Connect with us

INTERNAȚIONAL

Consiliul Europei cere guvernelor să protejeze rolul esențial al jurnaliștilor în democrație, mai ales pe timp de criză: Situaţia nu trebuie să fie folosită pentru a-i reduce pe jurnalişti la tăcere sau a le zădărnici activitatea

Published

on

Guvernele trebuie să protejeze rolul esențial al jurnaliștilor în democrație, a punctat joi secretarul general al Consiliului Europei, Marija Pejcinovic Buric, în cadrul unei declarații publicate în preambulul celebrării Zilei Mondiale a Libertății Presei, pe 3 mai, cerându-le guvernelor să nu mai limiteze în mod nejustificat libertatea mass-media în timpul crizei COVID-19, informează un comunicat al Consiliului Europei citat de Agerpres.

Guvernele se confruntă cu provocări fără precedent în timpul crizei de COVID-19, însă situaţia nu trebuie să fie folosită pentru a-i reduce pe jurnalişti la tăcere sau a le zădărnici activitatea”, a declarat Marija Pejcinovic Buric.

Mass-media trebuie să poată informa liber despre toate aspectele crizei. Jurnaliştii au un rol determinant şi o responsabilitate aparte pentru ceea ce înseamnă informarea publicului în timp real într-un mod precis şi fiabil. Ei trebuie să poată examina deciziile luate de autorităţi în pandemie”, a completat aceasta.

În același timp, Marija Pejcinovic Buric a precizat că, ”informând într-un mod responsabil, jurnaliştii pot să contribuie la împiedicarea răspândirii panicii şi la scoaterea în evidenţă a unor exemple pozitive de solidaritate în societăţile noastre”. ”Am fost impresionată şi încurajată de numeroase reportaje despre întrajutorarea cetăţenilor şi despre lucrătorii medicali, despre infirmieri şi alţi eroi aflaţi în prima linie”, a adăugat secretarul general al Consiliului Europei.

”Prea mulţi jurnalişti sunt închişi şi cazurile de impunitate pentru asasinare de jurnalişti sunt prea numeroase. Sunt de asemenea conştientă de situaţia economică dificilă în care se află numeroşi jurnalişti în prezent”, a afirmat Buric, făcând trimitere la raportul anual al Platformei Consiliului Europeni pentru consolidarea protecției jurnalismului și securității jurnaliștilor, care arată o tendință la acte de violențe împotriva jurnaliștilor și intimidare a acestora.

Secretarul general al Consiliului Europei a încurajat statele membre să protejeze rolul jurnaliştilor de ”câini de pază” (ai democraţiei) şi importanţa lor în echilibrul puterilor, necesar în societăţile democratice.

Potrivit unui raport al ”Reporteri fără frontiere”, următorii zece ani vor constitui, fără îndoială, ”un decediu decisiv” pentru libertatea presei, criza sanitară actuală amplificând crizele geopolitică, a reglementării, democratică, economică, precum şi lipsa de încredere de care suferă acest sector.

”Epidemia este ocazia pentru statele cel mai jos clasate să aplice <<strategia de şoc>>, teoretizată de Naomie Klein: ele profită de stupoarea publică şi de slăbirea mobilizării pentru a impune măsuri imposibil de adoptat în vremuri normale”, a declarat Christophe Deloire, secretar general al organizaţiei.

Acesta este cazul Chinei (locul 177 în clasament) şi al Iranului (173, în scădere cu 3 locuri faţă de anul precedent), ”care au pus în aplicare mecanisme masive de cenzură” sau al Ungariei (89, – 2), unde premierul a făcut să fie votată o lege a ”coronavirusului” care prevede pedepse de până la cinci ani de închisoare pentru difuzarea de informaţii false.

Infodemia, ”pandemia de informaţii false în jurul maladiei”, este pretextul legilor represive, relevă Christophe Deloire, subliniind că amestecul între propagandă, publicitate, zvonuri şi jurnalism ”dezechilibrează garanţiile democratice pentru libertatea de opinie şi de expresie”.

”Ce vor fi libertatea, pluralismul şi fiabilitatea informaţiei până în 2030? Răspunsul la această întrebare se joacă astăzi”, a apreciat Christophe Deloire.

Clasamentul pentru 2020, care analizează 180 de ţări şi teritorii, prezintă o uşoară ameliorare a indicelui general anual, dar nu ţine cont de epidemie. Dacă procentul ţărilor situate în zona albă a clasamentului, care indică o ”situaţie bună” a libertăţii presei rămâne neschimbat (8%), proporţia ţărilor în ”situaţie critică” creşte faţă de 2019 (de la + 2 puncte procentuale la 13%).

În partea cea mai de jos a clasamentului se regăsesc Coreea de Nord (poziţia 180, -1), care ia astfel locul Turkmenistanului, în timp ce Eritreea (178) rămâne cel mai slab cotat reprezentant al continentului african.

Trioul din fruntea clasamentului aduce împreună Norvegia, pe locul întâi pentru a patra oară, urmată de Finlanda şi Danemarca (locul 3, +2). Dar ameninţarea îi pândeşte chiar şi pe aceşti buni elevi odată cu creşterea atacurilor cibernetice.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

INTERNAȚIONAL

Google a închis peste 2.500 de canale de pe YouTube suspecte de “operațiuni de influență legate de China”

Published

on

© Calea Europeană

Google a anunţat miercuri că a închis peste 2.500 de canale de pe platforma YouTube în cadrul unei anchete în curs privind “operaţiuni coordonate de influenţă legate de China’, transmite dpa, potrivit Agerpres.

Într-un buletin al Grupului de Analiză a Ameninţărilor din cadrul companiei se precizează că au fost închise 186 de canale în aprilie, 1098 în mai şi 1312 în iunie.

“Aceste canale încărcau mai ales conţinut de tip spam, nepolitic, dar un subset mic afişa conţinut politic, în special în chineză, similar celor identificate într-un raport recent al Graphika, inclusiv conţinut referitor la reacţia SUA la COVID-19”, a comunicat Google despre canalele blocate în aprilie şi mai. Lotul din iunie a inclus şi “conţinut referitor la protestele pentru justiţie rasială în SUA. Această campanie a fost în concordanţă cu rezultate similare raportate de Twitter”.

Google a dezactivat şi alte zeci de canale de pe platforma You Tube, dedicată materialelor video, identificate în cadrul unei anchete a operaţiunilor de influenţă legate de Rusia şi Iran. Amploarea acestei măsuri a fost mult mai mică.

Twitter a anunţat în iunie eliminarea a 20.000 de conturi de bază legate de operaţiuni chineze de propagandă şi a altor 150.000 de conturi ‘de amplificare’ utilizate pentru promovarea conţinutului nucleului reţelei. Acestea răspândeau conţinutul prin redifuzare (retweet) şi aprecieri (likes) şi se pare că serveau guvernului de la Beijing. Conţinutul includea informaţii despre manifestaţiile pentru democraţie din Hong Kong şi despre coronavirus. 

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Japonia comemorează la Hiroshima 75 de ani de la primul atac nuclear din istorie, avertizând împotriva “naționalismului autocentrat”

Published

on

© Prime Minister's Office of Japan/ Facebook

Japonia a comemorat joi primul atac nuclear din istorie, care a avut loc în urmă cu 75 de ani la 6 august 1945 la Hiroshima, în contextul particular al pandemiei de coronavirus ce a forţat limitarea în acest an a omagiilor aduse victimelor, relatează France Presse, potrivit Agerpres.

Supravieţuitori ai bombei atomice, descendenţi ai victimelor, prim-ministrul japonez Shinzo Abe şi câţiva reprezentanţi oficiali străini au participat la principala ceremonie de comemorare, la începutul dimineţii la Hiroshima (vestul Japoniei), majoritatea purtând măşti.

Marele public, pe de altă parte, nu a fost invitat la eveniment din cauza COVID-19 şi a trebuit să se mulţumească să urmărească ceremonia online. Alte evenimente au fost complet anulate, inclusiv ceremonia lumânărilor plutitoare de la Hiroshima, de la căderea nopţii în fiecare 6 august în memoria victimelor.

“Nu trebuie să permitem niciodată repetarea acestui trecut dureros. Societatea civilă trebuie să respingă naţionalismul autocentrat şi să se unească împotriva tuturor ameninţărilor”, a declarat într-un discurs primarul oraşului, Kazumi Matsui, făcând trimitere la faptul că omenirea se luptă acum cu o nouă ameninţare, anume noul coronavirus.

“Mă angajez să fac tot posibilul pentru a asigura o lume fără arme nucleare şi o pace durabilă”, a promis la rândul său Abe, care a fost adesea criticat pentru intenţia sa de a revizui constituţia pacifistă a Japoniei.

Bomba “Little Boy” a făcut aproximativ 140.000 de morţi la Hiroshima. Multe victime au fost ucise pe loc şi multe altele au murit din cauza rănilor sau a radiaţiilor în săptămânile şi lunile care au urmat. Trei zile mai târziu, o a doua bombă atomică americană a fost lansată asupra Nagasaki (sud-vest), provocând încă 74.000 de morţi.

Aceste două bombe de o putere distructivă fără precedent la acea vreme au îngenuncheat Japonia: pe 15 august 1945, împăratul Hirohito a anunţat capitularea în faţa Aliaţilor, marcând astfel sfârşitul Celui de-Al Doilea Război Mondial.

Statele Unite nu şi-au cerut niciodată oficial scuze. Dar în 2016, Barack Obama a devenit primul preşedinte american în funcţie care s-a dus la Hiroshima, unde a adus un omagiu victimelor şi a chemat la o lume fără arme nucleare.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

UE trimite de urgență în Liban 100 de pompieri și echipamente specializate în operațiuni de căutare și salvare

Published

on

© European Union, 2020/Source: EC - Audiovisual Service

Uniunea Europeană trimite de urgență în Liban 100 de pompieri și echipamente specializate în operațiuni de căutare și salvare și activează, de asemenea, sistemul de cartografiere prin satelit Copernicus în sprijinul autorităților libaneze pentru a evalua amploarea daunelor produse în urma exploziilor devastatoare de marți, 4 august, a transmis Janez Lenarčič, comisarul european pentru gestionarea crizelor. 

„Împărtășim șocul și tristețea oamenilor din Beirut în urma exploziei mortale care a luat multe vieți și a lăsat în urmă mulți răniți. Condoleanțele noastre se adresează tuturor celor care și-au pierdut persoanele dragi. În acest moment dificil, Uniunea Europeană oferă sprijinul său complet poporului libanez”, transmite comisarul european. 

Potrivit acestuia, ca un prim pas imediat, Mecanismul de protecție civilă al UE a fost activat la cererea autorităților libaneze, coordonând desfășurarea urgentă a peste 100 de pompieri foarte bine pregătiți, cu vehicule, câini și echipamente, specializate în căutare și salvare în contexte urbane. Aceștia vor lucra cu autoritățile libaneze pentru a salva vieți pe teren.

De asemenea, Olanda, Grecia și Cehia și-au confirmat participarea la această operațiune critică, iar Franța, Polonia și Germania au oferit asistență prin intermediul mecanismului. 

Citiți și Explozii în Beirut: Președintele francez Emmanuel Macron anunță trimiterea de materiale sanitare și a unui detașament de securitate civilă în Liban

Mai mult, UE și-a activat sistemul de cartografiere prin satelit Copernicus pentru a sprijini autoritățile libaneze în evaluarea întinderii daunelor produse de explozii. 

„Suntem alături de Liban și de cetățenii săi și suntem pregătiți să mobilizăm ajutor suplimentar”, a mai precizat comisarul european. 

Explozia – care a făcut cel puţin 100 de morţi şi peste 4.000 de răniţi – s-a produs la un depozit din Beirut în care se aflau stocate circa 2.750 tone de azotat de amoniu, timp de şase ani, fără măsuri de siguranţă. În prezent, peste 200.000 de persoane au rămas fără locuință, informează Agerpres

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending