INTERNAȚIONAL
Raport al organizației ”Reporteri fără Frontiere” 2020: Lumea, în zorii unui ”deceniu decisiv” pentru libertatea presei, criza COVID-19 amplificând numeroasele dificultăţi economice, precum şi lipsa de încredere de care suferă acest sector
Published
4 years agoon
By
Teodora Ion
Următorii zece ani vor constitui, fără îndoială, ”un decediu decisiv” pentru libertatea presei, criza sanitară actuală amplificând crizele geopolitică, a reglementării, democratică, economică, precum şi lipsa de încredere de care suferă acest sector, trage un semnal de alarmă ”Reporteri fără frontiere” (Reporters sans frontieres, RSF), care a publicat marţi clasamentul mondial cu privire la libertatea presei în lume pentru anul 2020, potrivit AFP, citat de Agerpres.
”Epidemia este ocazia pentru statele cel mai jos clasate să aplice <<strategia de şoc>>, teoretizată de Naomie Klein: ele profită de stupoarea publică şi de slăbirea mobilizării pentru a impune măsuri imposibil de adoptat în vremuri normale”, a declarat Christophe Deloire, secretar general al organizaţiei.
Acesta este cazul Chinei (locul 177 în clasament) şi al Iranului (173, în scădere cu 3 locuri faţă de anul precedent), ”care au pus în aplicare mecanisme masive de cenzură” sau al Ungariei (89, – 2), unde premierul a făcut să fie votată o lege a ”coronavirusului” care prevede pedepse de până la cinci ani de închisoare pentru difuzarea de informaţii false.
Infodemia, ”pandemia de informaţii false în jurul maladiei”, este pretextul legilor represive, relevă Christophe Deloire, subliniind că amestecul între propagandă, publicitate, zvonuri şi jurnalism ”dezechilibrează garanţiile democratice pentru libertatea de opinie şi de expresie”.
”Ce vor fi libertatea, pluralismul şi fiabilitatea informaţiei până în 2030? Răspunsul la această întrebare se joacă astăzi”, a apreciat Christophe Deloire.
Clasamentul pentru 2020, care analizează 180 de ţări şi teritorii, prezintă o uşoară ameliorare a indicelui general anual, dar nu ţine cont de epidemie. Dacă procentul ţărilor situate în zona albă a clasamentului, care indică o ”situaţie bună” a libertăţii presei rămâne neschimbat (8%), proporţia ţărilor în ”situaţie critică” creşte faţă de 2019 (de la + 2 puncte procentuale la 13%).
În partea cea mai de jos a clasamentului se regăsesc Coreea de Nord (poziţia 180, -1), care ia astfel locul Turkmenistanului, în timp ce Eritreea (178) rămâne cel mai slab cotat reprezentant al continentului african.
Trioul din fruntea clasamentului aduce împreună Norvegia, pe locul întâi pentru a patra oară, urmată de Finlanda şi Danemarca (locul 3, +2). Dar ameninţarea îi pândeşte chiar şi pe aceşti buni elevi odată cu creşterea atacurilor cibernetice.
Franţa (locul 32, -2) coboară în clasament din cauza faptelor de hărţuire cibernetică, dar şi pentru că unii jurnalişti au fost vizaţi clar de poliţie în cursul manifestaţiilor, în timp ce alţii care invocaseră confidenţialitatea surselor au fost convocaţi în repetate rânduri, dezvăluie Christophe Deloire, deplângând o ”intimidare judiciară”.
Veşti bune vin din Africa, unde căderea a numeroase dictaturi şi regimuri autoritare în ultimii ani, precum în Etiopia (99, +11), în Gambia (87, +5) şi în Sudan (159, +16), a permis o oarecare relaxare a strânsorii asupra jurnaliştilor, chiar dacă ”schimbările profunde, singurele capabile să favorizeze un jurnalism de calitate, liber şi independent, sunt încă prea rare”.
România, locul 48 dintr-un total de 180, situându-se între Senegal şi Guyana
România ocupă locul 48 dintr-un total de 180, situându-se între Senegal şi Guyana, în scădere cu un loc faţă de anul trecut când se clasase pe poziţia a 47-a.
”Atitudinea față de jurnalism și libera exprimare care predomină în stat și în clasa politică continuă să încurajeze cenzura și autocenzura. Mecanismele de finanțare ale mass-media sunt opace sau chiar corupte, iar politicile editoriale sunt subordonate intereselor patronului. Media a fost transformată treptat în instrument de propagandă politică și este supusă în mod regulat supravegherii de către serviciile de securitate”, este precizat în raport.
Reporteri fără frontiere semnalează că ”autoritățile au presat jurnaliștii să își dezvăluie sursele sau se abțină de la comentarii critice”.
Autorii raportului constată că ”autoritățile, companiile private și membrii din sectorul public” se folosesc de GDPR pentru a refuza accesul la infomații sau pentru a amenința jurnaliștii în legătură cu investigațiile derulate.
Situația pe regiuni: Europa, cu şapte ţări în primele zece locuri
Europa continuă să fie continentul cel mai prielnic pentru libertatea presei, în pofida politicilor opresive din anumite țări ale Uniunii Europeen și din Balcani. Este urmată de America , de Nord, Centrală și de Sud – chiar dacă țări precum Statele Unite și Brazilia, devin modele de ostilitate față de mass-media.
La polul opus, regiunea Orientul Mijlociu şi Africa de Nord rămâne cea în care este cel mai periculos pentru jurnalişti să-şi exercite profesia.
Crizele care amenință viitorul jurnalismului
Criza geopolitică
Una dinte cele mai marcante crize este cea geopolitică, cauzată de lideri ai unor regimuri dictatoriale, autoritare sau populiste care se străduiesc să cenzureze informația și să își impună propria viziune asupra lumii, în detrimentul unei prese libere, independente, precizează Reporteri fără Frontiere în Raport.
În raport este semnalat că regimurile autoritate nu au relaxat strânsoarea asupra jurnaliștilor, RSF dând drept exemplu China, care încearcă să stabilească ”o nouă ordine globală a mass media”, menținând controlul asupra informației, ale cărui efecte negative pentru întreaga lume s-au văzut în timpul crizei provocate de noul coronavirus.
China, Arabia Saudită și Egipt sunt statele unde sunt închiși cei mai mulți jurnaliști, în vreme ce Rusia (locul 149 din 180) implementează metode din ce în ce mai sofisticate de a controla infomațiile din spațiul online. În Egipt, acuzațiile de ”fake news” sunt utilizate drept justificare pentru blocarea accesului la diferite website-uri, pagini web sau pentru retragerea dreptului de funcționare.
O criză a reglementării
Lipsa unei reglementări adecvate în era unei comunicări digitalizate și globalizate a dus la un haos informațional. Propaganda, zvonurile, publicitatea și jurnalismul sunt în competiție directă. Confuzia crescândă între conținutul comercial, politic și editorial a dus la destabilizarea libertății de expresie, un principiu al democrației. Acest lucru încurajează adoptarea unor legi, care, sub pretextul combaterii răspândirii fake news, încurajează represiunile asupra presei independente și critice, semnalează RSF.
Autorii raportului atrag atenția că pandemia de coronavirus a amplificat răspândirea fake news și a zvonurilor mai rapid decând virusul însuși. ”Armate de trolli de stat, în Rusia, China, India, Filipine (locul 136, -2) şi Vietnam (175) utilizează arma dezinformării pe reţelele de socializare”, notează RSF.
O criză a democrației
În ultimele două rapoarte cu privire la libertatea presei în lume, Reporteri fără Frontiere atrăgea atenția asupra unei ostilități și uri în ascensiune față de jurnaliști, criză care, notează RSF, s-a agravat. Aceasta a dus la acte de violență fizică întâlnite cu o frecvență mai ridicată și, prin urmare, la un nivel de teamă fără precedent în unele țări. În SUA (locul 45, +3) şi în Brazilia (107, -2), cei doi şefi de stat aleşi democratic, Donald Trump şi Jair Bolsonaro, continuă să denigreze presa şi să încurajeze ura faţă de jurnalişti, subliniază RSF.
O criză a încrederii
Lispa încrederii în mass-media, suspectată că difuzează informații care nu prezintă încredere, continuă să fie pe un trend ascendent. Potrivit celui mai recent barometru Edelman Trust, care studiază încrederea cetățenilor în instituții, 57% dintre persoanele chestionate considerau că presa pe care o citeau a fost contaminată cu infomații care nu prezentau încredere. Subminați de această criză de încredere, jurnaliștii devin țintele furiei cetățenilor în timpul protestelor, subliniată RSF, dând exemplu țări precum Irak, Liban, China, Bolivia, Ecuador, dar și Franța.
O criză economică
Tranziția către zona digitală a dus la scăderea vânzărilor în ceea ce privește presa scrisă, atrage atenția RSF.
Pe fondul acestei pandemii, ”în Liberia, ziarele tipărite au încetat să apară, în timp ce în SUA, peste 30.000 de persoane care lucrau în media şi-au pierdut locurile de muncă de la începutul crizei”, detaliază Christophe Deloire.
Acesta a precizat că, pentru a-şi detalia clasamentul, RSF va organiza marţi seara o conferinţă virtuală cu personalităţi ”care reprezintă jurnalismul”: ziarista de la Washington Post Rana Ayyub, ”ţinta unor campanii de hărţuire electronică foarte violente în India”, lansatorul de alertă Edward Snowden ”într-un context în care suntem preocupaţi în special de supraveghere” şi laureatul premiului Nobel pentru economie Joseph Stiglitz, “specialist în asimetrii informaţionale”.
Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

You may like
Luminița Odobescu și James O’Brien au discutat despre dezvoltarea Parteneriatului Strategic, cu accent pe creșterea prezenței economice a SUA în România
SUA, alături de România, Ucraina, R. Moldova și UE, pentru a consolida exporturile de cereale ucrainene și securitatea alimentară globală
Marcel Ciolacu: Am reușit să setăm premisele pentru ca România să devină un hub de investiții și suport logistic pentru marile proiecte americane
Blinken și Cameron, front unit pentru susținerea Ucrainei: Economiile aliaților – SUA, Marea Britanie și UE – depășesc Rusia cu 30 la 1. Această putere economică trebuie să conteze
Charles Michel și Ursula von der Leyen, poziție la unison de la Beijing: Relația UE cu China trebuie să funcționeze într-o lume cu fricțiuni geopolitice
România se alătură demersurilor internaționale de a expune încercările Rusiei de interferență în procesele politice și electorale din state democratice
REPUBLICA MOLDOVA
Consiliul UE subliniază “valoarea adăugată” a Misiunii UE în R. Moldova pentru “politica de securitate și apărare comună” în actualul mediu geostrategic
Published
1 hour agoon
December 11, 2023
Consiliul Uniunii Europene a aprobat luni concluziile privind politica de securitate și apărare comună (PSAC) civilă, subliniind valoarea adăugată a misiunilor civile ale PSAC în mediul geostrategic actual, confirmată de înființarea a trei noi misiuni în Armenia, Moldova și Golful Guineea în 2023, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.
Consiliul salută primii pași făcuți în vederea sporirii eficacității PSAC civile, în conformitate cu Pactul PSAC civilă 2023, precum și instituirea unui proces de dezvoltare a capacităților civile (CCDP) în 2024. Se prevede organizarea unei prime conferințe anuale a capacităților civile în cadrul CCDP în primul semestru al anului 2024.
Concluziile evidențiază activitatea esențială desfășurată de EUAM Ucraina în sprijinul reformei sectorului de securitate ucrainean, al gestionării integrate a frontierelor, precum și eforturile depuse în domeniul investigării și urmăririi penale a crimelor internaționale și al restabilirii statului de drept în teritoriile eliberate și adiacente, ca urmare a adaptării mandatului misiunii ca răspuns la războiul de agresiune al Rusiei. De asemenea, Consiliul reiterează importanța activității desfășurate de Misiunea de parteneriat a Uniunii Europene în Republica Moldova și de Misiunea UE în Armenia.
Consiliul salută lansarea Inițiativei UE în materie de securitate și apărare în sprijinul țărilor din Africa de Vest din Golful Guineea, cu scopul de a consolida capacitățile serviciilor și forțelor de securitate și de apărare pentru a răspunde la presiunea teroristă.
În plus, concluziile subliniază apelul Consiliului de a depune eforturi continue pentru a asigura coerența PSAC civilă cu alte instrumente ale UE, precum și necesitatea de a îmbunătăți modularitatea și scalabilitatea misiunilor PSAC civile.
Consiliul îl invită pe Înaltul Reprezentant să organizeze o discuție anuală privind PSAC civilă în cadrul Consiliului Afaceri Externe.
La 21 martie 2022, Consiliul a aprobat “O busolă strategică pentru securitate și apărare – Pentru o Uniune Europeană care își protejează cetățenii, valorile și interesele și contribuie la pacea și securitatea internațională”.
În urma Busolei Strategice, noul Compact civil PSAC, a fost aprobat în mai 2023. Acest nou cadru de politică pentru PSAC civilă se bazează pe primul Compact adoptat în noiembrie 2018 și sporește eficacitatea și capacitățile misiunilor PSAC civile prin angajamente concrete, rezultate și termene semnate de statele membre și instituțiile UE.
REPUBLICA MOLDOVA
Maia Sandu, distinsă cu Premiul “Mihnea Constantinescu” decernat de Institutul Aspen România ca apreciere pentru păstrarea “traiectoriei pro-europene a R. Moldova”
Published
2 hours agoon
December 11, 2023
Preşedintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a primit Premiul “Mihnea Constantinescu – Leadership bazat pe valori” acordat de Institutul Aspen România, în cadrul celei de a 13-a ediţii a Galei Premiilor Aspen pentru Leadership.
Evenimentul, desfăşurat vinerea trecută şi care a marcat 17 ani de activitate a Institutului, a adus recunoaştere persoanelor şi organizaţiilor care şi-au lăsat amprenta asupra societăţii româneşti şi globale în anul 2023, care au fost exemple de conduită etică şi profesională, în domenii precum serviciul public, tehnologia, cercetarea şi inovarea, arta sau patrimoniul cultural.
“Prin premiul acordat, Institutul Aspen România îşi exprimă aprecierea faţă de eforturile neîntrerupte ale doamnei preşedintă de a păstra Republica Moldova pe traiectoria sa pro-europeană, demonstrând nu doar un înalt profesionalism, ci şi calităţile unui model de leadership autentic”, a precizat Institutul Aspen România într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.
În cadrul evenimentului, trofeul a fost primit în numele Maiei Sandu de către ambasadorul Republicii Moldova în România, Victor Chirilă.
Premiul “Mihnea Constantinescu – Leadership bazat pe valori” se acordă în fiecare an de către Institutul Aspen România unui lider din sectorul public sau unei organizaţii internaţionale care s-a remarcat în domeniul său de activitate, sprijinind şi promovând constant valorile unui model de leadership de excelenţă.
La ediţiile precedente ale Galei Aspen, premiul a fost acordat unor personalităţi precum: Roberta Metsola (preşedintele Parlamentului European), Jens Stoltenberg (secretarul general al NATO), Pierre Moscovici (fost membru al Comisiei Europene), Michel Barnier (fost negociator-şef al Comisiei Europene pentru relaţia cu Regatul Unit al Marii Britanii) etc.
Alte premii acordate în cadrul Galei au fost:
* Premiul “Serviciu Public cu Demnitate” – generalului Daniel Petrescu, şef al Statului Major al Apărării în perioada 1 decembrie 2019 – 30 noiembrie 2023, pentru eforturile excepţionale în a-şi îndeplini misiunea, devenind un model pentru comunitate datorită standardelor sale morale şi profesionale impecabile
* Premiul “Inovaţie şi Tehnologie” – Răzvan Bologa, preşedinte al CyberKnowledge Club şi CEO Nextlab.tech
* Premiul “Artă şi Societate” i-a revenit Muzeului de Artă Recentă (MARe)
* Premiul “Patrimoniu Cultural şi Societate” – proiectului “Ambulanţa pentru Monumente”, iniţiat de Asociaţia Monumentum
* Premiul Aspen pentru “Iniţiativă Socială”, votat de comunitatea absolvenţilor programelor de leadership ale Institutului Aspen România, a fost acordat proiectului “Romania Debates”, iniţiat de Vlad Ciobanu, absolvent al Programului Aspen pentru Tineri Lideri.
Grantul din partea comunităţii de absolvenţi ai programelor de leadership ale Institutului Aspen România a fost acordat proiectului “Ai Jedi School”, iniţiat de Despina Donca, Claudia Gherman, David Timiş şi Ciprian Zamfirescu, participanţi în cadrul ediţiei 2023 a Programului Aspen pentru Tineri Lideri.
INTERNAȚIONAL
Volodimir Zelenski afirmă că a avut un schimb de replici ”foarte direct” cu Viktor Orban, înaintea unui summit care are pe agendă aprobarea începerii negocierilor de aderare la UE cu Ucraina
Published
4 hours agoon
December 11, 2023By
Teodora Ion
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a subliniat că a avut duminică un schimb verbal ”foarte direct” cu premierul Ungariei, Viktor Orban, prilejuit de ceremonia de învestire a președintelui argentinian Javier Milei, desfășurată la Buenos Aires, dialogul dintre cei doi având loc înaintea unui summit important pentru deschiderea negocierilor de aderare la UE cu Ucraina, informează EFE și Reuters, citate de Agerpres.
”A fost cât se poate de sincer – şi, evident, a fost vorba despre problemele noastre europene”, a declarat Zelenski în discursul său video nocturn postat pe canalul Telegram luni dimineaţă.
Today, I felt that @JMilei truly wants strength for his country and honesty in international relations.
I thanked him for supporting Ukraine and invited Argentina to work together with us to restore peace. We also discussed our bilateral cooperation, which can strengthen… pic.twitter.com/zlDayFSEBs
— Volodymyr Zelenskyy / Володимир Зеленський (@ZelenskyyUa) December 11, 2023
Liderul de la Budapesta i-a scris președintelui Consiliului European, Charles Michel, pentru a-l îndemna să elimine de pe agenda discuțiilor prilejuite de summitul șefilor de stat sau de guvern tema referitoare la deschiderea negocierilor de aderare la UE cu Ucraina și cea care face trimitere la sprjinul financiar de 50 de miliarde de euro destinat Kievului, pentru ambele fiind nevoie de unanimitate, doar că Viktor Orban pare pregătit să năruie intenția UE de a face noi pași pentru extindere și de a continua sprjinul pentru Ucraina, fapt ce a atras revolta Germaniei, exprimată prin vocea ministrului de externe Annalena Baerbock.
Din dorința de a ridica opoziția lui Orban, președintele francez l-a primit pe acesta la Paris pentru discuții, iar țările membre UE au au aprobat PNRR-ul Ungariei și plata primei tranșe, așteptându-se ca executivul european să decidă deblocarea condiționată a fondurilor de coeziune pentru Budapesta.
Anterior acestui moment, președintele Consiliului European Charles Michel a efectuat o vizită la Budapesta în încercarea de a reduce tensiunile cu liderul ungar și de a salva summitul din decembrie.
Șefii de stat sau de guvern se reunesc în perioada 14-15 decembrie la Bruxelles pentru a discuta, printre altele, despre politica de extindere a UE, în speță deschiderea negocierilor de aderare cu Ucraina și Republica Moldova, dar și pentru a aborda chestiunile legate de sprijinul pe termen lung pentru Ucraina prin pachetul de 50 de miliarde de euro, care cuprinde granturi și împrumuturi în condiții avantajoase ce ar urma să fie acordate, dacă trece de votul liderilor europeni, începând cu anul 2024, timp de trei ani.
Concrete & Design Solutions

Ministrul german de externe subliniază importanța continuării sprijinirii Ucrainei pentru a-și putea ”elibera poporul din iad”: Este în interesul nostru de securitate

Consiliul UE subliniază “valoarea adăugată” a Misiunii UE în R. Moldova pentru “politica de securitate și apărare comună” în actualul mediu geostrategic

Maia Sandu, distinsă cu Premiul “Mihnea Constantinescu” decernat de Institutul Aspen România ca apreciere pentru păstrarea “traiectoriei pro-europene a R. Moldova”

Patru lideri europeni solicită o dezbatere la summitul Consiliului European pentru a stabili o poziție clară asupra situației din Gaza, considerând urgentă sprijinirea unui proces politic pentru soluția a două state

“Air Schengen” pentru România și Bulgaria? Austria a anunțat oficial condițiile pentru ca România și Bulgaria să intre în Schengen cu frontierele aeriene

New Strategy Center organizează, la Sinaia, conferința internațională “The Reconstruction of Ukraine and the Strategic Role of Romania”

Premierul Estoniei atrage atenția asupra campaniei de dezinformare a Rusiei care urmărește ”să ne facă să credem că sprijinul pentru Ucraina este o cauză fără speranţă”: Putem demonstra contrariul

Volodimir Zelenski afirmă că a avut un schimb de replici ”foarte direct” cu Viktor Orban, înaintea unui summit care are pe agendă aprobarea începerii negocierilor de aderare la UE cu Ucraina

Eurodeputatul Mircea Hava: Viitorul UE este unul în care granițele interne sunt nimic mai mult decât linii pe o hartă

Luminița Odobescu va discuta cu omologii din UE despre sprijinul pe termen lung pentru Ucraina și despre situația din Israel și Gaza, cu accent pe posibile măsuri pentru a evita escaladarea conflictului

V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie

Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013

Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”

Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia

Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa

Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”

Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat

9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial

Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar

Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei

Marcel Ciolacu: Am reușit să setăm premisele pentru ca România să devină un hub de investiții și suport logistic pentru marile proiecte americane

Cătălin Predoiu, la reuniunea JAI: Astăzi nu se votează procesul de extindere a spațiului Schengen. Discutăm aspectele de progres sau de vulnerabilități în toate statele membre

Președintele Senatului, Nicolae Ciucă, subliniază că ”viitorul nostru este în UE şi în NATO” și îndeamnă la reflecție pentru că ”deciziile de azi vor deveni istoria de mâine a României”

Klaus Iohannis le mulțumește românilor pentru sprijinul acordat națiunii: O economie solidă, investiții și securitatea cetățenilor nu ar fi fost posibile dacă nu am fi avut o guvernare stabilă, fără blocaje toxice

Klaus Iohannis, discurs către români de Ziua Națională: Maratonul electoral din 2024 va fi decisiv pentru viitorul României, la 35 de ani de la Revoluție

Înaintea reuniunii miniștrilor de externe NATO, Stoltenberg reafirmă sprijinul aliaților pentru Ucraina: România a deschis un centru de pregătire F-16 pentru piloții ucraineni. Germania și Olanda au promis sprijin de 10 miliarde de euro

Ministrul Mediului îndeamnă „să începem hora reciclării”: Lansarea sistemului de garanție-returnare, „o investiție care folosește cele mai noi tehnologii”

Marcel Ciolacu: Lansarea sistemului de garanție-returnare va poziționa România pe o poziție de leadership european în protecția mediului și gestionarea ambalajelor, fiind al doilea cel mai mare astfel de sistem după cel din Germania

Rareș Burlacu, președintele ARICE, constată o schimbare a paradigmei economice în rândul investitorilor: Se observă o îngemănare între acțiunile unui guvern și forța economică degajată de sectorul privat

Klaus Iohannis, la finalul turneului politico-diplomatic în Africa: Am repus România pe radarul african. Neglijarea relației cu Africa, o eroare strategică în politica externă românească
Trending
- CONSILIUL UE1 week ago
“Situația actuală” a demersurilor de aderare a României și Bulgariei la Schengen se află pe agenda Consiliului JAI. O decizie nu va fi supusă la vot
- ENERGIE1 week ago
Klaus Iohannis, întâlnire cu John Kerry în Dubai: România se alătură Angajamentului Global privind metanul, susținut de SUA și UE, și dorește să fabrice tehnologii verzi
- ENERGIE1 week ago
Klaus Iohannis, discurs la COP28: Până cel târziu în 2050, mixul energetic naţional al României va fi format în proporţie de 86% din energie regenerabilă
- COMUNICATE DE PRESĂ6 days ago
eMAG aniversează 22 de ani. Oricine intră pe site sau în aplicație în perioada 5-7 decembrie și ”învârte” roata aniversară poate câștiga garantat, în fiecare zi, timp de trei zile
- ROMÂNIA1 week ago
Marcel Ciolacu, întâlnire cu românii din SUA: Nu insist să reveniți în România. În schimb, putem dezvolta lucruri împreună, precum includerea României în Visa Waiver