Connect with us

ROMÂNIA

Conferința SuperTeach: Schimbarea în educație începe cu asumarea leadership-ului personal, centrat pe ambiție, optimism și bune practici

Published

on

© SuperTeach

Cea de-a 29-a conferință a proiectului educațional SuperTeach, de la finele săptămânii trecute, a adus în discuție tema leadership-ului ca principal mecanism care demarează schimbarea în educație. Indiferent dacă vorbim de asumarea unui leadership personal sau de leadership managerial în instituțiile educaționale, școala românească are nevoie de oameni optimiști, ambițioși, pregătiți devină motorul comunităților educaționale din care fac parte, este mesajul transmis în urma evenimentului, potrivit unui comunicat de presă remis caleaeuropeana.ro.

Conferința a adus în conversație, alături de comunitatea de profesori SuperTeach, specialiști în educație, leadership și mentalitate deschisă care au argumentat nevoia de redefinire a leadership-ului în școala românească, date fiind condițiile provocatoare în care activează sistemul educațional românesc în prezent.

Consilier Prezidențial: “În România există o nevoie acută de a promova exemple de bune practici”

”În România există o nevoie acută de a promova exemple de bune practici, mai ales în domeniul educației”, a transmis Președintele României comunității SuperTeach prin intermediul Ligiei Deca, Consilier Prezidențial în cadrul Departamentului Educație și Cercetare. ”Implicarea tuturor actorilor în schimbarea mentalităților și practicilor din sistemul de educație reprezintă un pilon important al eforturilor noastre colective de a oferi copiilor un start echitabil în viață”, a adăugat aceasta, felicitând echipa SuperTeach pentru ”sprijinul concret și consistent adus proiectului România Educată”.

© SuperTeach

Cristina Gheorghe, Directorul Școlii Varlaam Mitropolitul din Iași și Director al Institutului Dezvoltării Personale, a subliniat”leadership-ul nostru creează liderii de mâine ai României, ei vor fi produsul modului în care noi conștientizăm impactul rolului nostru de leaderi în sistemul educațional”, făcând un apel abordarea unei mentalități deschise, de orientare către celălalt și către obiectivele acestuia în toate nivelurile de intervenție în sistem.

În condiții atât de incerte, precum cele pe care le trăim, leaderul are nevoie să găsească echilibrul corect între impactul pe care îl resimte personal și obiectivul clasei sau al școlii pe care o conduce. Ionuț Stanimir, Director de Comunicare în cadrul BCR, a punctat realismul și adaptabilitatea acestuia pentru soluții creative, precum și conștientizarea propriilor limitări și lucrul în echipă ca fiind principalele instrumente care îl ajută pe leadernavigheze printre provocările psiho-sociale, materiale și temporale de care se lovește în fiecare zi.

La rândul său, Peer Stoop, expert la Entrepreneurship Academy în cadrul cursurilor de Dialog și Multiculturalitate, a dat exemple concrete de manifestare a leadership-ului în sala de clasă: “Fii un observator și un ascultător și adaptează permanent ce ai de spus la nevoile pe care le au cei din fața ta, învață echilibrul dintre a impune și a permite exprimarea elevilor așa cum este ea și chiar întreabă-i pe aceștia cum le-ar plăcea se desfășoare orele lor de curs. Mai presus de toate, pregătește-te critici într-o manieră pozitivă, dar și încurajează-i pe ceilalți să aplice același tip de critică cu tine.”

Expert în leadership: “Exemplele povestite în clasă nu sunt suficiente, fii tu însuți un exemplu prin tot ceea ce faci”

În egală măsură, Radu Manolescu, expert în leadership, a întărit spusele lui Peer, adăugând: ”Exemplele povestite în clasă nu sunt suficiente, fii tu însuți un exemplu prin tot ceea ce faci, demonstrează valorile pe care vrei le transmiți  mai  departe prin  comportamentul  propriu  și antrenează-ți inteligența emoțională.”

Andy Szekely, speaker și coach în dezvoltare personală, a rezumat cele mai importante caracteristici ale unui leader: acesta este un vizionar care își imagineză unde își doreșteajungă în următorii patru ani alături de copii și este pregătit să fie alături de ei pe acest drum și să-i influențeze pozitivajungă acolo. Este, de asemnenea statornic în visul său și nu renunță când e greu sau când nu are condițiile ideale pentru a-l îndeplini. Și are energie și bucurie cât pentru toți cei din jurul său la un loc, pentru a-i motiva și încuraja viseze și ei.

Totodată, în cadrul evenimentului realizat în parteneriat cu Telekom Romania, SuperTeach a anunțat următoarele webinarii dedicate profesorilor, pentru perioada octombrie-noiembrie:

  • 28 octombrie, ora 17.00 – ”În rol de elev pentru elevii tăi”, facilitat de profesorii Irina Vasile, Anca Simion și Ana Maria Bostan
  • 29 octombrie, ora 17.00 – Atelier SuperTeachPredare cu Mentalitate Deschisă, facilitat de profesorii Carmen Neagu, Cătălina Riznic și Cristina Bărbosu Ene
  • 3 noiembrie, ora 17.00 ”Școala de Bani”curs gratuit de educație financiară susținut de Camelia Olari, profesor de educație financiară și Group Sales Manager la BCR
  • 11 noiembrie ”Inside Out – Dezvoltare socio-emoțională la preșcolari”, moderat de Floriana Grozavu și Andreea Răvaș, profesori pentru învățământ primar
  • 14 noiembrie, ora 9.30, Conferință SuperTeach Revoluția Mentălității în Educație”Descoperă Măreția”

Webinariile vor fi deschise tuturor profesorilor, în limita locurilor disponibile. Detalii despre modalitatea de participare vor fi disponibile pe site-ul și pe pagina de Facebook a proiectului. De asemenea, conferința din 24 octombrie va fi transmisă pe platforma Webex, iar mai multe informații privind evenimentul găsiți pe pagina de Facebook SuperTeach.


SuperTeach este un proiect inițiat de antreprenori în sprijinul profesorilor și al sistemului de educație preuniversitar. Misiunea proiectului SuperTeach este ca profesorii să descopere și să dezvolte măreția din fiecare copil. Acest lucru este realizat prin programul „Mentalitatea Deschisă în Educație”, creat de liderul global în schimbare de mentalitate, Arbinger Institute, USA.

ONG-ul SuperTeach acționează pe 3 direcții:

Conferințe: În cei trei ani de activitate, au avut loc 21 conferințe în marile orașe ale țării, la care s-au adăugat peste 50 de webinarii și 8 conferințe online în 2020. Zeci de speakeri, elite, specialiști în educație și antreprenoriat au inspirat peste 30.000 de profesori și educatori, promovând principii și instrumente ale unei mentalități deschise în educație aplicate la clasă.

Traininguri: Peste 550 de profesori selectați dintre participanții la conferințele SuperTeach au absolvit gratuit cursul de formare „Mentalitate Deschisă în Educație” (4 zile), realizat în România de Institutul Dezvoltării Personale.

Comunități: În prezent, SuperTeach dezvoltă comunități locale în 23 județe cu ajutorul celor 51 de facilitatori ai programului MDIE și o Platformă Digitală de conținut educativ pentru toți profesorii interesați să evolueze în spiritul nevoilor societății actuale.

Celor 4 co-fondatori ai proiectului Felix Tătaru (inițiator), Dragoș Anastasiu, Cristina Gheorghe și Alexandru Ghiță – li s-au alăturat încă din primul an (2017) și Felix Pătrășcanu, Andy Szekely si Părintele Constantin Necula. SuperTeach este rezultatul parteneriatului dintre Romanian Business Leaders (RBL), Institutul Dezvoltării Personale (IDP) și Grupul Educativa.

Mai multe detalii despre SuperTeach pot fi regăsite pe site-ul oficial și pe pagina de Facebook a asociației. Profesorii pot găsi resurse utile și pe grupul de Facebook SuperTeach.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

NATO

Declarația finală care trasează calea NATO către 2030: În fața concurenței sistemice din partea Rusiei și Chinei, liderii Alianței reafirmă angajamentul față de Articolul V și decid elaborarea următorului Concept Strategic

Published

on

© NATO

Corespondență din Bruxelles

La primul summit NATO cu Joe Biden președinte al SUA și la ultimul pentru cancelarul german Angela Merkel, liderii celor 30 de state aliate au trasat calea de urmat pentru Alianța Nord-Atlantică către orizontul anului 2030, reafirmând angajamentul solemn față de articolul V din Tratatul de la Washington, în timp ce au recunoscut concurența sistemică din partea puterilor autoritare precum China și Rusia.

“Ne menținem angajamentul ferm față de Tratatul fondator al NATO de la Washington, inclusiv față de faptul că un atac împotriva unui aliat va fi considerat un atac împotriva noastră a tuturor, așa cum este prevăzut la articolul 5”, au transmis liderii în debutul unei Declarații Finale consistente, în 79 de puncte.

Reafirmând că NATO este cea mai puternică și mai de succes Alianță din istorie, atașamentul față de valorile democratice și respectul față de ordinea internațională bazată pe reguli, liderii NATO admit concurența sistemică din partea autocrațiilor.

Ne confruntăm cu amenințări multidimensionale, concurență sistemică din partea puterilor asertive și autoritare, precum și cu provocări de securitate crescânde la adresa statelor noastre și a cetățenilor noștri, din toate direcțiile strategice“, continuă liderii.

Sub semnul acestei competiții cu autocrații, reprezentanții statelor NATO plasează China și Rusia laolaltă încă de la punctul al 3-lea al comunicatului final.

Acţiunile agresive ale Rusiei reprezintă o ameninţare la adresa securităţii euro-atlantice; terorismul în toate formele şi manifestările sale rămâne o ameninţare persistentă pentru noi toţi. Actori statali şi nestatali subminează ordinea internaţională bazată pe reguli şi încearcă să submineze democraţia din întreaga lume. (…) Influența în creștere și politicile internaționale ale Chinei pot prezenta provocări pe care trebuie să le gestionăm împreună, ca Alianță. Vom angaja China în vederea apărării intereselor de securitate ale Alianței“, au decis Biden, Macron, Merkel, Iohannis și ceilalți aliați.

De asemenea, în același registru, liderii au stabilit că “schimbările climatice sunt un factor de multiplicare a ameninţărilor cu implicaţii asupra securităţii Alianţei”.

Cele 79 de puncte incluse în comunicatul aprobat în spiritul consensului care guvernează Alianța Nord-Atlantică conțin 62 de referi la Federația Rusă și 10 referi la China, în timp ce sunt cuprinse și referiri importante pentru securitatea aliaților, precum România, de la importanța strategică a Mării Negre la postura avansată a NATO pe flancul estic și de la salutarea inaugurării Centrului Euro-Atlantic pentru Reziliență de la București la sprijinul pentru partenerii din vecinătatea estică.

Documentul abordează cazurile de război hibrid și arată că NATO ar putea activa articolul 5 din Tratatul de la Washington, ca în cazul unui atac armat, în timp ce aliații susțin că NATO nu are “intenţia de a lansa rachete nucleare terestre în Europa”. 

Ce cuprinde agenda transatlantică pentru NATO 2030?

Declarația finală a summitului de la Bruxelles, andosată de Joe Biden, Klaus Iohannis, Emmanuel Macron și ceilalți lideri euro-atlantici, a aprobat o agendă transatlantică pentru viitor, liderii însărcinându-l pe secretarul general Jens Stoltenberg să conducă procesul de elaborare a următorului Concept Strategic al NATO până la summitul din 2022, care va avea loc la Madrid.

“Agenda NATO 2030 fixează un nivel ridicat de ambiție pentru NATO. Aceasta oferă direcționări clare de continuare a adaptării pentru a răspunde amenințărilor și provocărilor curente, emergente și viitoare, pe baza adaptării în curs politice și militare a Alianței. Avansarea în ceea ce privește Agenda NATO 2030, cele trei sarcini fundamentale și următorul Concept Strategic necesită finanțare adecvată prin cheltuieli naționale pentru apărare și prin bugetele comune. În funcție de cerințe, agreăm să sporim asigurarea acestor resurse inclusiv, dacă este nevoie, a bugetelor comune NATO începând cu 2023, cu luarea în considerare a aspectelor legate de sustenabilitate, responsabilitate și accesibilitate. La reuniunea din 2022 vom agrea, alături de Conceptul Strategic, cerințele specifice de finanțare suplimentară până în 2030 și implicațiile în termeni de resurse pentru bugetul militar NATO, Programul NATO de investiții pentru securitate și bugetul civil NATO și vom identifica potențiale măsuri de eficientizare”, este detaliat în comunicatul final.

Agenda NATO 2030 reafirmă că NATO este forumul transatlantic unic, esențial și indispensabil pentru consultări și acțiuni comune, importanța consolidării rezilienței și prevede că Alianța va lansa un accelerator civil-militar de inovare în domeniul apărării pentru Atlanticul de Nord și va crea un Fond NATO pentru inovare. De asemenea, Alianța Nord-Atlantică a decis să întărească parteneriatele cu UE, cu țările democratice din Asia Pacific – Australia, Japonia, Noua Zeelandă și Coreea de Sud și cu alte țări din Africa, Asia și America Latină. Nu în ultimul rând, liderii aliați l-au însărcinat pe secretarul general să stabilească o țintă de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră și să inițieze un dialog regulat la nivel înalt pe teme de schimbări climatice și securitate.

“Prin deciziile noastre de astăzi, am deschis un nou capitol al relației transatlantice și am setat direcția pentru continua adaptare a Alianței către 2030 și în perspectivă. Așteptăm cu interes să ne întâlnim din nou în Spania, în 2022, iar ulterior în Lituania”, au conchis cei 30 de lideri ai statelor membre ale NATO.

Declarația finală a summitului NATO de la Bruxelles este disponibilă aici și aici.

Continue Reading

NATO

Klaus Iohannis consideră binevenită o discuție între Joe Biden și Vladimir Putin privind scutul de la Deveselu pentru a clarifica rolul defensiv al sistemului antirachetă

Published

on

© Administrația Prezidențială

Corespondență din Bruxelles

Președintele Klaus Iohannis a declarat luni, la finalul summitului NATO de la Bruxelles, că sistemul antirachetă al Alianței Nord-Atlantice de la Deveselu este unul pur defensiv, arătând că o discuție pe acest subiect, la Geneva, între președintele american Joe Biden și președintele rus Vladimir Putin este binevenită.

“Acest scut este de multe ori adus în discuție de Rusia, însă cred că este binevenită și această discuție pentru a reitera că acest scut este unul pur defensiv, inclusiv partea de la noi, de la Deveselu, are numai rol defensiv. Noi nu intenționăm să atacăm pe nimeni cu acest scut, însă suntem foarte hotărâți să apărăm națiunile noastre, statele noastre, și de aceea am acceptat la vremea respectivă instalarea unei componente a acestui scut și în România”, a spus Iohannis, răspunzând la o întrebare cu privire la faptul că Vladimir Putin a afirmat că va aborda acest subiect cu președintele american Joe Biden.

Întrebat în ce măsură România discută cu Rusia, el a răspuns: “Noi discutăm toate aceste chestiuni în formatele din care suntem parte fiindcă aşa este corect”.

De altfel, în paragraful 44 al Declarației Finale a Summitului NATO, liderii aliați au subliniat că sistemul antibalistic al Alianței nu este îndreptat împotriva Rusiei și că acesta are ca scop apărarea împotriva amenințărilor potențiale care provin din afara zonei euro-atlantice.

“Am explicat Rusiei de mai multe ori că sistemul BMD nu este capabil împotriva descurajării nucleare strategice a Rusiei și nu există nicio intenție de a reproiecta acest sistem pentru a avea o astfel de capacitate în viitor. Prin urmare, declarațiile rusești care amenință că vor viza aliații din cauza sistemului BMD al NATO sunt inacceptabile și contraproductive. În cazul în care Rusia este pregătită să discute cu NATO despre BMD și sub rezerva acordului Alianței, NATO rămâne deschisă la discuții”, au transmis liderii NATO.

Continue Reading

NATO

Klaus Iohannis l-a invitat pe Joe Biden în România: Președintele SUA a fost perfect de acord să organizăm o întâlnire prin care să întărim Parteneriatul Strategic

Published

on

© NATO

Corespondență din Bruxelles

Preşedintele Klaus Iohannis a afirmat luni, la finalul summitului NATO de la Bruxelles, că l-a invitat pe preşedintele SUA, Joe Biden, în România, pentru a consolida parteneriatul strategic bilateral și pentru a continua discuţia din 2015, când șeful statului a fost primit la Casa Albă de Biden, care atunci era vicepreședintele Statelor Unite.

Șeful statului a anunțat că a avut două discuții scurte cu președintele Biden, în marja summitului NATO, în contextul în care presa americană a relatat că liderul de la Casa Albă a discutat cu președinții României și Poloniei despre summitului formatului București 9 la care a participat, virtual, pe 10 mai.

Am avut două discuții scurte cu Președintele Biden, nu una. Prima a fost chiar la început, unde împreună cu Președintele Duda am ținut să îl salutăm pe Președintele Biden, să ne exprimăm mulțumirea față de prezența domniei sale în Summitul B9. A fost o prezență consistentă, a avut un discurs foarte solid, vă amintiți cu siguranță. Și, evident, am dorit să ne asigurăm că în continuare avem un parteneriat strategic foarte solid și că avem întreaga atenție a Parteneriatului Strategic Statele Unite ale Americii pentru Flancul Estic. Președintele Biden ne-a asigurat că se implică în mod deosebit și foarte mult pentru a sprijini România și Polonia, pentru a îmbunătăți această relație. În cea de a doua, tot scurtă, discuție pe care am avut-o cu Președintele Biden spre finalul Summitului, l-am invitat în România, i-am spus că îmi doresc să continuăm discuția foarte bună pe care am început-o, în 2015 am avut prima întâlnire, atunci a fost vicepreședintele Biden, și că îmi doresc foarte mult să întărim Parteneriatul Strategic dintre România și Statele Unite ale Americii. A fost perfect de acord să încercăm să organizăm o astfel de întâlnire și m-a asigurat încă o dată de faptul că este foarte dedicat acestui parteneriat”, a declarat Klaus Iohannis, la finalul summitului NATO.

Urmăriți și IMAGINEA ZILEI la Summitul NATO: Joe Biden și Klaus Iohannis, unul lângă celălalt la fotografia de familie a liderilor celor 30 de aliați NATO

Președintele american a participat, în premieră pentru un lider de la Casa Albă, la summitul virtual al Formatului București 9, găzduit pe 10 mai de președintele României, Klaus Iohannis.

Reuniți atunci în pregătirea summitului NATO din 14 iunie, liderii aliaților est-europeni, în prezența virtuală a președintelui SUA și a secretarului general al Alianței Nord-Atlantice și-au reafirmat angajamentul de a spori cheltuielile militare în materie de apărare și dezideratul ca summitul aliat să paveze drumul spre un nou capitol în relaţia transatlantică în care “NATO rămâne piatra de temelie a securităţii euro-atlantice, iar rolul SUA în securitatea Europei este indispensabil”.

Amintim că înainte de inaugurarea mandatului lui Joe Biden, președintele Klaus Iohannis s-a arătat convins că “împreună cu noua administrație americană vom continua dezvoltarea Parteneriatului Strategic” dintre România și SUA, în 2021 împlinindu-se zece ani ani de la semnarea Declarației Comune a Parteneriatului Strategic bilateral.

De asemenea, la 9 noiembrie 2020, după anunțarea victoriei lui Biden, președintele Klaus Iohannis i-a transmis un mesaj de felicitare președintelui ales al Statelor Unite ale Americii, Joseph R. Biden, în care a manifestat angajamentul României pentru promovarea obiectivelor comune de securitate strategică, apărare și economice ale Parteneriatului Strategic dintre România și SUA, a cărui declarație comună a fost adoptată în timpul mandatului lui Biden de vicepreședinte al SUA.

În calitate de vicepreședinte al SUA, Joe Biden l-a primit în septembrie 2015, la Casa Albă, pe președintele Klaus Iohannis, aflat la prima sa vizită în SUA, în contextul participării la Adunarea Generală a ONU, o reuniune la capătul căreia Iohannis și Biden au subliniat că parteneriatul dintre România și SUA “este foarte bun și foarte puternic”.

Continue Reading

Facebook

Team2Share

NATO2 mins ago

Ambasada SUA la București: La summitul NATO, președinții Joe Biden și Klaus Iohannis au marcat parteneriatul solid dintre SUA și România

CONSILIUL UE4 mins ago

Miniștrii sănătății din UE, reuniți în Consiliul EPSCO, discută azi despre accesul la medicamente și consolidarea EMA

NATO17 mins ago

Joe Biden, la finalul summitului NATO: Angajamentul SUA față de articolul V este sacru. Rusia reprezintă o amenințare la adresa NATO și de aceea m-am întâlnit cu liderii formatului București 9

NATO10 hours ago

Declarația finală care trasează calea NATO către 2030: În fața concurenței sistemice din partea Rusiei și Chinei, liderii Alianței reafirmă angajamentul față de Articolul V și decid elaborarea următorului Concept Strategic

NATO13 hours ago

Klaus Iohannis consideră binevenită o discuție între Joe Biden și Vladimir Putin privind scutul de la Deveselu pentru a clarifica rolul defensiv al sistemului antirachetă

NATO13 hours ago

Klaus Iohannis l-a invitat pe Joe Biden în România: Președintele SUA a fost perfect de acord să organizăm o întâlnire prin care să întărim Parteneriatul Strategic

NATO14 hours ago

Klaus Iohannis: Declarația Finală a Summitului NATO reconfirmă importanța strategică a Mării Negre și afirmă susținerea NATO pentru Republica Moldova

NATO14 hours ago

Declarația Finală a Summitului NATO: Înființarea Centrului Euro-Atlantic pentru Reziliență din România, salutată de Joe Biden și ceilalți lideri aliați

NATO14 hours ago

Klaus Iohannis anunță că România și-a îndeplinit obiectivele la Summitul NATO: Prin deciziile luate, securitatea României și a cetățenilor săi este mai bine asigurată

NATO15 hours ago

Klaus Iohannis și Joe Biden au discutat la summitul NATO. Președintele SUA a salutat importanța formatului București 9 de pe flancul estic

NATO14 hours ago

Klaus Iohannis anunță că România și-a îndeplinit obiectivele la Summitul NATO: Prin deciziile luate, securitatea României și a cetățenilor săi este mai bine asigurată

NATO1 day ago

Începe summitul NATO: Ce decizii majore vor lua astăzi Joe Biden, Klaus Iohannis și ceilalți 28 de lideri aliați la un summit crucial pentru viitorul Alianței și securitatea celor 30 de națiuni aliate

Marian-Jean Marinescu4 days ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu: Certificatul UE COVID-19, un prim pas către o înțelegere în comun a politicii de sănătate

MAREA BRITANIE5 days ago

Pacta sunt servanda. Ursula von der Leyen și Charles Michel îi cer lui Boris Johnson să respecte protocolul privind Irlanda de Nord: Vom folosi toate instrumentele pentru a proteja integritatea pieței unice

MAREA BRITANIE2 weeks ago

Ambasadorul României la Londra le amintește cetățenilor români din Regatul Unit că se apropie termenul limită de 30 iunie până la care pot solicita statut de rezident

ROMÂNIA2 weeks ago

Președintele Klaus Iohannis, mesaj de Ziua Mondială a Bicicletei: Trebuie să dăm oraşele înapoi oamenilor

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Strategia noastră fiscal-bugetară, cu revenirea deficitului bugetar sub 3% în 2024, a fost acceptată ca strategie principală de Comisia Europeană

U.E.2 weeks ago

Laura Codruța Kövesi, procurorul-șef al UE, evocă un moment istoric prin lansarea EPPO: Avem o responsabilitate enormă. Primul caz înregistrat este din Germania

NATO2 weeks ago

Jens Stoltenberg: Din 2014, NATO și-a intensificat prezența militară pe flancul estic. Am făcut multe, dar continuăm să ne adaptăm

NATO2 weeks ago

NATO restrânge accesul în sediul său diplomaților din Belarus, sancționând astfel Minskul pentru deturnarea unui avion de linie

Advertisement
Advertisement

Trending