Connect with us

CONSILIUL EUROPEAN

Consiliul European: Klaus Iohannis a pledat pentru consolidarea securității și apărării în zona Mării Negre și pentru cooperarea UE-NATO

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis a reiterat, la reuniunea Consiliului European care a avut loc, joi, la Bruxelles, necesitatea consolidării securităţii şi apărării în zona Mării Negre şi şi-a exprimat îngrijorarea faţă de înrăutăţirea situaţiei de securitate de la graniţele Ucrainei, pronunţându-se pentru un răspuns unitar şi ferm din partea Uniunii Europene în vederea descurajării acţiunilor Federaţiei Ruse.

“În domeniul securităţii şi al apărării, dezbaterea liderilor UE a avut ca obiectiv ghidarea procesului de elaborare a Busolei Strategice. Documentul, care urmează să fie andosat la nivelul Consiliului European în luna martie 2022, va stabili o viziune strategică comună pentru deceniul următor, prin utilizarea eficientă a instrumentarului UE, pe fundalul creşterii instabilităţii la nivel global, al competiţiei geostrategice sporite şi al ameninţărilor de securitate complexe. În cadrul reuniunii, a fost reiterat angajamentul UE de a coopera îndeaproape cu NATO, fiind sprijinită consolidarea parteneriatului strategic UE-NATO, relaţia transatlantică şi cooperarea UE-NATO fiind esenţiale pentru asigurarea securităţii. Preşedintele Klaus Iohannis a evidenţiat importanţa Busolei Strategice pentru consolidarea profilului Uniunii Europene ca actor relevant şi credibil în zona de securitate. Preşedintele României a reiterat, în cadrul intervenţiei sale, necesitatea consolidării securităţii şi apărării în zona Mării Negre şi a susţinut importanţa cooperării UE-NATO, cu evitarea duplicărilor, precum şi rolul central al parteneriatului transatlantic”, arată Administraţia Prezidenţială într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Citiți și Front de unitate euro-atlantică: NATO și liderii UE, între care Emmanuel Macron, Olaf Scholz și Klaus Iohannis, avertizează Rusia că o “agresiune militară împotriva Ucrainei va avea consecinţe grele”

Potrivit sursei citate, în ceea ce priveşte aspectele externe ale migraţiei, Consiliul European a solicitat operaţionalizarea şi implementarea fără întârziere a Planurilor de Acţiune pentru statele de origine şi tranzit şi a solicitat Comisiei să asigure finanţarea adecvată. În vederea combaterii tentativelor unor state terţe de instrumentalizare a migranţilor în scopuri politice, liderii au susţinut dezvoltarea unor noi instrumente, precum şi adoptarea de măsuri împotriva operatorilor de transport implicaţi în traficul de persoane sau introducerea ilegală de migranţi pe teritoriul Uniunii. Consiliul European a condamnat cu fermitate instrumentalizarea migranţilor şi a refugiaţilor de către regimul de la Minsk, precum şi criza umanitară generată. Şefii de stat şi de guvern din statele membre UE au subliniat importanţa protejării eficiente a frontierelor externe ale Uniunii, inclusiv prin consolidarea cadrului legislativ european, şi au insistat pe implementarea fără întârziere a măsurilor restrictive şi pregătirea unor măsuri suplimentare, dacă va fi necesar.

Preşedintele Iohannis a subliniat că situaţia trebuie monitorizată în continuare şi a susţinut o abordare mai coordonată şi strategică pentru a răspunde la astfel de ameninţări hibride, în coordonare cu NATO. Şeful statului a pledat pentru continuarea demersurilor faţă de statele terţe de origine şi tranzit, inclusiv ca parte a eforturilor generale de gestionare a migraţiei ilegale, arătând că protecţia graniţelor externe ale Uniunii rămâne prioritară, iar Agenţiile UE trebuie să fie pregătite să sprijine statele membre. El a evidenţiat importanţa continuării sprijinului UE pentru societatea civilă şi opoziţia democrată din Belarus.

Consiliul European a subliniat, cu privire la situaţia din Ucraina, necesitatea reducerii de urgenţă de către Rusia a tensiunilor cauzate de consolidarea prezenţei sale militare la graniţa cu Ucraina şi de retorica sa agresivă. Liderii europeni au reiterat sprijinul deplin faţă de suveranitatea şi integritatea teritorială ale Ucrainei, stabilind că orice agresiune militară suplimentară la adresa Ucrainei va avea consecinţe majore şi costuri severe, inclusiv măsuri restrictive coordonate cu partenerii strategici. Consiliul European a încurajat eforturile diplomatice şi a reafirmat sprijinul său pentru formatul Normandia în vederea implementării depline a Acordurilor de la Minsk.

“În acest context, Preşedintele Klaus Iohannis a exprimat profunda îngrijorare faţă de înrăutăţirea situaţiei de securitate de la graniţele Ucrainei şi s-a pronunţat pentru un răspuns unitar şi ferm din partea Uniunii în vederea descurajării acţiunilor agresive şi imprevizibile ale Federaţiei Ruse, susţinând pregătirea unor opţiuni de răspuns rapid, inclusiv impunerea de sancţiuni”, arată Administraţia Prezidenţială.

Liderii europeni au agreat continuarea eforturilor de coordonare la nivelul Uniunii pentru a răspunde evoluţiilor legate de pandemie, pe baza datelor ştiinţifice disponibile şi a unor criterii obiective, care să nu submineze funcţionarea Pieţei Unice sau să nu pericliteze libera circulaţie în interiorul Uniunii. A fost subliniată şi importanţa vitală a procesului de vaccinare în combaterea pandemiei, inclusiv prin administrarea urgentă a dozelor de rapel (booster) şi a fost reiterată importanţa deosebită a contracarării fenomenului dezinformării, care continuă să fie unul dintre principalele motive ale refuzului vaccinării. Liderii UE au susţinut o abordare coordonată pentru stabilirea perioadei de valabilitate a certificatului digital al UE privind COVID-19.

În ceea ce priveşte cooperarea internaţională, Consiliul European a evidenţiat angajamentul Uniunii de a contribui la atingerea unui nivel optim de vaccinare la nivel global, prin exportul şi distribuirea de vaccinuri şi materiale auxiliare către statele aflate în nevoie, mai ales către Africa, prin intermediul mecanismului COVAX sau pe baze bilaterale.

Referitor la gestionarea crizelor şi rezilienţa faţă de acestea, Consiliul European a făcut o evaluare a pregătirii Uniunii şi a solicitat consolidarea mecanismelor de răspuns.

Liderii europeni au discutat situaţia preţurilor la energie şi diversele aspecte legate de funcţionarea pieţei în acestor sector, luând notă de rapoartele preliminare pregătite de Agenţia UE pentru Cooperarea Autorităţilor de Reglementare din Domeniul Energiei (ACER) şi de Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare şi Pieţe (ESMA) asupra funcţionării pieţelor europene de electricitate, gaz şi certificate de emisii. A fost abordată şi viitoarea propunere a Comisiei Europene (CE) privind regulile de finanţare sustenabilă (taxonomia). CE şi Consiliul UE urmează să monitorizeze cu atenţie evoluţiile pe piaţa energiei, iar Consiliul European va reveni asupra acestora.

În acest context, preşedintele Iohannis şi-a exprimat preocuparea faţă de nivelul ridicat al preţurilor la energie şi a evidenţiat impactul semnificativ al acestora asupra consumatorilor vulnerabili şi a mediului de afaceri, mai ales în contextul redresării economice, dar şi al sezonului rece. Şeful statului a solicitat CE să finalizeze evaluarea privind cauzele creşterii preţurilor la energie, arătând, în plus, că, pe termen mediu, este nevoie de o analiză atentă a modului de îmbunătăţire a cadrului legislativ al pieţei de energie, astfel încât consumatorii să plătească un preţ corect pentru energie.

Preşedintele Iohannis a reamintit importanţa vitală a gazului şi a energiei nucleare pentru România în asigurarea securităţii energetice, a accesului la energie la preţuri accesibile şi a unei tranziţii energetice echitabile. El a reiterat necesitatea publicării de către Comisia Europeană, cât mai curând posibil, a Actului Delegat privind regulile de finanţare sustenabilă (taxonomia), care să includă energia nucleară şi gazul natural pentru a facilita realizarea unei tranziţii energetice fezabile.

Şeful statului a salutat noul pachet legislativ al Comisiei Europene în domeniul gazelor naturale, adoptat miercuri, prin care se propune un mecanism voluntar de achiziţie în comun a unor stocuri strategice de gaze naturale, care să fie utilizate în caz de urgenţă, ca răspuns la creşterea preţurilor la energie.

Preşedintele Klaus Iohannis s-a pronunţat în favoarea unei analize aprofundate a modului de stabilire şi funcţionare a unui asemenea sistem la nivel european, inclusiv din perspectiva impactului asupra preţurilor.

Liderii europeni au lansat dezbaterea strategică pentru pregătirea Summitului UE – Uniunea Africană din februarie 2022 şi au analizat situaţia din Etiopia, exprimând sprijin pentru eforturile de mediere ale Înaltului Reprezentant al Uniunii Africane.

Citiți și Summitul zonei euro: Răspunsul puternic și coordonat al UE în materie de politici economice face posibilă o redresare solidă în urma crizei provocate de COVID-19

Reuniunea Consiliului European a fost urmată de lucrările Summitului Euro în format extins. Cu această ocazie, liderii europeni au abordat situaţia economică la nivel european şi au evaluat progresele Uniunii Bancare şi ale Uniunii Pieţelor de Capital. Totodată, liderii europeni au adoptat o Declaraţie a Summitului care reiterează angajamentul UE de asigurare a unui răspuns economic puternic, rapid şi coordonat pentru derularea unui proces solid de redresare după criza determinată de pandemia de COVID-19.

Prin Declaraţia adoptată, liderii europeni arată că finalizarea Uniunii bancare, precum şi promovarea unei Uniuni a pieţelor de capital profunde, integrate şi pe deplin funcţionale sunt esenţiale pentru a asigura un sistem financiar stabil, pentru a sprijini competitivitatea UE şi pentru a canaliza finanţarea necesară pentru tranziţia verde şi digitală, punând bazele prosperităţii UE în următoarele decenii. 

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CONSILIUL EUROPEAN

Președintele Consiliului European: UE și țările G7 împărtășesc aceleași obiective – „oprirea mașinăriei de război a Rusiei și protejarea economiilor noastre”

Published

on

© Charles Michel / Twitter

Președintele Consiliului European, Charles Michel, a declarat duminică, la începutul summitului G7 din Bavaria, că Uniunea Europeană și țările G7 împărtășesc aceleași obiective– „să tăiem oxigenul din mașinăria de război a Rusiei, protejând în același timp economiile noastre”. 

„UE va fi alături de Ucraina pe termen lung. Pentru a-i apăra suveranitatea, integritatea teritorială și valorile democratice. Discuțiile noastre în cadrul G7 se vor concentra pe situația din Ucraina. Încă din prima zi, am reacționat cu o unitate de neclintit și am adoptat o abordare pe două direcții care implică sprijinul pentru Ucraina și impunerea de sancțiuni împotriva Rusiei. UE va continua să ofere Ucrainei un sprijin financiar, umanitar și politic solid și a mobilizat, de asemenea, 2 miliarde de euro pentru a furniza echipamente militare”, a subliniat Charles Michel.

Vorbind la începutul summitului G7, președintele Consiliului European a transmis că „războiul Rusiei a pus lumea în pericol”, afirmând că acesta a afectat aprovizionarea cu alimente și combustibil, prețurile și securitatea”. 

„La G7, am anunțat că ne angajăm să oferim mai mult sprijin militar, mai multe mijloace financiare și mai mult sprijin politic. De asemenea, ne-am angajat să sprijinim reconstrucția Ucrainei. Acest război remodelează, de asemenea, Uniunea Europeană. Cu doar câteva zile în urmă, la ultima noastră reuniune a Consiliului European, am convenit să acordăm Ucrainei și Moldovei statutul de candidat. Și suntem pregătiți să acordăm statutul de candidat Bosniei și Herțegovinei, precum și Georgiei, odată ce vor fi abordate reformele”, a continuat Charles Michel.

Făcând trimitere la securitatea alimentară, președintele Consiliului European a precizat că UE suține eforturile ONU de redeschidere a rutelor maritime într-un mod care să abordeze și preocupările de securitate ale Ucrainei și va depune eforturi pentru a mobiliza aproape 600 de milioane de euro pentru a sprijini partenerii cei mai afectați.

„Kremlinul se folosește de alimente ca de o armă de război tăcută. Trebuie să contracarăm energic propaganda Rusiei cu privire la prețurile alimentelor și ale îngrășămintelor. Periculoasele „Jocuri ale foamei” ale Rusiei sunt singurele responsabile pentru criza alimentară globală”, a mai spus Charles Michel.

În ceea ce privește schimbările climatice, șeful Consiliului European a subliniat că UE s-a angajat pe deplin să respecte Acordul de la Paris și să devenă primul continent neutru din punct de vedere climatic până în 2050.

„Salutăm ideea unui Club al climei, propusă de președenția germană G7 și dorim, de asemenea, să decarbonizăm industria”, a continuat Michel.

În finalul intervenției sale, președintele Consiliului European a amintit că G7 a fost lansat pentru a aborda cele mai mari provocări ale lumii.

„Lumea s-a schimbat dramatic și astăzi avem cu toții o responsabilitate specială. Lumea ne privește. Haideți să luăm deciziile corecte, să ne promovăm valorile democratice și să apărăm dreptul internațional”, a conchis Charles Michel. 

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Comunitatea Politică Europeană propusă de Macron s-ar putea reuni în premieră la Praga, în toamnă. Formatul va reuni liderii UE și liderii țărilor aspirante la UE

Published

on

© European Union, 2022

Corespondență din Bruxelles

Președintele Consiliului European, Charles Michel, a declarat că ideea președintelui francez Emmanuel Macron de a crea o Comunitate Politică Europeană cu scopul de a oferi un forum de cooperare țărilor care nu fac parte din UE sau care nu sunt candidate la aderare ar putea lua forma unei “platforme” cu un “format doar pentru lideri”.

Forumul s-ar putea reuni la Praga, sub președinția cehă a Consiliului Uniunii Europene, după vară, a declarat Michel reporterilor în timpul conferinței de presă finale a summitului Consiliului European de la Bruxelles, ultimul din timpul președinției franceze a Consiliului UE.

“Am purtat prima discuție despre comunitatea politică europeană emergentă. Nu este o alternativă la extindere. Ideea este de a asigura securitatea și stabilitatea pe continentul european. Vom avea o posibilă primă reuniune la Praga, sub președinția cehă”, a afirmat șeful Consiliului European.

Liderii celor 27 de state membre au purtat joi seară, la Bruxelles, prima discuția strategică privind propunerea președintelui francez Emmanuel Macron de lansare a unei comunități politice europene, se arată în concluziile adoptate de Consiliul European și prin intermediul cărora șefii de stat sau de guvern au dat undă verde statutul de țări candidate Ucrainei și Republicii Moldova, au recunoscut perspectiva europeană a Georgiei și și-au manifestat angajamentul pentru aderarea țărilor din Balcanii de Vest. Șefii de stat sau de guvern au asigurat că această comunitate nu va înlocui politica de extindere a UE, într-un gest menit să tempereze temerile apărute între statele care aspiră să devină membre ale UE, deși unele, precum R. Moldova, au indicat că susțin acest demers.

“Scopul este de a oferi o platformă de coordonare politică pentru țările europene de pe întregul continent. Aceasta ar putea viza toate țările europene cu care avem relații strânse. Obiectivul ar fi încurajarea dialogului politic și a cooperării în vederea abordării unor chestiuni de interes comun, astfel încât să se consolideze securitatea, stabilitatea și prosperitatea continentului european”, se arată în documentul adoptat privind Europa în sens larg și Conferința privind viitorul Europei.

Emmanuel Macron, Olaf Scholz, Klaus Iohannis și ceilalți lideri europeni au asigurat, totodată, că un astfel de cadru nu va înlocui politicile și instrumentele existente ale UE, în special extinderea, și va respecta pe deplin autonomia decizională a Uniunii Europene.

Pe baza acestui prim schimb de opinii, Consiliul European va reveni asupra acestei chestiuni, conchide sursa citată.

Reuniunea Consiliului European a fost prima întrunire ordinară a șefilor de stat sau de guvern după încheierea lucrărilor Conferinței privind viitorul Europei în cadrul cărora președintele francez Emmanuel Macron a lansat un apel la crearea unei “comunități politice europene” care să primească în special Ucraina și Republica Moldova, în paralel cu o procedură de aderare la UE care ar dura “decenii”.

Președintele Klaus Iohannis s-a declarat de acord cu inițiativa comunității politice europene propuse de președintele francez Emmanuel Macron, însă a atenționat că aceasta nu trebuie să creeze “paralelisme și așteptări false” în ceea ce privește procesul de integrare europeană al statelor care doresc să adere la UE sau să fie un substitut în acest sens. Întrebat de CaleaEuropeană.ro, el a indicat că prin comunitatea politică europeană nu se dorește nici construirea unei alternative la aderare la UE, dar nici apariția unor așteptări false că aderarea unui stat la UE se va produce în mod automat prin apartenența la această comunitate.

Un document de lucru circulat de președinția franceză a Consiliului UE a indicat că această “Comunitate Politică Europeană ar fi deschisă statelor europene care împărtășesc un set comun de valori democratice, indiferent dacă sunt sau nu membre ale Uniunii și indiferent de natura relației lor actuale cu Uniunea Europeană: fie că doresc să adere la aceasta, fie că au părăsit-o, fie că nu intenționează să adere la ea, fie că sunt legate de ea doar prin acorduri economice”.

Documentul spune că Comunitatea Politică Europeană (CPE) “nu ar înlocui” Consiliul Europei (CoE) sau Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) – alte organizații care includ membri din afara UE.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Charles Michel anunță că UE va coordona îndeaproape arhitectura financiară europeană: Inflația este o preocupare majoră pentru noi

Published

on

© European Union, 2022

Uniunea Europeană va coordona îndeaproape răspunsurile de politică economică și arhitectura financiară europeană, a transmis vineri președintele Consiliului European, Charles Michel, în cadrul unei conferințe de presă susținută la sfârșitul summit-ului liderilor UE.

„Rămânem hotărâți să finalizăm Uniunea bancară și vor urma alți pași, iar aprofundarea uniunii piețelor de capital rămâne la un nivel prioritar. Am avut ocazia să vorbim din nou despre progresele care trebuie realizate în domeniul energiei. Inflația este o preocupare majoră pentru noi toți. Agresiunea Rusiei împinge în sus prețul energiei, al alimentelor și al produselor de bază și toate acestea au un impact direct asupra cetățenilor și întreprinderilor noastre”, a punctat Charles Michel. 

Citiți și: Președintele Eurogrupului, Paschal Donohoe: Vom munci din greu în perioada următoare pentru a stabili calea pentru viitorul Uniunii bancare

 

În continuare discursului său, președintele Consiliului European a menționat „pasul important făcut de Croația”, care acum este pe cale să adere la zona euro.

„Aceasta este o decizie importantă și am dori să felicităm călduros guvernul și cetățenii Croației pentru această decizie, care arată cât de rezistentă este zona euro”, a adăugat acesta. 

Vineri, Consiliul European a aprobat propunerea Comisiei Europene prin care Croația va deveni cel de-al 20-lea stat membru al zonei euro, liderii europeni invitând miniștrii de finanțe din UE să adopte propunerile executivului european.

Mai mult, Charles Michel a mulțumit președinției franceze a Uniunii Europene pentru „munca gigantică” pe care a făcut-o într-o serie de domenii. „Mulțumiri uriașe președintelui Macron și întregii echipe care s-a mobilizat pentru a face progrese în ceea ce privește proiectul european”, a spus el. 

Reamintim că președintele Consiliului European a anunțat joi seară că acordarea statului de țări candidate la UE pentru Republica Moldova și Ucraina reprezintă un moment istoric.

Continue Reading

Facebook

EDITORIALE7 hours ago

Summitul de la Madrid, cel mai important moment strategic pentru securitatea României de la aderarea la NATO. Iată de ce

NATO9 hours ago

Joe Biden laudă România pentru creșterea bugetului apărării și reafirmă creșterea prezenței militare SUA: Vom poziționa o brigadă de luptă în România

NATO10 hours ago

Klaus Iohannis, la finalul summitului NATO de la Madrid: România susține adoptarea cât mai curând a unei noi declarații comune UE – NATO

COMISIA EUROPEANA11 hours ago

Comisarul Adina Vălean a semnat, în numele UE, acordurile de liberalizare a transportului de mărfuri cu Ucraina și R. Moldova

ROMÂNIA11 hours ago

Recep Tayyip Erdogan l-a întrebat pe Klaus Iohannis ce mai face Gică Hagi. Ce a răspuns șeful statului

COMISIA EUROPEANA11 hours ago

UE și Noua Zeelandă au încheiat negocierile pentru un acord comercial. Exporturile anuale ale UE ar putea crește cu până la 4,5 mld. de euro

ROMÂNIA11 hours ago

Laura Kövesi, îngrijorată de modul în care România a transpus Directiva privind protecția avertizorilor de integritate: Analizez dacă se impune un raport către CE cu privire la încălcarea principiilor statului de drept

PARLAMENTUL EUROPEAN12 hours ago

Eurodeputatul Vasile Blaga: Nu putem atinge obiectivul de economie verde în absența gazului și a energiei nucleare ca și combustibili de tranziție

NATO12 hours ago

Iohannis și Erdogan, prima întâlnire bilaterală după șase ani: Președinții României și Turciei doresc organizarea unei reuniuni trilaterale cu Polonia la nivel prezidențial

NATO12 hours ago

Klaus Iohannis salută decizia lui Emmanuel Macron: Franța este dispusă să crească prezența militară în România la nivel de brigadă în cadrul NATO

NATO9 hours ago

Joe Biden laudă România pentru creșterea bugetului apărării și reafirmă creșterea prezenței militare SUA: Vom poziționa o brigadă de luptă în România

NATO16 hours ago

Liderii din 22 țări NATO, inclusiv România, au lansat primul Fond de Inovare al Alianței. România va găzdui două centre de testare ale Acceleratorului menit să păstreze supremația tehnologică NATO

NATO1 day ago

La solicitarea “majoră” a României, NATO va intensifica sprijinul politic și practic pentru R. Moldova pentru a-i consolida reziliența și menține independența

NATO1 day ago

Democrațiile din Indo-Pacific, în premieră la un summit NATO. Stoltenberg: Observăm o aprofundare a parteneriatului strategic dintre Moscova și Beijing

NATO1 day ago

Klaus Iohannis: Marea Neagră, inclusă pentru prima dată în Conceptul Strategic. Și nordul și sudul flancului estic se vor baza pe prezență SUA și grupuri de luptă

NATO1 day ago

Klaus Iohannis: SUA vor disloca un comandament la nivel de brigadă în România. Va fi benefic pentru noi și pentru securitatea întregului flanc estic

FONDURI EUROPENE2 days ago

Marcel Boloș: România trimite oficial documentele pentru accesarea ”bugetului generos” pus la dispoziție prin Politica de Coeziune în perioada 2021-2027

NATO2 days ago

Klaus Iohannis: România a fost implicată în schimbarea de atitudine a Turciei pentru a accepta cererile de aderare ale Finlandei și Suediei la NATO

NATO2 days ago

Klaus Iohannis, la summitul NATO: România va beneficia de forțe aliate pre-alocate și echipamente militare pre-poziționate pregătite să intervină în cazul unui atac rusesc. Marea Neagră este zonă de război

ROMÂNIA2 days ago

Sorin Grindeanu: Redeschiderea liniei de cale ferată din Portul Galați va permite transportul mai eficient al cerealelor din Ucraina

Team2Share

Trending