Guvernele trebuie să protejeze rolul esențial al jurnaliștilor în democrație, a punctat joi secretarul general al Consiliului Europei, Marija Pejcinovic Buric, în cadrul unei declarații publicate în preambulul celebrării Zilei Mondiale a Libertății Presei, pe 3 mai, cerându-le guvernelor să nu mai limiteze în mod nejustificat libertatea mass-media în timpul crizei COVID-19, informează un comunicat al Consiliului Europei citat de Agerpres.
”Guvernele se confruntă cu provocări fără precedent în timpul crizei de COVID-19, însă situaţia nu trebuie să fie folosită pentru a-i reduce pe jurnalişti la tăcere sau a le zădărnici activitatea”, a declarat Marija Pejcinovic Buric.
”Mass-media trebuie să poată informa liber despre toate aspectele crizei. Jurnaliştii au un rol determinant şi o responsabilitate aparte pentru ceea ce înseamnă informarea publicului în timp real într-un mod precis şi fiabil. Ei trebuie să poată examina deciziile luate de autorităţi în pandemie”, a completat aceasta.
În același timp, Marija Pejcinovic Buric a precizat că, ”informând într-un mod responsabil, jurnaliştii pot să contribuie la împiedicarea răspândirii panicii şi la scoaterea în evidenţă a unor exemple pozitive de solidaritate în societăţile noastre”. ”Am fost impresionată şi încurajată de numeroase reportaje despre întrajutorarea cetăţenilor şi despre lucrătorii medicali, despre infirmieri şi alţi eroi aflaţi în prima linie”, a adăugat secretarul general al Consiliului Europei.
”Prea mulţi jurnalişti sunt închişi şi cazurile de impunitate pentru asasinare de jurnalişti sunt prea numeroase. Sunt de asemenea conştientă de situaţia economică dificilă în care se află numeroşi jurnalişti în prezent”, a afirmat Buric, făcând trimitere la raportul anual al Platformei Consiliului Europeni pentru consolidarea protecției jurnalismului și securității jurnaliștilor, care arată o tendință la acte de violențe împotriva jurnaliștilor și intimidare a acestora.
Secretarul general al Consiliului Europei a încurajat statele membre să protejeze rolul jurnaliştilor de ”câini de pază” (ai democraţiei) şi importanţa lor în echilibrul puterilor, necesar în societăţile democratice.
Potrivit unui raport al ”Reporteri fără frontiere”, următorii zece ani vor constitui, fără îndoială, ”un decediu decisiv” pentru libertatea presei, criza sanitară actuală amplificând crizele geopolitică, a reglementării, democratică, economică, precum şi lipsa de încredere de care suferă acest sector.
”Epidemia este ocazia pentru statele cel mai jos clasate să aplice <<strategia de şoc>>, teoretizată de Naomie Klein: ele profită de stupoarea publică şi de slăbirea mobilizării pentru a impune măsuri imposibil de adoptat în vremuri normale”, a declarat Christophe Deloire, secretar general al organizaţiei.
Acesta este cazul Chinei (locul 177 în clasament) şi al Iranului (173, în scădere cu 3 locuri faţă de anul precedent), ”care au pus în aplicare mecanisme masive de cenzură” sau al Ungariei (89, – 2), unde premierul a făcut să fie votată o lege a ”coronavirusului” care prevede pedepse de până la cinci ani de închisoare pentru difuzarea de informaţii false.
Infodemia, ”pandemia de informaţii false în jurul maladiei”, este pretextul legilor represive, relevă Christophe Deloire, subliniind că amestecul între propagandă, publicitate, zvonuri şi jurnalism ”dezechilibrează garanţiile democratice pentru libertatea de opinie şi de expresie”.
”Ce vor fi libertatea, pluralismul şi fiabilitatea informaţiei până în 2030? Răspunsul la această întrebare se joacă astăzi”, a apreciat Christophe Deloire.
Clasamentul pentru 2020, care analizează 180 de ţări şi teritorii, prezintă o uşoară ameliorare a indicelui general anual, dar nu ţine cont de epidemie. Dacă procentul ţărilor situate în zona albă a clasamentului, care indică o ”situaţie bună” a libertăţii presei rămâne neschimbat (8%), proporţia ţărilor în ”situaţie critică” creşte faţă de 2019 (de la + 2 puncte procentuale la 13%).
În partea cea mai de jos a clasamentului se regăsesc Coreea de Nord (poziţia 180, -1), care ia astfel locul Turkmenistanului, în timp ce Eritreea (178) rămâne cel mai slab cotat reprezentant al continentului african.
Trioul din fruntea clasamentului aduce împreună Norvegia, pe locul întâi pentru a patra oară, urmată de Finlanda şi Danemarca (locul 3, +2). Dar ameninţarea îi pândeşte chiar şi pe aceşti buni elevi odată cu creşterea atacurilor cibernetice.