Următorii zece ani vor constitui, fără îndoială, ”un decediu decisiv” pentru libertatea presei, criza sanitară actuală amplificând crizele geopolitică, a reglementării, democratică, economică, precum şi lipsa de încredere de care suferă acest sector, trage un semnal de alarmă ”Reporteri fără frontiere” (Reporters sans frontieres, RSF), care a publicat marţi clasamentul mondial cu privire la libertatea presei în lume pentru anul 2020, potrivit AFP, citat de Agerpres.

”Epidemia este ocazia pentru statele cel mai jos clasate să aplice <<strategia de şoc>>, teoretizată de Naomie Klein: ele profită de stupoarea publică şi de slăbirea mobilizării pentru a impune măsuri imposibil de adoptat în vremuri normale”, a declarat Christophe Deloire, secretar general al organizaţiei.

Acesta este cazul Chinei (locul 177 în clasament) şi al Iranului (173, în scădere cu 3 locuri faţă de anul precedent), ”care au pus în aplicare mecanisme masive de cenzură” sau al Ungariei (89, – 2), unde premierul a făcut să fie votată o lege a ”coronavirusului” care prevede pedepse de până la cinci ani de închisoare pentru difuzarea de informaţii false.

Infodemia, ”pandemia de informaţii false în jurul maladiei”, este pretextul legilor represive, relevă Christophe Deloire, subliniind că amestecul între propagandă, publicitate, zvonuri şi jurnalism ”dezechilibrează garanţiile democratice pentru libertatea de opinie şi de expresie”.

”Ce vor fi libertatea, pluralismul şi fiabilitatea informaţiei până în 2030? Răspunsul la această întrebare se joacă astăzi”, a apreciat Christophe Deloire.

Clasamentul pentru 2020, care analizează 180 de ţări şi teritorii, prezintă o uşoară ameliorare a indicelui general anual, dar nu ţine cont de epidemie. Dacă procentul ţărilor situate în zona albă a clasamentului, care indică o ”situaţie bună” a libertăţii presei rămâne neschimbat (8%), proporţia ţărilor în ”situaţie critică” creşte faţă de 2019 (de la + 2 puncte procentuale la 13%).

În partea cea mai de jos a clasamentului se regăsesc Coreea de Nord (poziţia 180, -1), care ia astfel locul Turkmenistanului, în timp ce Eritreea (178) rămâne cel mai slab cotat reprezentant al continentului african.

Trioul din fruntea clasamentului aduce împreună Norvegia, pe locul întâi pentru a patra oară, urmată de Finlanda şi Danemarca (locul 3, +2). Dar ameninţarea îi pândeşte chiar şi pe aceşti buni elevi odată cu creşterea atacurilor cibernetice.

Franţa (locul 32, -2) coboară în clasament din cauza faptelor de hărţuire cibernetică, dar şi pentru că unii jurnalişti au fost vizaţi clar de poliţie în cursul manifestaţiilor, în timp ce alţii care invocaseră confidenţialitatea surselor au fost convocaţi în repetate rânduri, dezvăluie Christophe Deloire, deplângând o ”intimidare judiciară”.

Veşti bune vin din Africa, unde căderea a numeroase dictaturi şi regimuri autoritare în ultimii ani, precum în Etiopia (99, +11), în Gambia (87, +5) şi în Sudan (159, +16), a permis o oarecare relaxare a strânsorii asupra jurnaliştilor, chiar dacă ”schimbările profunde, singurele capabile să favorizeze un jurnalism de calitate, liber şi independent, sunt încă prea rare”.

România, locul 48 dintr-un total de 180, situându-se între Senegal şi Guyana

România ocupă locul 48 dintr-un total de 180, situându-se între Senegal şi Guyana, în scădere cu un loc faţă de anul trecut când se clasase pe poziţia a 47-a.

”Atitudinea față de jurnalism și libera exprimare care predomină în stat și în clasa politică continuă să încurajeze cenzura și autocenzura. Mecanismele de finanțare ale mass-media sunt opace sau chiar corupte, iar politicile editoriale sunt subordonate intereselor patronului. Media a fost transformată treptat în instrument de propagandă politică și este supusă în mod regulat supravegherii de către serviciile de securitate”, este precizat în raport.

Reporteri fără frontiere semnalează că ”autoritățile au presat jurnaliștii să își dezvăluie sursele sau se abțină de la comentarii critice”.

Autorii raportului constată că ”autoritățile, companiile private și membrii din sectorul public” se folosesc de GDPR pentru a refuza accesul la infomații sau pentru a amenința jurnaliștii în legătură cu investigațiile derulate.

Situația pe regiuni: Europa, cu şapte ţări în primele zece locuri

Europa continuă să fie continentul cel mai prielnic pentru libertatea presei, în pofida politicilor opresive din anumite țări ale Uniunii Europeen și din Balcani. Este urmată de America , de Nord, Centrală și de Sud – chiar dacă țări precum Statele Unite și Brazilia, devin modele de ostilitate față de mass-media.

La polul opus, regiunea Orientul Mijlociu şi Africa de Nord rămâne cea în care este cel mai periculos pentru jurnalişti să-şi exercite profesia.

Crizele care amenință viitorul jurnalismului

Criza geopolitică

Una dinte cele mai marcante crize este cea geopolitică, cauzată de lideri ai unor regimuri dictatoriale, autoritare sau populiste care se străduiesc să cenzureze informația și să își impună propria viziune asupra lumii, în detrimentul unei prese libere, independente, precizează Reporteri fără Frontiere în Raport.

În raport este semnalat că regimurile autoritate nu au relaxat strânsoarea asupra jurnaliștilor, RSF dând drept exemplu China, care încearcă să stabilească ”o nouă ordine globală a mass media”, menținând controlul asupra informației, ale cărui efecte negative pentru întreaga lume s-au văzut în timpul crizei provocate de noul coronavirus.

China, Arabia Saudită și Egipt sunt statele unde sunt închiși cei mai mulți jurnaliști, în vreme ce Rusia (locul 149 din 180) implementează metode din ce în ce mai sofisticate de a controla infomațiile din spațiul online. În Egipt, acuzațiile de ”fake news” sunt utilizate drept justificare pentru blocarea accesului la diferite website-uri, pagini web sau pentru retragerea dreptului de funcționare.

O criză a reglementării 

Lipsa unei reglementări adecvate în era unei comunicări digitalizate și globalizate a dus la un haos informațional. Propaganda, zvonurile, publicitatea și jurnalismul sunt în competiție directă. Confuzia crescândă între conținutul comercial, politic și editorial a dus la destabilizarea libertății de expresie, un principiu al democrației. Acest lucru încurajează adoptarea unor legi, care, sub pretextul combaterii răspândirii fake news, încurajează represiunile asupra presei independente și critice, semnalează RSF.

Autorii raportului atrag atenția că pandemia de coronavirus a amplificat răspândirea fake news și a zvonurilor mai rapid decând virusul însuși. ”Armate de trolli de stat, în Rusia, China, India, Filipine (locul 136, -2) şi Vietnam (175) utilizează arma dezinformării pe reţelele de socializare”, notează RSF.

O criză a democrației

În ultimele două rapoarte cu privire la libertatea presei în lume, Reporteri fără Frontiere atrăgea atenția asupra unei ostilități și uri în ascensiune față de jurnaliști, criză care, notează RSF, s-a agravat. Aceasta a dus la acte de violență fizică întâlnite cu o frecvență mai ridicată și, prin urmare, la un nivel de teamă fără precedent în unele țări. În SUA (locul 45, +3) şi în Brazilia (107, -2), cei doi şefi de stat aleşi democratic, Donald Trump şi Jair Bolsonaro, continuă să denigreze presa şi să încurajeze ura faţă de jurnalişti, subliniază RSF.

O criză a încrederii

Lispa încrederii în mass-media, suspectată că difuzează informații care nu prezintă încredere, continuă să fie pe un trend ascendent. Potrivit celui mai recent barometru Edelman Trust, care studiază încrederea cetățenilor în instituții, 57% dintre persoanele chestionate considerau că presa pe care o citeau a fost contaminată cu infomații care nu prezentau încredere. Subminați de această criză de încredere, jurnaliștii devin țintele furiei cetățenilor în timpul protestelor, subliniată RSF, dând exemplu țări precum Irak, Liban, China, Bolivia, Ecuador, dar și Franța.

O criză economică

Tranziția către zona digitală a dus la scăderea vânzărilor în ceea ce privește presa scrisă, atrage atenția RSF.

Pe fondul acestei pandemii, ”în Liberia, ziarele tipărite au încetat să apară, în timp ce în SUA, peste 30.000 de persoane care lucrau în media şi-au pierdut locurile de muncă de la începutul crizei”, detaliază Christophe Deloire.

Acesta a precizat că, pentru a-şi detalia clasamentul, RSF va organiza marţi seara o conferinţă virtuală cu personalităţi ”care reprezintă jurnalismul”: ziarista de la Washington Post Rana Ayyub, ”ţinta unor campanii de hărţuire electronică foarte violente în India”, lansatorul de alertă Edward Snowden ”într-un context în care suntem preocupaţi în special de supraveghere” şi laureatul premiului Nobel pentru economie Joseph Stiglitz, “specialist în asimetrii informaţionale”.