Connect with us

U.E.

UE cere Turciei să oprească ”această spirală periculoasă a confruntării”, după ce Recep Tayyip Erdogan a declarat că Emmanuel Macron are ”tulburări de sănătate mintală”

Published

on

© Presidency of the Republic of Turkey

Uniunea Europeană s-a implicat duminică în confruntarea diplomatică dintre Franța și Turcia, după ce președintele Recep Tayyip Erdogan a pus sub semnul întrebării ”sănătatea mintală” a omologului francez, Emmanuel Macron, fapt ce a dus la rechemarea ambasadorului franacez la Ankara pentru consultări, potrivit Politico Europe

Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate , Josep Borrell, și vicepreședintele Comisiei Europene însărcinat cu promovarea modului de viață european, Margaritis Schinas, s-au implicat în acest schimb de replici, în vreme ce Turcia și-a dublat criticile la adresa liderului de la Palatul Elysee.

”Cuvintele președintelui Erdogan la adresa președintelui Macron sunt inacceptabile. Facem apel la Turcia să înceteze cu această spirală periculoasă a confruntării”, a precizat Borrell într-un mesaj pe Twitter redactat în limba franceză.

Fost ministru spaniol de externe a reamintit că șefii de stat sau de guvern, i-au propus Ankarei, în urma recentului summit al Consiliului European, desfășurat la 15-16 octombrie, ”o reală ofertă de relansare a relațiilor noastre”. Oficialul european a atrans în schimb atenția că este nevoie de ”voință politică” din partea autorităților turce. ”În caz contrar, Turcia va deveni și mai izolată”, a avertizat Înaltul Reprezentant al UE.

Această intenveție a oficialilor europeni apare în contextul în care președintele Recep Tayyip Erdogan i-a recomandat lui Macron să-şi facă un control medical, după ce acesta din urmă a anunţat noi măsuri care-i vizează pe musulmanii din Hexagon.

„Macron are nevoie de tratament pentru tulburări de sănătate mintală. Ce altceva poate fi spus unui şef de stat care nu înţelege libertatea credinţei şi care se comportă în acest mod când vine vorba de milioanele de oameni care locuiesc în ţara lui şi care sunt de o religie diferită? În primul rând, are nevoie de un control medical. Tu (Macron, n.red.) îl ataci mereu pe Erdogan. Să îl ataci pe Erdogan nu te va ajuta. Oricum, peste un an sunt alegeri, vom vedea atunci ce soartă va avea. Nu cred că va avea un drum atât de lung. De ce spun asta? Fiindcă nu a făcut nimic pentru Franţa, astfel încât să fie reales”, a declarat președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, potrivit Digi24.

Palatul Elysee a reacționat prompt, declarând că discursul liderului de la Ankara este ”unul inacceptabil și grosolan”.

La scurt timp, președintele Franței l-a rechemat în țară pentru consultări pe ambasadorul din Turcia.

Spiritele s-au reinflamat după ce Emmanuel Macron a anunțat la începutul acestei luni o lege împotriva separatismului islamic, pentru întărirea secularismului și revenirea la legile și valorile Republicii.

Proiectul va fi prezentat Consiliului de miniștri în 9 decembrie și este considerat chiar de către Macron drept cel mai radical de la 1882 încoace, mai ales în privința reformelor legate de școlarizare. Proiectul a dat naștere unor dezbateri și controverse în Franța, în condițiile în care prevede, de exemplu, că vălul va fi interzis și în companiile private, iar copiii trebuie să meargă obligatoriu la școală de la 3 ani, o măsură menită să lupte cu cetățenii francezi musulmani care își țin copiii acasă și nu le permit mai ales fetelor să aibă acces la educație.

Această lege a fost avansată după decapitarea unui profesor de istori în Franța de către un fanatic islamist.

Măsurile decise de președintele francez cu privire la multilateralismul islamist au atras criticile omologul turc, care a susținut că acestea urmăresc de fapt reglarea socotelilor cu musulmanii.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

Marian-Jean Marinescu

Marian-Jean Marinescu subliniază nevoia unei strategii în domeniul aviației pentru a salva această industrie: Traficul aerian își va reveni abia în 2024 iar mulți angajați au rămas fără loc de muncă

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu cere Uniunii Europene să sprijine ”companiile aeriene, aeroporturile pentru a putea păstra locurile de muncă”, în contextul în care aviația ”este sub mare presiune” pe fondul ținelor ecologice stabilite de Comisia Europeană.

”Aviația s-a dezvoltat foarte mult și în sens pozitiv în ultimii ani, contribuind la încurajarea mobilității pasagerilor și a mărfurilor, cât și a conexiunilor între regiunile din UE, mai ales din punct de vedere cultural. Acum însă, aviația este sub mare presiune pentru că traficul din ce în ce mai mare a determinat și creșterea emisiilor, chiar dacă avioanele de generație nouă produc cu 30% mai puține emisii”, a semnalat Marinescu într-un mesaj publicat pe Facebook.

Acesta a atras atenția că există voci care cer ”eliminarea zborurilor sub 500 de km sau chiar creșterea prețurilor pentru atingerea țintelor din Pactul Ecologic”, ceea ce ”ar afecta negativ mobilitatea, care este un drept al cetățeanului european, dar și dezvoltarea economică”.

”Eu am un principiu: nicio societate nu poate funcționa fără angajați bine pregătiți, iar angajații nu pot munci într-o societate comercială fără reguli de dezvoltare clare. Așa că, cea mai bună protecție socială este asigurată de stabilitatea economică a unei societăți. Trebuie să ajutăm companiile aeriene, aeroporturile pentru a putea păstra locurile de muncă. Ceea ce este foarte greu. Avem nevoie de o strategie care să ia în calcul că traficul își va reveni abia în 2024, că mulți angajați au rămas fără loc de muncă, că licențele au trebuit reînnoite și care să salveze această industrie”, a semnalat Marinescu.

Eurodeputatul român a explicat că pachetul de propuneri lansat de Executivul european, menit să pregătească politicile UE în domeniul climei, al energiei, al exploatării terenurilor, al transporturilor și al impozitării, astfel încât, până în 2030, emisiile nete de gaze cu efect de seră ale Uniunii să scadă cu cel puțin 55 %, comparativ cu nivelurile din 1990 ”aduce condiții mai grele pentru industria aviatică, precum reducerea până la anulare a certificatelor gratuite pentru emisii, ceea ce va mări prețul pe piață al acestor certificate”.

”Însă, din punct de vedere tehnologic, aviația nu se poate schimba de pe o zi pe alta. De aceea ar trebui să investim în cercetare și dezvoltare și să dezvoltăm avioane cu un număr mai mic de pasageri, care să zboare pe distanțe de până la 500 km pentru că sunt pretabile motoarelor electrice. Lucrurile se vor clarifica în perioada următoare, însă discuțiile sunt foarte complicate pentru că se poartă între oameni ca mine, care ne gândim și cum se poate ajunge la țintele de mediu și oameni care nu doresc decât o țintă cât mai ambițioasă, însă modul în care ajungem la ea nu este treaba lor, este treaba altora”, a conchis Marinescu.

Comisia Europeană a adoptat un pachet de propuneri care să pregătească politicile UE în domeniul climei, al energiei, al exploatării terenurilor, al transporturilor și al impozitării, astfel încât, până în 2030, emisiile nete de gaze cu efect de seră ale Uniunii să scadă cu cel puțin 55 %, comparativ cu nivelurile din 1990.

Realizarea acestor reduceri ale emisiilor în următorul deceniu este esențială pentru ca Europa să devină primul continent neutru din punct de vedere climatic până în 2050 și pentru a transpune în realitate angajamentele Pactului verde european

Propunerile prevăd: aplicarea sistemului de comercializare a certificatelor de emisii în noi sectoare și înăsprirea sistemului existent al UE de comercializare a certificatelor de emisii; utilizarea sporită a surselor regenerabile de energie; asigurarea unei mai mari eficiențe energetice; implementarea mai rapidă a modurilor de transport cu emisii scăzute și a infrastructurii și a combustibililor de care depind aceste moduri de transport; alinierea politicilor fiscale la obiectivele Pactului verde european; măsuri menite să împiedice relocarea emisiilor de dioxid de carbon și instrumente pentru conservarea și consolidarea absorbanților noștri naturali de carbon.

  • Sistemul UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) stabilește un preț pentru emisiile de carbon și reduce în fiecare an plafonul emisiilor din anumite sectoare economice. În ultimii 16 ani, acesta a contribuit la reducerea cu 42,6 % a emisiilor provenite din producția de energie electrică și a celor generate de industriile mari consumatoare de energie. Comisia propune ca plafonul global al emisiilor să fie redus și mai mult, iar rata anuală de reducere a emisiilor să fie majorată. Comisia propune, de asemenea, eliminarea treptată a alocărilor cu titlu gratuit de certificate de emisii pentru sectorul aviației și alinierea la Schema mondială de compensare și de reducere a emisiilor de carbon pentru aviația internațională (CORSIA) și includerea pentru prima dată a emisiilor generate de transportul maritim în EU ETS. Pentru a remedia lipsa reducerilor de emisii în sectorul transportului rutier și al clădirilor, se instituie un nou sistem separat de comercializare a certificatelor de emisii pentru distribuția combustibililor destinați transportului rutier și pentru clădiri. Comisia propune, de asemenea, majorarea pachetului financiar al Fondului pentru inovare și al Fondului pentru modernizare.
  • În completarea cheltuielilor substanțiale prevăzute în bugetul UE pentru acțiunile climatice, statele membre ar trebui să canalizeze integral veniturile provenite din comercializarea certificatelor de emisii către proiecte din domeniul climei și al energiei. O parte din veniturile generate de noul sistem aplicabil în transportul rutier și în sectorul clădirilor ar trebui alocat către acțiuni de atenuare a eventualului impactul social al acestei măsuri asupra gospodăriilor vulnerabile, a microîntreprinderilor și a utilizatorilor mijloacelor de transport.
  • Regulamentul privind partajarea eforturilor prevede pentru fiecare stat membru obiective mai ambițioase de reducere a emisiilor în sectoarele clădirilor, transportului rutier și transportului pe căile maritime interne, agriculturii, deșeurilor și micii industrii. Aceste obiective sunt fixate ținându-se cont de situația inițială și de capacitățile diferite ale fiecărui stat membru și se bazează pe PIB-ul pe cap de locuitor, ajustat astfel încât să se asigure eficiența costurilor.
  • Statele membre au, de asemenea, responsabilitatea solidară de a elimina emisiile de dioxid de carbon din atmosferă, iar Regulamentul privind exploatarea terenurilor, silvicultura și agricultura stabilește în acest sens un obiectiv general al UE în materie de eliminare a dioxidului de carbon prin absorbanți naturali, corespunzând unui volum de 310 milioane de tone de emisii de CO2 până în 2030. Obiectivele naționale de reducere a emisiilor prevăd obligația statelor membre de a proteja absorbanții de carbon și de a consolida rolul acestora, astfel încât obiectivul să poată fi atins. Până în 2035, UE ar trebui să își propună să atingă neutralitatea climatică în sectoarele exploatării terenurilor, silviculturii și agriculturii, inclusiv în ceea ce privește emisiile agricole, altele decât cele de CO2, cum ar fi cele generate de utilizarea îngrășămintelor și de creșterea animalelor. Strategia UE pentru păduri își propune să amelioreze calitatea, cantitatea și reziliența pădurilor din UE. Strategia sprijină silvicultorii și bioeconomia forestieră, punând în același timp accentul pe exploatarea forestieră durabilă și utilizarea durabilă a biomasei, precum și pe conservarea biodiversității. Strategia include, de asemenea, un plan de plantare a trei miliarde de copaci în întreaga Europă până în 2030.
  • Întrucât producția și utilizarea energiei reprezintă 75 % din emisiile UE, este esențial să se accelereze tranziția către un sistem energetic mai verde. Directiva privind energia din surse regenerabile va stabili un obiectiv mai ambițios, respectiv ca 40 % din energia noastră să fie produsă din surse regenerabile până în 2030. Toate statele membre vor contribui la acest obiectiv și sunt propuse ținte specifice pentru utilizarea energiei din surse regenerabile în sectorul transporturilor, pentru sistemele de încălzire și răcire, în clădiri și în industrie. În vederea atingerii obiectivelor noastre climatice și de mediu, sunt consolidate criteriile de durabilitate pentru utilizarea bioenergiei, iar statele membre trebuie să elaboreze scheme de sprijin pentru bioenergie care să respecte principiul utilizării în cascadă a biomasei lemnoase.
  • Pentru a diminua consumul total de energie, a reduce emisiile și a combate sărăcia energetică, Directiva privind eficiența energetică va stabili un obiectiv anual obligatoriu mai ambițios pentru reducerea consumului de energie la nivelul UE. Aceasta va ghida modul în care sunt stabilite contribuțiile naționale și va impune statelor membre o țintă obligatorie anuală în materie de economisire a energiei aproape dublă față de cea din prezent. Sectorul public va trebui să renoveze 3 % din clădirile sale în fiecare an pentru a impulsiona valul de renovări, a crea locuri de muncă și a reduce consumul de energie și costurile pentru contribuabili.
  • Trebuie să se recurgă la o combinație de măsuri pentru a se aborda problema creșterii emisiilor în transportul rutier, în plus față de comercializarea certificatelor de emisii. Stabilirea unor standarde mai stricte privind emisiile de CO2 provenite de la automobile și camionete va accelera tranziția către o mobilitate cu emisii zero prin impunerea obligației ca nivelul mediu al emisiilor automobilelor noi să scadă cu 55 % în 2030 și cu 100 % în 2035, comparativ cu nivelurile din 2021. Prin urmare, toate autoturismele noi care vor fi înmatriculate începând cu 2035 vor avea emisii zero. Pentru a garanta faptul că, oriunde în Europa, conducătorii auto își vor putea încărca sau alimenta vehiculele de la o rețea fiabilă, Regulamentul revizuit privind infrastructura pentru combustibili alternativi va impune statelor membre obligația să extindă capacitatea de încărcare, aliniind-o la volumul vânzărilor de automobile cu emisii zero, și să instaleze stații de încărcare și alimentare la intervale regulate pe autostrăzile principale: la fiecare 60 km pentru încărcarea cu energie electrică și la fiecare 150 km pentru realimentarea cu hidrogen.
  • Combustibilii folosiți în aviație și în transportul maritim sunt surse importante de poluare și necesită, de asemenea, acțiuni specifice, în plus față de comercializarea certificatelor de emisii. Regulamentul privind infrastructura pentru combustibili alternativi prevede că aeronavele și navele trebuie să aibă acces la sisteme de aprovizionare cu electricitate curată în principalele porturi și aeroporturi. Inițiativa ReFuelEU în domeniul aviației îi va obliga pe furnizorii de combustibili să folosească combustibili amestecați într-o proporție tot mai mare cu combustibili durabili pentru alimentarea avioanelor cu reacție în aeroporturile din UE, inclusiv combustibili sintetici cu emisii scăzute de dioxid de carbon, cunoscuți sub denumirea de e-combustibili. În mod similar, inițiativa FuelEU în domeniul maritim va stimula utilizarea pe scară largă a combustibililor maritimi durabili și a tehnologiilor cu emisii zero prin stabilirea unei limite maxime privind conținutul de gaze cu efect de seră al energiei utilizate de navele care fac escală în porturile europene.
  • Sistemul de impozitare a produselor energetice trebuie să protejeze și să îmbunătățească piața unică și să sprijine tranziția verde prin stabilirea stimulentelor adecvate. O revizuire a Directivei privind impozitarea energiei propune alinierea impozitării produselor energetice la politicile UE în domeniul energiei și al climei, promovând tehnologiile curate și eliminând practicile perimate, precum aplicarea de scutiri de taxe și de cote reduse de impozitare, practici care încurajează în prezent utilizarea combustibililor fosili. Noile norme vizează reducerea efectelor dăunătoare ale concurenței fiscale în domeniul energiei, contribuind la asigurarea de venituri stabile pentru statele membre din taxele verzi, care sunt mai puțin dăunătoare pentru creștere decât impozitele pe veniturile din muncă.
  • Nu în ultimul rând, un nou mecanism de ajustare la frontieră în funcție de prețul carbonului va stabili un preț pentru emisiile de carbon, care se va aplica la importul unei game specifice de produse, astfel încât să ne asigurăm că acțiunile ambițioase adoptate în Europa în domeniul climei nu conduc la relocarea emisiilor de dioxid de carbon în alte părți ale lumii. Acest lucru va garanta faptul că reducerea emisiilor la nivel european contribuie la o scădere globală a emisiilor, în loc să deplaseze producția cu emisii ridicate de dioxid de carbon în afara Europei. Scopul urmărit este și de a încuraja luarea unor măsuri similare în sectoarele industriale din afara UE și de către partenerii noștri internaționali.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană lansează apeluri în valoare de 12 milioane de euro pentru sprijinirea presei și a sferei publice din UE

Published

on

© European Union, 2015/ Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a publicat patru noi cereri de propuneri menite să stimuleze o sferă publică dinamică și diversă și să promoveze accesul cetățenilor la informații de încredere în întreaga UE, potrivit unui comunicat remis caleaeuropeana.ro.

Unul dintre apeluri va sprijini conținutul mediatic multilingv privind chestiunile UE prin intermediul platformelor digitale, în timp ce celălalt vizează creșterea producției de conținut în acest domeniu prin intermediul unei rețele de posturi de radio.

În plus, un proiect-pilot va sprijini rețelele media de tineret care produc conținut de actualitate care provoacă la reflecție prin intermediul formatelor și evenimentelor din social media.

În fine, o acțiune pregătitoare pentru platformele media urmărește să îmbunătățească accesul cetățenilor la informații de încredere, implicând radiodifuzori și editori.

Împreună, cererile de propuneri reprezintă aproape 12 milioane de euro sub formă de finanțare din partea UE. Toate proiectele finanțate vor funcționa în condiții de independență editorială deplină.

Vicepreședintele pentru valori și transparență, Věra Jourová, a declarat următoarele:

“Pandemia a demonstrat rolul-cheie al mass-media în informarea noastră, dar a subminat și situația economică a sectorului. Ne mărim și diversificăm sursele de finanțare la nivel european, oferind noi oportunități, instrumente și asistență. Ne așteptăm ca statele membre să facă același lucru, respectând pe deplin independența mass-media.”

Comisarul pentru piața internă, Thierry Breton, a adăugat:

“Sectorul media de știri a fost grav afectat de provocările pandemiei, sporirea rezilienței sale și stimularea inovării fiind acum mai importante ca niciodată. Prin astfel de inițiative continuăm să promovăm și să apărăm un ecosistem mediatic liber și pluralist, punând în centrul atenției tineretul european, precum și colaborarea, pentru a ajuta oamenii să compare puncte de vedere diferite dincolo de frontiere.”

Noile apeluri se bazează pe alte două lansate recent pentru a sprijini sectorul media de știri: un apel privind parteneriatele în domeniul jurnalismului pentru a încuraja colaborarea sectorială și transfrontalieră între organizațiile europene din domeniul media de știri, în cadrul noului program Europa Creativă, și un apel finanțat prin programul Orizont Europa, care sprijină proiectele axate pe inovare pentru mass-media.

Aceste inițiative fac parte dintr-un efort mai amplu de sprijinire a unui cadru mediatic liber, stabil și pluralist în întreaga UE, așa cum s-a anunțat în Planul de acțiune european pentru democrație și în Planul de acțiune privind mass-media și audiovizualul.

Continue Reading

U.E.

Op-ed | Președintele Comisiei consultative pentru mutații industriale din cadrul Comitetului Economic și Social European: Fără reziliența materiilor prime critice, nu va exista nicio revoluție industrială verde sau digitală

Published

on

© EESC

Articol de opinie semnat de Pietro Francesco De Lotto, președintele Comisiei consultative pentru mutații industriale din cadrul Comitetului Economic și Social European

Indiferent dacă vorbim despre a patra, a cincea sau chiar a șasea revoluție industrială, suntem martorii unei dezbateri publice. În pofida opiniilor divergente cu privire la această chestiune, un lucru este sigur: industria noastră se confruntă cu o revoluție profundă, care implică o dublă provocare: cea de a deveni mai ecologică și mai circulară și, în același timp, cea de a realiza tranziția digitală. Este o revoluție determinată de mai mulți factori: angajamentele noastre în cadrul Acordului de la Paris, urmărirea competitivității globale, necesitatea de a adapta piețele forței de muncă, sensibilitatea consumatorilor și, nu în ultimul rând, opinia publică.

Obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU și combaterea schimbărilor climatice constituie în mod indubitabil piloni esențiali ai acțiunii UE, însă trebuie să ne asigurăm că ele sunt percepute și resimțite din ce în ce mai mult ca o oportunitate și nu ca o povară pentru toate părțile societății și pentru industrie. Pactul verde european, Planul de acțiune pentru economia circulară, noua strategie industrială pentru Europa, recent actualizată, pachetul legislativ „Pregătiți pentru 55” prezentat în iulie, și activitățile și legislația conexe sunt instrumente esențiale de transformare a dezbaterilor publice într-o realitate de zi cu zi, pretutindeni în Europa, fără a lăsa pe nimeni deoparte în acest efort colectiv.

Materiile prime, și îndeosebi materiile prime critice, se află în centrul acestui proces. Digitalizarea și ecologizarea industriilor și a societății din UE necesită tehnologii care au nevoie de materii prime. Energia eoliană, de exemplu, provine de la turbine care conțin, printre altele, pământuri rare. UE se bazează în proporție de aproape 100 % pe China pentru a se aproviziona cu aceste elemente. Pot fi menționate scenarii similare pentru numeroase tehnologii care sunt esențiale pentru tranzițiile verde și digitală, de la baterii la celule fotovoltaice, de la robotică la pile de combustie. Planul de acțiune al UE privind materiile prime critice și strategia industrială actualizată identifică 30 de materiale și, respectiv, 137 de produse care sunt esențiale pentru industria și societatea noastră și de care UE este foarte dependentă.

Acestea sunt cifre îngrijorătoare, dar ele oferă, în același timp, o verificare necesară a situației reale. Ultimele câteva luni au adus aceste dependențe și mai mult în atenția publicului, deoarece pandemia de COVID-19 a scos la iveală necesitatea ca industria și societatea din UE în ansamblul său să devină mai reziliente și mai autonome din punct de vedere strategic, în special în domenii precum vaccinurile, medicamentele și dispozitivele medicale. Prin urmare, este momentul să acționăm cu privire la acești factori critici și să utilizăm toate instrumentele pentru a aborda dependențele noastre printr-o viziune strategică.

Planul de acțiune al Comisiei privind materiile prime critice, cu privire la care Comitetul Economic și Social European (CESE) a publicat recent avizul său CCMI/177, este un instrument adecvat, care combină măsurile de remediere a deficiențelor actuale cu acțiuni de atenuare a eventualelor probleme viitoare. CESE consideră că acțiunile avute în vedere de Comisia Europeană sunt esențiale pentru menținerea și consolidarea bazei industriale a UE. Acesta este un prim punct foarte important: de prea mult timp am lăsat această chestiune la latitudinea pieței libere și a industriei, sperând că ea se va reglementa de la sine. Cu toate acestea, trebuie să recunoaștem acum că, deși întreprinderile ar trebui să fie libere să își construiască lanțurile de aprovizionare, trebuie să securizăm anumite părți ale acestor lanțuri pe care le considerăm de importanță strategică pentru Uniunea Europeană.

Mai precis, UE are nevoie de instrumente de sprijin pentru o aprovizionare primară sustenabilă în Europa. Sunt necesare instrumente financiare pentru proiecte durabile, procese de autorizare raționalizate, precum și o mai mare implicare și acceptare publică din partea cetățenilor și a comunităților locale. Acest lucru este, de asemenea, strâns legat de necesitatea de a menține capacitățile extractive și de prelucrare în UE. Trebuie să sprijinim lucrătorii și regiunile printro mai bună formare și o legătură mai strânsă cu învățământul superior și profesional, inclusiv prin investiții în formarea și recalificarea lucrătorilor, precum și în predarea de discipline specializate, cum ar fi geologia, metalurgia și mineritul, chiar și la nivelul ciclului universitar de licență.

În același timp, și acesta este al doilea punct, trebuie să investim în activități care pot stimula substituirea – un lucru care va fi posibil numai prin investiții semnificative și constante în programe de cercetare și dezvoltare, pentru a descoperi noi materiale și procese capabile de a asigura o substituire justificată.

Împreună cu aprovizionarea primară și cu substituirea, al treilea element-cheie este cel al reutilizării circulare și al aprovizionării secundare din deșeuri. În acest scop, trebuie să investim în cercetare și dezvoltare, dar trebuie, de asemenea, să evaluăm cu atenție deșeurile pe care le transportăm în afara Europei și, în același timp, să cartografiem – cât mai curând posibil – oferta potențială de materii prime critice secundare din stocurile și deșeurile UE.

În ceea ce privește dimensiunea externă, UE trebuie să își diversifice relațiile comerciale, sprijinind în același timp țările în curs de dezvoltare. Aceste două obiective merg mână în mână, întrucât eforturile noastre ar trebui să vizeze crearea de parteneriate strategice cu națiuni care împărtășesc aceeași viziune, într-un cadru multilateral, ceea ce poate contribui atât la evitarea întreruperilor aprovizionării industriei UE, cât și la bunăstarea și dezvoltarea țărilor terțe în curs de dezvoltare. În acest sens, trebuie subliniate trei elemente foarte specifice: avantajele reciproce ale integrării țărilor din Balcanii de Vest în lanțul de aprovizionare al UE; necesitatea urgentă de a acorda monedei euro un rol crescând în comerțul cu materii prime critice și necesitatea de a ține seama într-o mai mare măsură de dimensiunea etică la elaborarea listei europene a materiilor prime critice.

Per ansamblu, dorim ca industria UE să prospere într-un mod ecologic și digital, dar nu dorim ca industria și societatea noastră să treacă de la o dependență (de exemplu, de anumiți combustibili fosili) la alta (de anumite materii prime critice). Pentru a evita acest lucru și a garanta că tranziția verde și cea digitală consolidează reziliența, competitivitatea și justiția socială, trebuie să investim în cercetare și dezvoltare, în explorarea minieră internă și sustenabilă, în recuperarea materialelor valoroase din deșeuri, în formare și reconversie profesională și în crearea unor condiții de concurență echitabile pentru toți. Acest lucru este esențial pentru a asigura succesul revoluțiilor verzi și digitale și beneficii pentru industria și societatea UE în ansamblu și pentru a nu ignora niciun lucrător, regiune sau țară din lume.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
REPUBLICA MOLDOVA5 hours ago

Statele Unite au trimis Republicii Moldova al doilea lot de 150,000 de vaccinuri Johnson&Johnson, în cadrul donației totale de 500,000 de doze

Marian-Jean Marinescu5 hours ago

Marian-Jean Marinescu subliniază nevoia unei strategii în domeniul aviației pentru a salva această industrie: Traficul aerian își va reveni abia în 2024 iar mulți angajați au rămas fără loc de muncă

COMISIA EUROPEANA5 hours ago

Comisia Europeană lansează apeluri în valoare de 12 milioane de euro pentru sprijinirea presei și a sferei publice din UE

ENGLISH6 hours ago

Op-ed | President of the Consultative Commission on Industrial Change at the European Economic and Social Committee: Without critical raw materials resilience, there will be no green or digital industrial revolution

U.E.7 hours ago

Op-ed | Președintele Comisiei consultative pentru mutații industriale din cadrul Comitetului Economic și Social European: Fără reziliența materiilor prime critice, nu va exista nicio revoluție industrială verde sau digitală

COMISIA EUROPEANA7 hours ago

UE lansează Sistemul de Informații privind Studiile Clinice din domeniul farmaceutic

ROMÂNIA8 hours ago

Klaus Iohannis, mesaj cu ocazia Zilei Europene de Comemorare a Holocaustului Romilor: Trebuie să ne asigurăm că educăm generațiile tinere cu privire la acest episod tragic al istoriei europene

ROMÂNIA9 hours ago

Primele 5000 de cărți electronice de identitate vor fi emise de MAI în cadrul unui proiect-pilot din Cluj-Napoca

Daniel Buda9 hours ago

Comisia Europeană răspunde solicitării eurodeputatului Daniel Buda privind protejarea culturilor în contextul reducerii pesticidelor: ”O formare mai bună pentru o hrană mai sigură”, programul UE pentru a garanta siguranța alimentelor

ROMÂNIA10 hours ago

Studiu: Românii, printre cei mai deschiși europeni în ceea ce privește modul de lucru hibrid, însă doar 23% consideră că educația online funcționează cum trebuie

ROMÂNIA9 hours ago

Primele 5000 de cărți electronice de identitate vor fi emise de MAI în cadrul unui proiect-pilot din Cluj-Napoca

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Comisarul european Janez Lenarcic îi răspunde premierului sloven, care l-a acuzat că acționează împotriva intereselor țării sale: Prejudiciile sunt provocate de cei care subminează statul de drept

INTERNAȚIONAL1 week ago

Emmanuel Macron, aflat la Tokyo pentru Jocurile Olimpice, a discutat cu premierul japonez despre lupta împotriva schimbărilor climatice și despre o regiune ”indo-pacifică liberă”

REPUBLICA MOLDOVA1 week ago

Republica Moldova: Bogdan Aurescu a anunțat un nou sprijin de 300.000 euro pentru societatea civilă și presa independentă

REPUBLICA MOLDOVA1 week ago

Vizita lui Bogdan Aurescu la Chișinău: România va fi mereu alături de Maia Sandu. R. Moldova poate deveni un model de orientare pro-europeană în vecinătatea estică a UE

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu apreciază că viteza cu care România va face tranziția la o economie verde va fi diferită de cea a altor țări UE: Partenerii europeni trebuie să ne sprijine mai mult

IMAGINEA ZILEI2 weeks ago

IMAGINEA ZILEI Militari ai Forțelor Aeriene SUA ajută localnicii afectați de inundațiile devastatoare din Germania

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Se vor construi trei centre de mari arși la București, Timișoara și Târgu Mureș. Finanțarea se va face printr-un program cu Banca Mondială

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Recunoștință și respect față de militarii români care au participat la acțiunile din Afganistan. Sunt eroi ai României

ROMÂNIA2 weeks ago

România: CE constată o îmbunătățire a cadrului general privind situația statului de drept în 2021, dar subliniază necesitatea desființării SIIJ și modificarea codurilor penale

Team2Share

Trending