Connect with us

INTERNAȚIONAL

Raport al organizației ”Reporteri fără Frontiere” 2020: Lumea, în zorii unui ”deceniu decisiv” pentru libertatea presei, criza COVID-19 amplificând numeroasele dificultăţi economice, precum şi lipsa de încredere de care suferă acest sector

Published

on

Următorii zece ani vor constitui, fără îndoială, ”un decediu decisiv” pentru libertatea presei, criza sanitară actuală amplificând crizele geopolitică, a reglementării, democratică, economică, precum şi lipsa de încredere de care suferă acest sector, trage un semnal de alarmă ”Reporteri fără frontiere” (Reporters sans frontieres, RSF), care a publicat marţi clasamentul mondial cu privire la libertatea presei în lume pentru anul 2020, potrivit AFP, citat de Agerpres.

”Epidemia este ocazia pentru statele cel mai jos clasate să aplice <<strategia de şoc>>, teoretizată de Naomie Klein: ele profită de stupoarea publică şi de slăbirea mobilizării pentru a impune măsuri imposibil de adoptat în vremuri normale”, a declarat Christophe Deloire, secretar general al organizaţiei.

Acesta este cazul Chinei (locul 177 în clasament) şi al Iranului (173, în scădere cu 3 locuri faţă de anul precedent), ”care au pus în aplicare mecanisme masive de cenzură” sau al Ungariei (89, – 2), unde premierul a făcut să fie votată o lege a ”coronavirusului” care prevede pedepse de până la cinci ani de închisoare pentru difuzarea de informaţii false.

Infodemia, ”pandemia de informaţii false în jurul maladiei”, este pretextul legilor represive, relevă Christophe Deloire, subliniind că amestecul între propagandă, publicitate, zvonuri şi jurnalism ”dezechilibrează garanţiile democratice pentru libertatea de opinie şi de expresie”.

”Ce vor fi libertatea, pluralismul şi fiabilitatea informaţiei până în 2030? Răspunsul la această întrebare se joacă astăzi”, a apreciat Christophe Deloire.

Clasamentul pentru 2020, care analizează 180 de ţări şi teritorii, prezintă o uşoară ameliorare a indicelui general anual, dar nu ţine cont de epidemie. Dacă procentul ţărilor situate în zona albă a clasamentului, care indică o ”situaţie bună” a libertăţii presei rămâne neschimbat (8%), proporţia ţărilor în ”situaţie critică” creşte faţă de 2019 (de la + 2 puncte procentuale la 13%).

În partea cea mai de jos a clasamentului se regăsesc Coreea de Nord (poziţia 180, -1), care ia astfel locul Turkmenistanului, în timp ce Eritreea (178) rămâne cel mai slab cotat reprezentant al continentului african.

Trioul din fruntea clasamentului aduce împreună Norvegia, pe locul întâi pentru a patra oară, urmată de Finlanda şi Danemarca (locul 3, +2). Dar ameninţarea îi pândeşte chiar şi pe aceşti buni elevi odată cu creşterea atacurilor cibernetice.

Franţa (locul 32, -2) coboară în clasament din cauza faptelor de hărţuire cibernetică, dar şi pentru că unii jurnalişti au fost vizaţi clar de poliţie în cursul manifestaţiilor, în timp ce alţii care invocaseră confidenţialitatea surselor au fost convocaţi în repetate rânduri, dezvăluie Christophe Deloire, deplângând o ”intimidare judiciară”.

Veşti bune vin din Africa, unde căderea a numeroase dictaturi şi regimuri autoritare în ultimii ani, precum în Etiopia (99, +11), în Gambia (87, +5) şi în Sudan (159, +16), a permis o oarecare relaxare a strânsorii asupra jurnaliştilor, chiar dacă ”schimbările profunde, singurele capabile să favorizeze un jurnalism de calitate, liber şi independent, sunt încă prea rare”.

România, locul 48 dintr-un total de 180, situându-se între Senegal şi Guyana

România ocupă locul 48 dintr-un total de 180, situându-se între Senegal şi Guyana, în scădere cu un loc faţă de anul trecut când se clasase pe poziţia a 47-a.

”Atitudinea față de jurnalism și libera exprimare care predomină în stat și în clasa politică continuă să încurajeze cenzura și autocenzura. Mecanismele de finanțare ale mass-media sunt opace sau chiar corupte, iar politicile editoriale sunt subordonate intereselor patronului. Media a fost transformată treptat în instrument de propagandă politică și este supusă în mod regulat supravegherii de către serviciile de securitate”, este precizat în raport.

Reporteri fără frontiere semnalează că ”autoritățile au presat jurnaliștii să își dezvăluie sursele sau se abțină de la comentarii critice”.

Autorii raportului constată că ”autoritățile, companiile private și membrii din sectorul public” se folosesc de GDPR pentru a refuza accesul la infomații sau pentru a amenința jurnaliștii în legătură cu investigațiile derulate.

Situația pe regiuni: Europa, cu şapte ţări în primele zece locuri

Europa continuă să fie continentul cel mai prielnic pentru libertatea presei, în pofida politicilor opresive din anumite țări ale Uniunii Europeen și din Balcani. Este urmată de America , de Nord, Centrală și de Sud – chiar dacă țări precum Statele Unite și Brazilia, devin modele de ostilitate față de mass-media.

La polul opus, regiunea Orientul Mijlociu şi Africa de Nord rămâne cea în care este cel mai periculos pentru jurnalişti să-şi exercite profesia.

Crizele care amenință viitorul jurnalismului

Criza geopolitică

Una dinte cele mai marcante crize este cea geopolitică, cauzată de lideri ai unor regimuri dictatoriale, autoritare sau populiste care se străduiesc să cenzureze informația și să își impună propria viziune asupra lumii, în detrimentul unei prese libere, independente, precizează Reporteri fără Frontiere în Raport.

În raport este semnalat că regimurile autoritate nu au relaxat strânsoarea asupra jurnaliștilor, RSF dând drept exemplu China, care încearcă să stabilească ”o nouă ordine globală a mass media”, menținând controlul asupra informației, ale cărui efecte negative pentru întreaga lume s-au văzut în timpul crizei provocate de noul coronavirus.

China, Arabia Saudită și Egipt sunt statele unde sunt închiși cei mai mulți jurnaliști, în vreme ce Rusia (locul 149 din 180) implementează metode din ce în ce mai sofisticate de a controla infomațiile din spațiul online. În Egipt, acuzațiile de ”fake news” sunt utilizate drept justificare pentru blocarea accesului la diferite website-uri, pagini web sau pentru retragerea dreptului de funcționare.

O criză a reglementării 

Lipsa unei reglementări adecvate în era unei comunicări digitalizate și globalizate a dus la un haos informațional. Propaganda, zvonurile, publicitatea și jurnalismul sunt în competiție directă. Confuzia crescândă între conținutul comercial, politic și editorial a dus la destabilizarea libertății de expresie, un principiu al democrației. Acest lucru încurajează adoptarea unor legi, care, sub pretextul combaterii răspândirii fake news, încurajează represiunile asupra presei independente și critice, semnalează RSF.

Autorii raportului atrag atenția că pandemia de coronavirus a amplificat răspândirea fake news și a zvonurilor mai rapid decând virusul însuși. ”Armate de trolli de stat, în Rusia, China, India, Filipine (locul 136, -2) şi Vietnam (175) utilizează arma dezinformării pe reţelele de socializare”, notează RSF.

O criză a democrației

În ultimele două rapoarte cu privire la libertatea presei în lume, Reporteri fără Frontiere atrăgea atenția asupra unei ostilități și uri în ascensiune față de jurnaliști, criză care, notează RSF, s-a agravat. Aceasta a dus la acte de violență fizică întâlnite cu o frecvență mai ridicată și, prin urmare, la un nivel de teamă fără precedent în unele țări. În SUA (locul 45, +3) şi în Brazilia (107, -2), cei doi şefi de stat aleşi democratic, Donald Trump şi Jair Bolsonaro, continuă să denigreze presa şi să încurajeze ura faţă de jurnalişti, subliniază RSF.

O criză a încrederii

Lispa încrederii în mass-media, suspectată că difuzează informații care nu prezintă încredere, continuă să fie pe un trend ascendent. Potrivit celui mai recent barometru Edelman Trust, care studiază încrederea cetățenilor în instituții, 57% dintre persoanele chestionate considerau că presa pe care o citeau a fost contaminată cu infomații care nu prezentau încredere. Subminați de această criză de încredere, jurnaliștii devin țintele furiei cetățenilor în timpul protestelor, subliniată RSF, dând exemplu țări precum Irak, Liban, China, Bolivia, Ecuador, dar și Franța.

O criză economică

Tranziția către zona digitală a dus la scăderea vânzărilor în ceea ce privește presa scrisă, atrage atenția RSF.

Pe fondul acestei pandemii, ”în Liberia, ziarele tipărite au încetat să apară, în timp ce în SUA, peste 30.000 de persoane care lucrau în media şi-au pierdut locurile de muncă de la începutul crizei”, detaliază Christophe Deloire.

Acesta a precizat că, pentru a-şi detalia clasamentul, RSF va organiza marţi seara o conferinţă virtuală cu personalităţi ”care reprezintă jurnalismul”: ziarista de la Washington Post Rana Ayyub, ”ţinta unor campanii de hărţuire electronică foarte violente în India”, lansatorul de alertă Edward Snowden ”într-un context în care suntem preocupaţi în special de supraveghere” şi laureatul premiului Nobel pentru economie Joseph Stiglitz, “specialist în asimetrii informaţionale”.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

NATO

România reacționează la amenințările Rusiei: Consolidarea securității la Marea Neagră este răspunsul legitim la eforturile de militarizare ale Federației Ruse

Published

on

© Ministerul Afacerilor Externe/ Facebook

Ministerul Afacerilor Externe respinge categoric alegaţiile şi ameninţările formulate de partea rusă, prin purtătorul de cuvânt al MAE rus, inclusiv referirile la pretinsa rusofobie, pe care le consideră total neadecvate în raport cu spiritul cooperării internaţionale şi al dezvoltării paşnice a relaţiilor internaţionale, se arată într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

“MAE reiterează că procesul aliat de consolidare a securităţii în regiunea Mării Negre este parte a răspunsului legitim şi conform dreptului internaţional la intensificarea provocărilor la adresa securităţii euroatlantice după anexarea ilegală a peninsulei Crimeea şi aprofundarea de către Federaţia Rusă a eforturilor de militarizare a bazinului Mării Negre. În repetate rânduri, atât NATO, cât şi aliaţii au evidenţiat clar că măsurile adoptate în acest scop sunt pur defensive şi conforme cu angajamentele internaţionale, pe care Alianţa Nord-Atlantică le respectă strict. În acelaşi timp, Actul Fondator NATO – Rusia, invocat de partea rusă, se referă în Capitolul I, intitulat Principii, la respectul pentru suveranitatea, independenţa şi integritatea teritorială a tuturor statelor, precum şi la dreptul acestora de a alege mijloacele în vederea asigurării propriei securităţi”, subliniază MAE.

Citiți și Generalul John Hyten, al doilea cel mai important general al Armatei SUA: România și Marea Neagră vor juca un rol mai activ în descurajarea Rusiei

Citiți și Decizie oficială: SUA retrag 11.900 de militari americani din Germania. O parte vor putea fi relocați la Marea Neagră și pe flancul sud-estic al NATO

Precizările Ministerului român de Externe vin în contextul declaraţiilor purtătorului de cuvânt al MAE rus privind intenţia de consolidare a prezenţei militare americane şi NATO pe teritoriul României.

Joi, purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe al Rusiei, Maria Zaharova, a criticat planurile SUA privind desfăşurarea în România a unei părţi din unităţile militare americane retrase din Germania – aşa cum au declarat recent reprezentanţi de rang înalt ai armatei Statelor Unite – şi a denunţat faptul că aceste planuri, la fel ca decizia Pentagonului de a-şi spori prezenţa militară în Polonia şi în ţările baltice, se înscriu în strategia NATO de creare a unui ”arc de tensiune” la graniţele de vest ale Federaţiei Ruse, potrivit unei sinteze a briefingului postat pe site-ul MAE rus.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

România salută normalizarea relațiilor dintre Israel și Emiratele Arabe Unite și rolul SUA în acest proces

Published

on

© Ministerul Afacerilor Externe

Ministerul Afacerilor Externe salută anunţul privind normalizarea relaţiilor dintre Statul Israel şi Emiratele Arabe Unite, exprimându-şi încrederea că demersul va contribui la stabilitatea şi securitatea Orientului Mijlociu, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

MAE salută anunţul de joi privind normalizarea relaţiilor dintre Statul Israel şi Emiratele Arabe Unite, precum şi rolul relevant al Statelor Unite ale Americii în acest proces.

În acest context, arată sursa citată, Ministerul Afacerilor Externe îşi exprimă încrederea că acest demers dintre Statul Israel şi Emiratele Arabe Unite, doi dintre partenerii regionali importanţi ai României, va contribui la stabilitatea şi securitatea Orientului Mijlociu.

“De asemenea, acest demers poate sprijini eforturile de identificare a unei soluţii juste şi de durată în Procesul de Pace în Orientul Mijlociu. Astfel cum a reiterat ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, inclusiv în discuţiile sale telefonice recente cu omologii israelian, palestinian şi iordanian, România sprijină o rezolvare durabilă a conflictului israeliano-palestinian, fundamentată pe soluţia celor două state, Israel şi Palestina, care să coexiste în pace şi securitate, în conformitate cu dreptul internaţional, ca singura opţiune viabilă care răspunde aspiraţiilor ambelor părţi”, se precizează în comunicat.

Israelul şi Emiratele Arabe Unite (EAU) au semnat, sub egida Statelor Unite, ”un acord de pace istoric” şi vor stabili relaţii diplomatice.

Înţelegerea face parte dintr-un acord mai amplu, în virtutea căruia autorităţile israeliene vor înceta anexarea teritoriilor palestiniene ocupate.

“Această reușită istorică sperăm că va promova pacea în Orientul Mijlociu”, se arată într-un comunicat comun al președintelui Donald Trump, premierului israelian Benjamin Netanyahu și prințului moștenitor al Abu Dhabi, Mohammed bin Zayed.

Continue Reading

ROMÂNIA

MApN și Avioane Craiova au semnat un contract de modernizare pentru zece aeronave IAR-99 la fabrica de la Craiova

Published

on

© Wikipedia

Ministerul Apărării Naționale, prin Direcția Generală pentru Armamente, și Avioane Craiova S.A. au semnat vineri, 14 august, la Craiova, în prezența premierului Ludovic Orban și a ministrului apărării naționale, Nicolae-Ionel Ciucă, contractul pentru „Revitalizarea și modernizarea a 10 aeronave IAR-99 Standard din dotarea Ministerului Apărării Naționale în configurația IAR-99 SM”, informează MApN într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Contractul, în valoare de 275 de milioane de lei fără TVA, are o durată de patru ani, ultima aeronavă modernizată urmând a fi livrată în termen de 48 de luni de la semnarea documentului.

Ministrul apărării naționale a apreciat importanța semnării acestui contract atât pentru Armata României, cât și pentru industria națională de apărare, și a exprimat speranța că „prima aeronavă modernizată va intra în testele de verificare după 22 de luni”.

Obiectivul principal al revitalizării și modernizării avioanelor IAR-99 Standard în varianta IAR-99 Standard Modernizat – IAR-99 SM este realizarea unor aeronave de școală și antrenament necesare pregătirii avansate a piloților pentru trecerea la zborul pe aeronavele F-16 Fighting Falcon din dotarea Forțelor Aeriene Române. Totodată, programul de înzestrare are ca scop menținerea capabilității aeriene de sprijin aerian apropiat și intervenția împotriva țintelor aeriene de viteză mică.

„Prin acest program, dincolo de antrenamentul de zbor, piloții vor putea fi pregătiți și pentru antrenamentul de luptă și vor folosi această capabilitate pentru sprijinul aerian în acțiuni militare concrete”, a spus ministrul Ciucă.

Prin semnarea contractului cu Avioane Craiova S.A, Ministerul Apărării Naționale respectă strategia asumată în implementarea programelor majore de înzestrare, respectiv angajarea, la nivelul maxim posibil, a resurselor din industria de apărare din România.

Lucrările de revitalizare și modernizare ale aeronavelor IAR-99 Standard la Avioane Craiova S.A. se vor realiza și prin implicarea altor operatori economici români și străini, ceea ce va conduce la dezvoltarea pe orizontală a industriei naționale.

Ministrul apărării naționale a concluzionat că proiectul început astăzi este unul complex, de anvergură, și „sperăm ca el să reprezinte un punct de plecare pentru dezvoltarea și evoluția tehnologică în industria aeronautică românească, ale cărei produse sunt atât de necesare Forțelor Aeriene Române”.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending