CONSILIUL EUROPEAN
Front de unitate euro-atlantică: NATO și liderii UE, între care Emmanuel Macron, Olaf Scholz și Klaus Iohannis, avertizează Rusia că o “agresiune militară împotriva Ucrainei va avea consecinţe grele”
Published
2 years agoon
NATO şi Uniunea Europeană au afișat joi un front de unitate în fața agresivității Rusiei la frontiera cu Ucraina și au avertizat Moscova cu privire la “consecinţele grele” în cazul unei intervenţii militare în Ucraina, după ce au respins veto-ul Rusiei asupra posibilei aderări a Kievului la Alianţă.
“Orice nouă agresiune militară împotriva Ucrainei va avea consecinţe grele şi un cost ridicat ca răspuns, inclusiv măsuri restrictive coordonate cu partenerii.”, au afirmat Emmanuel Macron, Olaf Scholz, Klaus Iohannis și ceilalți şefi de stat şi de guvern din UE, reuniţi într-un summit la Bruxelles, în concluziile adoptate în unanimitate după câteva ore de discuţii cu uşile închise privind posibilele sancţiuni economice europene.
“Orice nouă agresiune împotriva Ucrainei va avea consecinţe grave, iar preţul de plătit va fi mare”, a adăugat și NATO într-o declaraţie publicată simultan cu poziţia adoptată de liderii UE.
În concluziile sale, Consiliul European subliniază necesitatea urgentă ca Rusia să detensioneze tensiunile cauzate de consolidarea militară de-a lungul frontierei sale cu Ucraina și de retorica agresivă.
De asemenea, liderii europeni și-au reiterat sprijinul deplin pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei.
Cei 27 au lansat un apel la “încurajarea eforturilor diplomatice” cu Moscova în cadrul “formatului Normandia”. “Consiliul European încurajează eforturile diplomatice și sprijină formatul Normandia în vederea realizării punerii în aplicare integrale a acordurilor de la Minsk”, arată concluziile adoptate.
“Să nu existe niciun dubiu: dacă Rusia acționează împotriva Ucrainei, UE va fi în măsură să ia sancțiuni care ar putea avea un cost masiv. Ne-am făcut treaba în această privință”, a declarat, după summit, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen.
Let there be no doubt: if Russia moves against Ukraine, the EU will be in a position to take sanctions that could extract a massive cost.
We have done our work in that respect. pic.twitter.com/YKmXeeWsoe
— Ursula von der Leyen (@vonderleyen) December 17, 2021
În cadrul unei conferințe de presă comune cu președintele francez Emmanuel Macron, noul cancelar german Olaf Scholz a declarat că liderii UE au convenit că “trebuie să fie clar că oricine încalcă frontierele în Europa trebuie să se aștepte și la reacții adecvate”, informează Politico Europe.
Precedând pozițiile adoptate de NATO și de Consiliul European, Parlamentul European a condamnat actuala concentrare amplă de forțe armate ruse la frontiera ucraineană. Într-o rezoluție adoptată joi cu 548 de voturi pentru, 69 împotrivă și 54 abțineri, Eurodeputații au solicitat guvernului de la Moscova să își retragă imediat forțele și să nu mai amenințe țara vecină.
Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.
You may like
Financial Times: R. Moldova sfidează Rusia și va semna un pact de securitate cu UE, care prevede inclusiv exerciții militare și achiziții de arme
Statele UE iau în calcul un “cod etic” pentru influenceri pe rețele sociale pentru a sprijini impactul pozitiv al acestora și a combate potențialul dăunător
Parlamentul Georgiei a adoptat legea “agenților străini” inspirată din Rusia, sfidând avertismentele UE. Protestele din Tbilisi iau amploare
SUA combat practicile neloiale ale Chinei cu o majorare a tarifelor vamale pentru mai multe bunuri importate din această țară. Washington impune taxe de 100% pentru vehiculele electrice din China
Premierul Marcel Ciolacu: Relaţiile neîntrerupte de prietenie dintre România şi Israel îşi au fundamentul în legăturile profunde dintre cele două popoare şi valorile democratice comune pe care le împărtăşim
Biden semnează un proiect de lege care interzice importurile de uraniu rusesc în SUA
CONSILIUL EUROPEAN
20 de ani de la marea extindere a UE: “Orice proiect democratic este, prin natura sa, muritor”, atenționează șeful Consiliului European într-o reacție la discursul lui Macron
Published
2 weeks agoon
April 29, 2024Preşedintele Consiliului European, Charles Michel, a estimat luni că orice proiect democratic este ”prin natura sa, muritor”, drept reacţie la discursul preşedintelui francez Emmanuel Macron, care a afirmat săptămâna trecută că UE ar putea “muri”, relatează AFP, potrivit Agerpres.
“Orice proiect democratic, orice model democratic este, prin natura sa, muritor”, a declarat Michel cu prilejul unui eveniment de marcare a 20 de ani de la extinderea din 2004, când zece state au aderat la UE.
La data de 1 mai 2004 a avut loc cel de-al cincilea val de extindere din istoria UE, când zece țări au aderat la UE: Republica Cehă, Cipru, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Slovacia, Slovenia și Ungaria. Aceasta a fost cea mai mare extindere din punctul de vedere al populației și al numărului de țări.
Totuşi, a subliniat el, această constatare nu este menită să dea “o impresie pesimistă” privind starea UE. “Sunt optimist”, a spus el.
2004 marked the reunification of a divided continent as we welcomed ten new EU member states.
20 years on, war is back in Europe.
The next wave of enlargement is once again a date with history, a geopolitical imperative. https://t.co/NXa1rxFwoD
— Charles Michel (@CharlesMichel) April 29, 2024
“Cred că avem forţele necesare, instrumentele necesare şi că suntem lucizi”, a adăugat preşedintele Consiliului European.
Într-un discurs cu o tentă alarmistă susţinut joi la Sorbona, la Paris, Emmanuel Macron a insistat asupra pericolelor care ameninţă UE.
Președintele francez Emmanuel Macron a îndemnat Europa să se trezească la realitate că nu este suficient de înarmată în fața amenințărilor globale, precum agresiunea Rusiei, care reprezintă o provocare existențială pentru continent.
Într-un important discurs despre Europa rostit la Sorbona (“Sorbona 2.0”), în ceea ce a părut o reeditare a discursului din 2017, Macron a cerut Europei să adopte o strategie de apărare “credibilă” care să fie mai puțin dependentă de SUA, după ce acum șapte ani a propus Inițiativa pentru o Europă suverană, unită și democratică.
“Europa noastră de astăzi este mortală și poate muri. Poate muri și acest lucru depinde doar de alegerile noastre”, a spus Macron, liderul francez avertizând că Europa nu este “înarmată împotriva riscurilor cu care ne confruntăm” într-o lume în care “regulile jocului s-au schimbat” și în care nu trebuie să fie “vasala” Statelor Unite.
El a spus că supraviețuirea blocului european “depinde doar de alegerile noastre” și a avertizat că “regulile jocului” s-au schimbat și că UE nu este “înarmată împotriva riscurilor cu care ne confruntăm”, Macron fiind recunoscut pentru astfel de declarații tari după ce în 2019, la 70 ani de la înființarea NATO, a afirmat Alianța Nord-Atlantică este în moarte cerebrală.
“Suntem încă prea lenți și nu suntem suficient de ambițioși”, a spus liderul de la Paris, făcând apel la o “Europă puternică”.
CONSILIUL EUROPEAN
Cancelarul german reacționează la discursul lui Macron de la Sorbona: Conține “impulsuri bune” pentru ca “Europa să rămână puternică”
Published
3 weeks agoon
April 26, 2024Discursul preşedintelui francez Emmanuel Macron cu privire la viitorul Uniunii Europene “conţine impulsuri bune” pentru ca “Europa să rămână puternică”, a reacţionat joi cancelarul german Olaf Scholz pe reţeaua X.
“Franţa şi Germania vor împreună ca Europa să rămână puternică. Discursul tău, Emmanuel, conţine impulsuri bune privind modul în care putem să obţinem aceasta. Împreună facem să avanseze Europa: politic şi economic“, a scris Scholz, în limbile franceză și germană, fapt ce a stimulat și un răspuns din partea liderului francez.
“Mulțumesc Olaf pentru sprijinul tău. Noi, Germania și Franța, vom continua să facem Europa să avanseze împreună. Trăiască Europa!”, a replicat Macron, tot în franceză și germană.
Merci cher Olaf pour ton soutien. Allemagne et France, nous continuerons de faire avancer l’Europe ensemble. Vive l’Europe ! https://t.co/Phgf3jMCFf
— Emmanuel Macron (@EmmanuelMacron) April 25, 2024
Președintele francez Emmanuel Macron a îndemnat joi Europa să se trezească la realitate că nu este suficient de înarmată în fața amenințărilor globale, precum agresiunea Rusiei, care reprezintă o provocare existențială pentru continent.
Într-un important discurs despre Europa rostit la Sorbona (“Sorbona 2.0”), în ceea ce a părut o reeditare a discursului din 2017, Macron a cerut Europei să adopte o strategie de apărare “credibilă” care să fie mai puțin dependentă de SUA, după ce acum șapte ani a propus Inițiativa pentru o Europă suverană, unită și democratică.
Europa trebuie să se ridice la înălțimea provocărilor unei lumi schimbate și să-și sporească apărarea, a declarat Macron, avertizând că UE nu este suficient de înarmată pentru a face față unor amenințări globale precum războiul Rusiei în Ucraina.
El a descris comportamentul Rusiei după invazia sa în Ucraina ca fiind “dezinhibat” și a spus că nu mai este clar unde se află “limitele” Moscovei.
Macron a tras un semnal de alarmă cu privire la ceea ce a descris ca fiind nerespectarea regulilor comerciale globale atât de către SUA, cât și de către China, făcând apel la Uniunea Europeană să își revizuiască politica comercială.
“Europa noastră de astăzi este mortală și poate muri. Poate muri și acest lucru depinde doar de alegerile noastre”, a spus Macron, liderul francez avertizând că Europa nu este “înarmată împotriva riscurilor cu care ne confruntăm” într-o lume în care “regulile jocului s-au schimbat” și în care nu trebuie să fie “vasala” Statelor Unite.
El a spus că supraviețuirea blocului european “depinde doar de alegerile noastre” și a avertizat că “regulile jocului” s-au schimbat și că UE nu este “înarmată împotriva riscurilor cu care ne confruntăm”, Macron fiind recunoscut pentru astfel de declarații tari după ce în 2019, la 70 ani de la înființarea NATO, a afirmat Alianța Nord-Atlantică este în moarte cerebrală.
“Suntem încă prea lenți și nu suntem suficient de ambițioși”, a spus liderul de la Paris, făcând apel la o “Europă puternică”.
De altfel, în discursul său, liderul de la Paris a evocat și discursul lui Olaf Scholz din august 2022, de la Praga, dar și tratatele franco-germane de la Elysee din 1963 și de la Aachen din 2019, dar și angajamentul comun pe care împreună cu Olaf Scholz și l-a asumat, tot la Sorbona, în urmă cu un an la împlinirea a 60 de ani de la reconcilierea franco-germană.
În primul său discurs major privind viitorul Europei de la preluarea mandatului de cancelar în decembrie anul 2021 și după președinția franceză a Consiliului UE, Scholz a rostit o alocuțiune intitulată “Europa este viitorul nostru” la Universitatea Carolină din Praga, prima universitate din spațiul central european, unde a reafirmat promisiunea că Germania va susține Ucraina “atât timp cât va fi necesar”, a exprimat susținerea țării sale pentru aderarea României, Bulgariei și Croației la spațiul Schengen, precizând că acestea îndeplinesc criteriile tehnice și a manifestat sprijin pentru extinderea Uniunii Europene, evocând ”o Uniune Europeană cu 30 sau 36 de state, mult diferită de Uniunea noastră actuală” care să cuprindă și cele șase țări din Balcanii de Vest, dar și trei țări ale Parteneriatului Estic – Ucraina, Republica Moldova și Georgia, și solicitând înlăturarea dreptului de veto în politică externă și politică fiscală în perspectiva extinderii UE.
COMISIA EUROPEANA
Bloomberg: Macron, care a jucat un rol cheie în ascensiunea Ursulei von der Leyen, caută susținere pentru a-l numi pe Mario Draghi la șefia Comisiei Europene
Published
3 weeks agoon
April 24, 2024Președintele francez Emmanuel Macron, care a jucat un rol esențial în numirea Ursulei von der Leyen în funcția de președinte al Comisiei Europene în urmă cu cinci ani, este acum în discuții cu omologii săi din Consiliul European pentru a găsi un alt candidat – precum fostul premier italian Mario Draghi – pentru a ocupa postul de top.
Cu mai puțin de două luni înaintea alegerilor europene, Macron a vorbit cu mai mulți premieri, inclusiv cu premierul italian Giorgia Meloni, despre posibilitatea de a avea un lider tehnocrat al brațului executiv al Uniunii Europene, cum ar fi fostul președinte al Băncii Centrale Europene, potrivit unor surse citate de Bloomberg.
Informația apare în ajunul unui discurs mult așteptat al președintelui francez, care joi va susține un al doilea “discurs de la Sorbona” privind viitorul Uniunii Europene, dar și pentru a prezenta realizările sale, ale Franței și ale UE, urmărind să dea un ton pro-european campaniei electorale pentru alegerile pentru Parlamentul European. Discursul este așteptat a fi o reeditare a celui din 2017, din același loc, când a propus Inițiativa pentru o Europă suverană, unită și democratică.
De asemenea, materialul celor de la Bloomberg vine să completeze un scenariu care a debutat cu o analiză Euronews în care șapte lideri europeni, între care Mario Draghi și Klaus Iohannis, sunt vehiculați ca potențiali succesori ai lui von der Leyen în contextul nemulțumirilor legate de fostul ministru german al apărării.
Macron este legat de o relație bună cu Draghi, în perioada în care acesta era prim-ministru al Italiei fiind negociat și semnat “Tratatul de la Quirinale”, un pact de cooperare europeană franco-italian asemănător tratatelor franco-germane de la Elysee și Aachen.
Actualmente, Mario Draghi a fost însărcinat chiar de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, pentru a redacta un raport privind competitivitatea economiei europene, document complementar raportului privind viitorul pieței unice publicat recent de un alt ex-premier italian Enrico Letta. De asemenea, Draghi a fost vehiculat ca opțiune și pentru a deveni următorul președinte al Consiliului European.
Ce i se reproșează lui von der Leyen?
Când Ursula von der Leyen a devenit în mod surprinzător președinte al Comisiei Europene în 2019, printr-un acord al lui Emmanuel Macron cu fostul cancelar german Angela Merkel, aceasta s-a angajat să transforme instituția într-o ”Comisie geopolitică”.
Oficiali europeni care au vorbit pentru Bloomberg sub protecția anonimatului au subliniat faptul că von der Leyen și-a erodat șansele pentru că a politizat rolul său și pentru modul în care a acționat în diferite situații precum vizita în Israel după atacul Hamas din 7 octombrie anul trecut, negocieri comerciale cu alte țări sau blocuri continentale, politici climate și relațiile transatlantice.
De altfel, Macron este unul dintre liderii care a lansat critici la adresa lui von der Leyen. ”Președinția Comisiei are rolul de a apăra interesele generale, de aceea nu trebuie politizată excesiv. Ceea ce nu s-a întâmplat de fiecare dată în cazul actualei echipe a Comisiei Europene”, a afirmat el, luna trecută.
În schimb, atunci când comisarul european din partea Franței, Thierry Breton, a criticat modul în care șefa sa, Ursula von der Leyen, a fost aleasă candidatul PPE pentru un nou mandat în fruntea Comisiei Europene, oficiali din anturajul lui Macron au precizat că liderul de la Elysee a fost “extrem de furios” pentru un gest pe care l-a considerat drept “o lipsă gravă de simț politic”.
Breton afirmase că Partidul Popular European pare să nu aibă încredere în Ursula von der Leyen după ce, la congresul de la București, aceasta a fost aleasă cu 400 de voturi pentru și 89 împotrivă pentru a fi susținută pentru un al doilea mandat, dintr-un total de 801 delegați cu drept de vot, deși von der Leyen a fost unicul candidat.
Ursula von der Leyen a fost numită de liderii europeni în iulie 2019 la șefia Comisiei Europene și confirmată apoi de Parlamentul European cu o majoritate fragilă după ce în campania pentru alegerile europene din 2019 candidatul PPE pentru funcția de președinte al executivului european a fost Manfred Weber. Candidatura actualului președinte al popularilor europeni a fost respinsă atunci de președintele francez Emmanuel Macron, fiind lichidată procedura “Spitzenkandidaten” care prevedea că propunerea partidului care obține primul loc la alegerile europene să fie numită în funcția de președinte al Comisiei.
Acum, oficialii de la Bruxelles consultați de Bloomberg nu sunt siguri dacă Macron vrea într-adevăr înlocuirea ei ori doar exercită presiuni pentru a obține concesii în perspectiva negocierilor pentru funcțiile de top ale instituțiilor UE, tratative care vor fi declanșate după scrutinul european din 9 iunie. Cei 27 de șefi de stat sau de guvern se vor reuni apoi, pe 17 iunie, într-un prim summit pentru a stabili titularii funcțiilor de președinte al Comisiei Europene, președinte al Consiliului European și Înalt Reprezentant UE pentru afaceri externe și politică de securitate.
Președintele Comisiei este numit la discreția liderilor UE, după ce se ține cont de rezultatele alegerilor europene, ceea ce înseamnă că partidul care ajunge pe primul loc, de regulă PPE, se bucură de privilegiul nescris de a controla executivul. Socialiștii și liberalii își împart, de obicei, restul funcțiilor de conducere.
Tratatul în vigoare al Uniunii Europene, cel de la Lisabona, precizează la aliniatul 7 al articolului 17 că, ținând seama de alegerile pentru Parlamentul European şi după ce a procedat la consultările necesare, Consiliul European, hotărând cu majoritate calificată, propune Parlamentului European un candidat la funcţia de preşedinte al Comisiei.
Acest candidat este ales de Parlamentul European cu majoritatea membrilor care îl compun. În cazul în care acest candidat nu întruneşte majoritatea, Consiliul European, hotărând cu majoritate calificată, propune, în termen de o lună, un nou candidat, care este ales de Parlamentul European în conformitate cu aceeaşi procedură.
Concrete & Design Solutions
Financial Times: R. Moldova sfidează Rusia și va semna un pact de securitate cu UE, care prevede inclusiv exerciții militare și achiziții de arme
Statele UE iau în calcul un “cod etic” pentru influenceri pe rețele sociale pentru a sprijini impactul pozitiv al acestora și a combate potențialul dăunător
Parlamentul Georgiei a adoptat legea “agenților străini” inspirată din Rusia, sfidând avertismentele UE. Protestele din Tbilisi iau amploare
Este important ca mobilitatea sa devină parte integrantă a oricărei rute de educație și formare, a subliniat ministra Ligia Deca în cadrul reuniunii Consiliului Educație
Netanyahu evidențiază strânsa relație de prietenie dintre România și Israel într-o intervenție online în Parlament
SUA combat practicile neloiale ale Chinei cu o majorare a tarifelor vamale pentru mai multe bunuri importate din această țară. Washington impune taxe de 100% pentru vehiculele electrice din China
The Dean of the Harvard School of Dental Medicine is attending the 21st International Congress of Dental Esthetic in Bucharest
Decanul Facultății de Stomatologie a Universității Harvard participă, la București, la cea de-a 21-a ediție a Congresului Internațional de Estetică Dentară
Vila Minovici și Turnul Chindiei din București, incluse în colecția paneuropeană de bunuri culturale 3D lansată de CE
Consiliul UE adoptă Pactul privind migrația și azilul, un set de norme care asigură o repartizare echitabilă a sarcinilor între statele membre și proceduri eficiente și uniforme în domeniu
V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie
Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013
Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”
Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia
Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa
Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”
9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial
Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat
Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar
Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei
Lansarea Strategiei Naționale împotriva Traficului de Persoane pentru 2024-2028. Marcel Ciolacu: Blamarea traficanților nu este suficientă. Avem o strategie sinergică care ne va ajuta să combatem fenomenul
Klaus Iohannis a fost distins în SUA cu premiul Distinguished International Leadership “ca o recunoaştere a rolului de lider al României, în ultimii 20 de ani, ca membru NATO şi partener SUA”
Nicolae Ciucă afirmă că România trece printr-o situație „deosebit de complicată”, fiind necesară adaptarea strategiilor de țară și ralierea la temele europene
Iohannis și Biden au decis “să continue dialogul” privind candidatura liderului român la șefia NATO: Nu se rupe Alianța cu doi candidați. Alianța este puternică
La Maastricht, Ursula von der Leyen și-a apărat mandatul în fața contracandidaților la șefia Comisiei Europene, criticându-i pe “reprezentanții lui Putin care încearcă să distrugă UE”
Stoltenberg a discutat cu Zelenski la Kiev: Ucraina se află pe o „cale ireversibilă” către NATO, iar sprijinul va continua
VIDEO Parlamentul European a lansat clipul pentru alegerile europene, cu un mesaj de la o generație la alta: “Foloseşte-ţi votul. Sau alţii vor decide pentru tine”
Joe Biden a promulgat ajutorul de 61 de miliarde de dolari pentru Ucraina, iar primele livrări de muniții se reiau imediat: “Nu ne înclinăm în fața lui Putin. Iată ce înseamnă să fii o superputere mondială”
20 de ani de la “cel mai mare val de extindere a UE”, marcați în Parlamentul European cu gândul la aderarea Ucrainei și R. Moldova: O victorie a lui Putin ar schimba harta și cursul istoriei europene
Ministrul Finanțelor, concluzii după participarea la reuniunile de primăvară ale BM şi FMI: România va avea parte de sprijin pentru consolidarea fiscală și creșterea investițiilor în infrastructură
Trending
- ROMÂNIA6 days ago
Nicolae Ciucă: Revenirea României în lumea liberă impune celebrarea Zilei Victoriei în cel de-al Doilea Război Mondial pe 8 mai, alături de partenerii euro-atlantici, nu după ceasul Moscovei
- NATO1 week ago
Klaus Iohannis, vizită în SUA: Va fi primul șef de stat european laureat de Atlantic Council cu Leadership Award pentru rolul său de lider transatlantic și european
- NATO7 days ago
Iohannis și Biden au decis “să continue dialogul” privind candidatura liderului român la șefia NATO: Nu se rupe Alianța cu doi candidați. Alianța este puternică
- ROMÂNIA7 days ago
Joe Biden, către Klaus Iohannis, în Biroul Oval: Nu există niciun aliat NATO cu un angajament euro-atlantic mai puternic decât România și SUA
- COMISIA EUROPEANA1 week ago
”Pentru prima dată în istorie, UE are o legislație care protejează libertatea presei”. Intră in vigoare Legea europeană privind libertatea mass-mediei