.

Au fost aleși zece vicepreședinți: Mariya Gabriel (GERB, Bulgaria – 442 de voturi), David McAllister (CDU, Germania – 440 de voturi), Helen McEntee (Fine Gael, Irlanda – 430 de voturi), Johannes Hahn (OVP, Austria – 383 voturi), Esther de Lange (CDA, Olanda – 355 de voturi), Antonio Tajani (Forza Italia, Italia – 354 de voturi), Siegfried Mureșan (PNL, România – 331 de voturi), Franck Proust (Republicanii, Franța – 298 de voturi), Paulo Rangel (PSD, Portugalia – 294 de voturi) și Petteri Orpo (Kokoomus, Finlanda – 278 de voturi).

Trezorierul formațiunii a fost realeas Christian Schmidt (CSU, Germania).

Mandatul de preşedinte al PPE atribuit miercuri seară lui Donald Tusk este unul de trei ani, dar poate fi prelungit pe termen nedefinit. Această funcţie a fost ocupată de altfel timp de 23 de ani de belgianul Wilfried Martens (1990-2013), căruia i-a succedat francezul Joseph Daul. De la crearea formaţiunii în 1976, PPE a avut cinci preşedinţi, doi belgieni (Leo Tindemans şi Wilfried Martens), un olandez (Piet Bukman), un francez (Joseph Daul) şi un luxemburghez (Jacques Santer).

În ciclul instituțional al Uniunii Europene pentru perioada 2019-2014, PPE-ul deține cel mai mare număr de mandate în Parlamentul European (182), funcția de președinte al Comisiei Europene (prin Ursula von der Leyen), precum și cel mai mare număr de comisari europeni – zece membri ai Comisiei Europene.

Aproximativ 2.000 de persoane din 40 de țări, dintre care 719 delegați cu drept de vot, au fost prezenți miercuri și joi la lucrările Congresului PPE de la Zagreb. De asemenea, a fost pentru prima dată în ultimii șapte ani când România a fost reprezentată la nivel de președinte și prim-ministru de lideri cu aceeași apartenență politică. Miercuri, la Zagreb, s-a aflat și președintele Klaus Iohannis, care a luat parte la summitul liderilor PPE, iar prim-ministru Ludovic Orban a avut miercuri mai multe întrevederi bilaterale și a susținut joi în discurs în cadrul Congresului.

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

La solicitarea europarlamentarului Maria Grapini (PSD, S&D), Comisia Europeană aduce clarificări privind reglementarea unui nou mod de calcul al deficitului bugetar

Published

on

Europarlamentarul Maria Grapini (PSD, S&D) a transmis, recent, Comisiei Europene, o întrebare privitoare la reglementarea unui nou mod de calcul al deficitului bugetar, odată ce multe țări ale Uniunii întâmpină dificultăți reale din această perspectivă, potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro. 

”Nevoia de investiții pentru o economie competitivă este o realitate. Având în vedere că în multe state membre există constrângerea dată de încadrarea în deficitul bugetar, intenționează Comisia să reglementeze un nou mod de calcul al deficitului bugetar scoțând din calculul de deficit contribuțiile statelor membre la cofinanțarea proiectelor de investiții din fonduri europene?”, a scris Maria Grapini Comisiei Europene.

În răspunsul transmis europarlamentarului, Comisia Europeană precizează că este conștientă de rolul important pe care îl joacă investițiile publice în stimularea competitivității și că, încă de la începutul mandatului său, a considerat prioritară relansarea investițiilor.

”Statele membre care dispun de o marjă de manevră bugetară ar putea investi mai mult. Alte țări ar putea redefini prioritățile în materie de cheltuieli publice în favoarea investițiilor. În conformitate cu Protocolul nr. 12 la TFUE (Tratatul privind funcționarea UE), investițiile (inclusiv cele cofinanțate împreună cu UE) nu pot fi excluse atunci când se calculează soldul bugetar al unei administrații publice. Cu toate acestea, investițiile publice cofinanțate împreună cu UE în cadrul Pactului de stabilitate și de creștere (PSC) beneficiază deja de un tratament special”, se arată în răspunsul transmis Mariei Grapini.

În continuarea răspunsului oferit, Comisia detaliază informații importante pe acest subiect.

”Clauza privind investițiile le permite statelor membre să se abată temporar de la obiectivele lor bugetare pe termen mediu sau de la ajustarea bugetară necesară pentru a le atinge, cu până la 0,5 % din produsul intern brut (PIB). Scopul este de a sprijini atât cheltuielile naționale pentru proiecte finanțate în mare măsură prin cofinanțare din partea UE prin fondurile structurale și de investiții europene, rețelele transeuropene și Mecanismul pentru interconectarea Europei, cât și cofinanțarea națională a proiectelor cofinanțate în același timp prin Fondul european pentru investiții strategice.”, se arată în răspunsul oferit de Comisie eurodeputatul român Maria Grapini.

Astfel, Comisia Europeană a justificat că Executivul european ”a încercat să încurajeze statele membre să mențină sau să mărească nivelul investițiilor publice. Cu ocazia viitoarei revizuiri a PSC se va evalua eficacitatea normelor fiscal-bugetare și se va reflecta dacă sunt necesare inițiative pentru a facilita și mai mult investițiile cofinanțate în UE”.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending