Începând de astăzi, 8 februarie, Lituania, Letonia și Estonia s-au deconectat definitiv de la rețeaua electrică a Rusiei, etapă salutată de Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Kaja Kallas, fost premier al Estoniei. Decuplarea de la rețeaua rusească a căpătat un caracter urgent după ce Rusia a invadat Ucraina, în februarie 2022, care a stârnit îngrijorări în rândul acestor țări care au o istorie traumatizantă în relația cu Rusia.

„Lituania, Letonia și Estonia se vor deconecta mâine definitiv de la rețeaua electrică a Rusiei. Rusia nu mai poate folosi energia ca instrument de șantaj. Aceasta este o victorie pentru libertate și unitatea europeană”, a scris ieri, 7 februarie, șefa diplomației UE îmtr-un mesaj postat pe contul X.

Lithuania, Latvia, and Estonia will permanently disconnect from Russia’s power grid tomorrow.

Russia can no longer use energy as a tool of blackmail.

This is a victory for freedom and European unity.

— Kaja Kallas (@kajakallas) February 7, 2025

„Este greu de crezut că am ajuns, în sfârșit, aproape de linia de sosire”, a declarat ministrul lituanian al Energiei, Zygimantas Vaiciunas în această săptămână. „Este ultima etapă din lupta noastră pentru independență energetică”, a adăugat oficialul lituanian.

Deși cele trei țări baltice, Lituania, Letonia și Estonia, sunt membre UE și NATO ȘI 2004, acestea s-au lovit de probleme tehnice și financiare, motiv pentru care pregătirile pentru integrarea în rețeaua electrică europeană a avut nevoie de mai mult timp pentru a fi realizată.

    Citiți și: Țările baltice numără orele până la integrarea deplină în rețeaua electrică europeană, programată pentru sâmbătă, moment care va rupe definitiv legăturile lor energetice cu Rusia

Reamintim că țările baltice au fost puternic afectate de atacurile Rusiei în ultimele luni. Cablul submarin Estlink 2 a fost avariat de o flotă rusească. Pe 25 decembrie, cablul electric Estlink 2 și patru cabluri de telecomunicații ce leagă Finlanda și Estonia au fost avariate, la numai câteva săptămâni după ruperea a două cabluri de telecomunicații în apele suedeze din Marea Baltică, pe 17 și 18 noiembrie.

Ca răspuns la aceste incidente, UE a anunțat consolidarea oferturilor de protejare a cablurilor submarine, inclusiv prin intensificarea schimbului de informații, prin noi tehnologii de detectare, precum și prin capacități de reparații submarine și cooperare internațională: „Ne menținem angajamentul de a asigura reziliența și securitatea infrastructurii noastre critice.”

   Citiți și: Norvegia a arestat o navă cu echipaj rusesc, suspectată de avarierea cablului de date submarin dintre Suedia și Letonia

Șeful Pentagonului, Pete Hagseth, efectuează prima sa vizită în Europa de la preluarea mandatului să în calitate de secretar al Apărării. Acesta va ajunge săptămâna viitoare în Geramnia, Belgia și Polonia  pentru a se întâlni cu „liderii americani și aliați în vederea consolidării descurajării, sprijinirii luptătorilor și promovării intereselor de securitate națională ale Americii”, informează un comunicat al Pentagonului, remis CaleEuropeana.ro. 

Prima sa oprire va fi în Germania, unde va vizita sediile Comandamentului European al SUA (USEUCOM) și Comandamentului SUA pentru Africa (AFRICOM) pentru a se întâlni cu lideri militari de rang înalt și pentru a primi informații actualizate privind operațiunile din ambele teatre de operațiuni. De asemenea, acesta se va întâlni cu membrii serviciilor americane staționate în Germania pentru a reafirma angajamentul administrației față de misiunea și pregătirea acestora.

Din Germania, secretarul Hegseth se va deplasa la Bruxelles, pentru a participa la reuniunea ministerială a apărării NATO și la reuniunea Grupului de contact pentru apărare al Ucrainei (UDCG). La prima sa reuniune ministerială NATO cu omologii aliați, acesta se va angaja cu aliații și partenerii NATO pentru a discuta necesitatea de a crește cheltuielile de apărare ale aliaților, de a spori leadership-ul european și de a extinde capacitatea bazei industriale de apărare pe ambele părți ale Atlanticului.

La UDCG, primul care va fi prezidat de Regatul Unit, secretarul de stat va reitera angajamentul președintelui Trump pentru o încheiere diplomatică a războiului din Ucraina cât mai curând posibil. De asemenea, va sublinia necesitatea unui leadership european sporit în ceea ce privește asistența de securitate pentru Ucraina.

Ultima sa oprire va fi în Polonia, unde se va întâlni cu liderii polonezi pentru a discuta despre cooperarea bilaterală solidă în domeniul apărării, eforturile continue de descurajare de-a lungul flancului estic al NATO și conducerea Poloniei ca aliat model în ceea ce privește investițiile în domeniul apărării și împărțirea sarcinilor în cadrul NATO. El va vizita, de asemenea, trupele americane staționate în Polonia pentru a discuta despre rolul lor esențial în regiune.

Pe parcursul acestei călătorii, secretarul Hegseth va sublinia importanța consolidării alianțelor, a creșterii nivelului de pregătire în domeniul apărării și a asigurării faptului că luptătorii americani rămân cea mai letală forță din lume prin demonstrarea păcii prin forță.

Într-o scrisoare comună, miniștrii de externe din Cehia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Islanda, Irlanda, Letonia, Lituania, Norvegia, Polonia, România și Suedia solicită statelor G7 să ia măsuri suplimentare pentru a reduce veniturile obținute de Federația Rusă din vânzarea transportatorilor săi de energie, informează un comunicat oficial, remis CaleaEuropeana.ro. 

Cu aceste venituri, Rusia își finanțează agresiunea continuă în Ucraina, în contextul în care o treime din veniturile Rusiei și două treimi din exporturile sale sunt legate de transportatorii de energie.

Cele 12 state care au co-autorat scrisoarea au susținut în mod constant adoptarea celor mai dure măsuri restrictive posibile împotriva Rusiei. G7 este încurajat să utilizeze plafonul prețului petrolului pentru a se asigura că acesta continuă să servească drept un instrument semnificativ în limitarea fluxurilor de venituri ale Rusiei, să impună sancțiuni suplimentare navelor „flotei fantomă” a Rusiei și actorilor implicați și să ia în considerare măsuri suplimentare care vizează transportul maritim al exporturilor de origine rusă.

Rusia utilizează „flota fantomă” pentru a-și finanța mașinăria de război, iar navele acesteia sunt adesea vechi și în stare precară, prezentând riscuri pentru mediu, siguranța maritimă și securitate în Europa și în apele noastre.