INTERNAȚIONAL
Consiliul Europei: România ocupă primul loc în topul privind supraaglomerarea din penitenciare
Published
10 months agoon
By
Teodora IonRidicarea măsurilor de izolare pentru combaterea pandemiei de COVID-19 a dus la creșterea ratelor de încarcerare în multe țări europene între ianuarie 2021 și ianuarie 2022: rata medie de încarcerare a crescut cu 2,3% în țările care depășesc un milion de persoane aflate în penitenciare, potrivit statisticilor penale anuale ale Consiliului Europei privind populația din penitenciare pentru 2022.
Administrațiile penitenciare din Bulgaria (-8%), Estonia (-6,3%) și Germania (-5,5%) au fost singurele trei care au raportat o scădere notabilă a ratelor de încarcerare în țările cu peste un milion de locuitori. În același timp, 16 au înregistrat o creștere substanțială: Slovenia (+23%), Finlanda (+15%), Franța (+15%), Irlanda de Nord (Regatul Unit) (+13%), Muntenegru (+12%), Croația (+10%), Turrcia (+9,2%), Suedia (+8. 2%), Albania (+8,2%), Ungaria (+7,9%), Armenia (+7,9%), Letonia (+7,3%), România (+6,5%), Polonia (+6,1%), Macedonia de Nord (+5,8%) și Danemarca (+5,5%).
În alte 24 de administrații penitenciare, ratele populației din penitenciare au rămas stabile.
În perioada ianuarie 2020 – ianuarie 2021, numărul total de încarcerări la nivel european a scăzut datorită scăderii infracționalității stradale în contextul restricțiilor de circulație din timpul pandemiei, al încetinirii sistemelor judiciare și al punerii în aplicare a programelor de eliberare în unele țări.
”De-a lungul ultimilor 12 ani, rata medie de încarcerare europeană a scăzut încet, dar constant. Această scădere s-a intensificat în cursul anului 2020, ca urmare a măsurilor COVID-19. Prin urmare, creșterea din 2022 reflectă o revenire la o relativă normalitate a vieții sociale și a funcționării sistemelor europene de justiție penală. În ciuda acestei creșteri, rata de încarcerare europeană în 2022 este încă mai mică decât cea observată la începutul anului 2020, înainte de pandemie. Acest lucru sugerează continuarea declinului constant observat din 2011”, potrivit profesorului Marcelo Aebi, șeful echipei de cercetare SPACE de la Universitatea din Lausanne.
La 31 ianuarie 2022, în cele 48 de administrații penitenciare din statele membre ale Consiliului Europei care au furnizat aceste informații (din 51) erau deținuți 981 575 de deținuți, ceea ce reprezintă o rată medie a populației penitenciare europene de 104 deținuți la 100 000 de locuitori.
Având în vedere că Rusia a fost exclusă din Consiliul Europei, sondajul nu conține date ale administrației sale penitenciare. Pentru a menține consecvența în analizarea tendințelor, toate mediile europene și ratele mediane din rapoartele anterioare care sunt incluse în acesta au fost recalculate fără Rusia.
Țările cu cele mai mari rate de încarcerare la 31 ianuarie 2022 erau: Turcia (355 de deținuți la 100.000 de locuitori), Georgia (237), Azerbaidjan (217), Ungaria (194), Lituania (191), Polonia (190), Republica Slovacă (187), Albania (176), Republica Cehă (175) și Letonia (172). Fără a lua în considerare țările cu mai puțin de 1 milion de locuitori, cele mai mici rate de încarcerare au fost înregistrate în Finlanda (50), Țările de Jos (54), Norvegia (56), Cipru (66), Slovenia (66) și Germania (67).
În general, în Europa, densitatea închisorilor a crescut cu 4,8% din ianuarie 2021 până în ianuarie 2022 (de la 87,4 la 91,6 deținuți la 100 de locuri disponibile).
Șapte administrații penitenciare au raportat o densitate a închisorilor de peste 105 deținuți la 100 de locuri, un indicator de supraaglomerare severă: România (124 de deținuți la 100 de locuri), Cipru (118), Franța (115), Belgia (115), Turcia (113), Grecia (108) și Italia (107). Alte administrații penitenciare cu o densitate foarte mare a închisorilor au fost Croația (103), Slovenia (102), Austria (100), Suedia (100), Ungaria (99), Scoția (Regatul Unit) (97), Anglia și Țara Galilor (Regatul Unit) (97) și Danemarca (97).
În medie, din ianuarie 2021 până în ianuarie 2022, procentul deținuților care execută pedepse pentru furt a scăzut cu 8,8%, în timp ce numărul celor condamnați pentru infracțiuni legate de traficul de droguri a crescut cu 3,5%. Infracțiunile legate de droguri au continuat să fie cea mai frecventă condamnare în rândul deținuților; acești infractori au reprezentat 19% din populația penitenciară, urmați de furt (15%) și omor sau tentativă de omor (14%). Deținuții a căror condamnare principală este legată de infracțiuni rutiere au reprezentat 4,6% din populația penitenciară, în timp ce 3,9% au fost condamnați pentru infracțiuni economice sau financiare.
La 31 ianuarie 2022, vârsta medie a deținuților din instituțiile penitenciare europene era de 38 de ani. Cele mai mici vârste medii au fost observate în Bulgaria (31 de ani), Danemarca (34 de ani) și Franța (35 de ani), în timp ce cele mai mari vârste au fost constatate în Georgia (44 de ani), Italia (42 de ani), Portugalia (41 de ani), Estonia (40 de ani) și Spania (40 de ani). Dintre toți deținuții, aproximativ 16,5% aveau peste 50 de ani, iar 3% aveau 65 de ani sau mai mult. Femeile reprezentau 5% dintre deținuți.
Sondajele SPACE sunt realizate anual pentru Consiliul Europei de către Universitatea din Lausanne. Sondajul SPACE I conține informații furnizate de 51 de administrații penitenciare din statele membre ale Consiliului Europei, în timp ce sondajul SPACE II se concentrează pe populațiile de deținuți în regim de probațiune.
Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.
You may like
Comisarul european pentru justiție Didier Reynders intră oficial în cursa pentru funcția de secretar general al Consiliului Europei
La doi ani de la războiul ilegal al Rusiei împotriva Ucrainei, Consiliul Europei își reafirmă sprijinul de ”neclintit” pentru Kiev: Viitorul Ucrainei trebuie să fie un viitor liber şi european
Belgia susține candidatura lui Didier Reynders, comisar european pentru justiție, la funcția de secretar general al Consiliului Europei după ce Charles Michel a anunțat că va candida la alegerile europene
Consiliul Europei recunoaște drept genocid foametea din Ucraina provocată de sovietici la începutul anilor 1930
România: Comitetul pentru Prevenirea Torturii al Consiliului Europei a descoperit nereguli grave în unitățile de psihiatrie și centrele de îngrijire rezidențială
Nicolae Ciucă, la conferința șefilor de parlamente din țările Consiliului Europei: Populismul afectează democrația; Este în interesul Vestului şi al României ca Ucraina să devină stat membru UE şi NATO
JAPONIA
UE și Japonia au semnat un memorandum de cooperare privind identitățile digitale și serviciile de încredere care va facilita fluxul de date în condiții sigure
Published
10 hours agoon
April 30, 2024By
Teodora IonUniunea Europeană și Japonia au organizat la Bruxelles cel de-al doilea Consiliu de parteneriat digital.
Potrivit unui comunicat al Comisiei Europene, Consiliul a fost coprezidat de comisarul pentru piața internă, Thierry Breton, și de ministrul japonez pentru transformare digitală, Taro Kono, de ministrul afacerilor interne și comunicațiilor, Takeaki Matsumoto, și de viceministrul parlamentar al economiei, comerțului și industriei, Taku Ishii.
UE și Japonia au reafirmat importanța parteneriatului lor strategic pentru a-și promova valorile comune și viziunea pentru o transformare digitală care să plaseze oamenii în centrul atenției și să respecte drepturile fundamentale.
”Astăzi am reafirmat parteneriatul nostru strategic din ce în ce mai strâns cu Japonia. Împreună, promovăm interoperabilitatea și cooperarea în ceea ce privește identitatea digitală, datele, tehnologiile emergente, semiconductorii, IA și platformele online. Eforturile în direcția unor standarde comune vor facilita schimburile digitale fără sincope, vor sprijini inovarea și competitivitatea și vor crea noi oportunități pentru economiile noastre”, a subliniat Thierry Breton, comisar pentru piața internă.
Partenerii au salutat punerea în aplicare cu succes a parteneriatului digital și au trecut în revistă progresele înregistrate de la primul Consiliu de parteneriat digital din 2023.
Aceștia au convenit asupra unei liste de noi rezultate pentru a coopera în continuare cu privire la tehnologiile digitale de bază, cum ar fi inteligența artificială (IA), 5G, 6G, semiconductorii, calculul de înaltă performanță (HPC) și tehnologia cuantică, consolidând colaborarea în economia datelor și a platformelor, cablurile submarine, identificarea electronică și securitatea cibernetică.
UE și Japonia au semnat astăzi un memorandum de cooperare privind identitățile digitale și serviciile de încredere.
Acest memorandum va crea o înțelegere comună a inițiativelor privind identitatea digitală între UE și Japonia, generând beneficii pentru comerțul electronic și oportunități de afaceri prin reducerea birocrației și sporirea eficienței.
Memorandumul va facilita libera circulație a datelor în condiții de încredere prin cooperare și cazuri de utilizare pe baza portofelului de identitate digitală al UE și a serviciilor de încredere. Se preconizează că acesta va fi prezentat ca o ”bună practică comună” la următoarea reuniune ministerială a OCDE, care va avea loc la 2 și 3 mai 2024.
În domeniul semiconductorilor, UE și Japonia au decis să înființeze o echipă de experți care să dezvolte un program de cercetare pentru punerea în aplicare a Memorandumului de cooperare privind semiconductorii din iulie 2023. Acestea pregătesc, de asemenea, un acord administrativ pentru a încuraja schimbul de informații privind schemele de sprijin public.
UE și Japonia își vor continua activitatea comună privind calculul de înaltă performanță ( HPC) și au identificat aplicații hibride cuantice și cazuri de utilizare pentru a coopera în continuare. Aceștia vor lua în considerare subiecte pentru proiecte comune în domeniul cercetării de bază în domeniul cuantic. Cei doi parteneri explorează, de asemenea, cooperarea în materie de securitate cibernetică, inclusiv standarde și modalități de abordare a lacunelor în materie de competențe.
În ceea ce privește tehnologia 6G, UE și Japonia au lansat proiecte de cercetare în colaborare și intenționează să sprijine inițiativele globale de standardizare, esențiale pentru dezvoltarea tehnologiilor 6G. Ambele părți și-au reafirmat viziunea comună asupra unor rețele deschise și reziliente.
În plus, partenerii și-au anunțat intenția de a intensifica cooperarea dintre Biroul UE pentru Inteligență Artificială și Institutul japonez pentru Siguranța Inteligenței Artificiale.
Aceștia vor continua să susțină procesul și codul de conduită G7 de la Hiroshima privind IA, în vederea formării unei guvernanțe globale de încredere în materie de IA. De asemenea, UE a încurajat companiile japoneze să participe la Pactul privind IA lansat de Comisie pentru a promova respectarea rapidă a dispozițiilor-cheie ale Legii privind IA pe bază de voluntariat înainte ca aceasta să intre în vigoare și să devină general aplicabilă.
UE și Japonia au confirmat importanța instalării unor infrastructuri de cabluri submarine sigure și reziliente, în conformitate cu Memorandumul de cooperare privind cablurile submarine pentru o conectivitate globală sigură, rezilientă și durabilă, semnat la 3 iulie 2023, între Comisia Europeană și Ministerul Afacerilor Interne și al Comunicațiilor. Ambele părți vor continua cooperarea în ceea ce privește dezvoltarea legăturilor de conectivitate directă între Europa și Japonia, de exemplu, prin intermediul regiunii arctice, pentru a promova oportunități comerciale, fluxuri transfrontaliere de date fiabile și cercetare oceanografică.
În cele din urmă, pentru a asigura un mediu online sigur în care este garantată libertatea de exprimare, UE și Japonia au convenit să analizeze posibilitatea instituirii unui canal periodic de schimb de informații cu privire la reglementările privind platformele online, cum ar fi Actul legislativ european privind serviciile digitale și piețele digitale.
INTERNAȚIONAL
Annalena Baerbock reiterează obiectivul clar al politicii germane privind situația din Orientul Mijlociu: coexistenţa paşnică a Israelului şi a unui stat palestinian independent
Published
12 hours agoon
April 30, 2024By
Teodora IonMinistrul german de externe Annalena Baerbock a reiterat poziția sa favorabilă față de un ajutor umanitar mai mare pentru Fâșia Gaza și față de o soluție cu două state în timpul dialogului cu omologi din țări occidentale și arabe, desfășurate la Riad, conform DPA, citat de Agerpres.
Aceasta a detaliat că un stat palestinian independent, ca element al unui proces de pace cuprinzător și al unei soluții cu două state, rămâne un obiectiv clar al politicii germane, conform rapoartelor care circulau în cercurile delegației germane luni seara.
Un astfel de mesaj a venit și din partea omologului francez Stephane Sejourne, care a descris situația din Gaza drept ”catastrofică” și a repetat apelul său la o încetare a focului, conform Deutsche Welle.
”Lucrurile avansează, dar întotdeauna trebuie să fii atent în aceste discuții și negocieri”, a declarat Sejourne pentru agenția de presă Reuters, în marja unei reuniuni a Forumului Economic Mondial (WEF) de la Riad.
Anterior, luni, Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell, a declarat reporterilor că dorește ca statele membre ale UE să invite liderii arabi la Bruxelles pentru a-și prezenta propunerile pentru promovarea unei soluții cu două state.
”Singura mea speranță, voința mea puternică, este să cred că dacă arabii pun pe masă o propunere, europenii vor trebui să ia în considerare depășirea diviziunilor noastre, deoarece nu este un secret că europenii sunt puternic divizați”, a declarat el.
”Voi propune statelor membre să îi invite pe (n.r. reprezentanții țărilor arabe) să vină la Bruxelles și să ne împărtășească planul lor, pentru că trebuie să încercăm să punem cap la cap abordările noastre”, a adăugat el.
Președintele egiptean Abdel Fattah el-Sisi a declarat că apelul a abordat negocierile în curs de desfășurare cu privire la o propunere de încetare a focului, precum și pericolele unei escaladări militare în Gaza.
Cei doi lideri au discutat despre eliberarea ostaticilor în schimbul prizonierilor palestinieni, unul dintre principalele puncte de blocaj în orice acord de încetare a focului cuprinzător între Hamas și Israel, a declarat un purtător de cuvânt al președintelui egiptean.
Separat, Biden a vorbit cu șeicul qatarez Tamim bin Hamad Al Thani și l-a îndemnat să depună toate eforturile pentru a asigura eliberarea ostaticilor deținuți de Hamas.
O delegație a Hamas a părăsit Cairo în urma discuțiilor pentru o încetare a focului în schimbul eliberării ostaticilor deținuți de militanții din Gaza, a anunțat televiziunea egipteană de stat Al Qahera TV.
Televiziunea Al Qahera TV a relatat luni seara târziu că Hamas se va întoarce din nou cu un răspuns scris la ultima propunere israeliană transmisă luni de mediatorii din Qatar și Egipt.
Negocierile pentru eliberarea ostaticilor au eșuat în lunile care au urmat unei încetări a focului de o săptămână în noiembrie, care a dus la eliberarea a peste 100 de ostatici în schimbul a 240 de prizonieri palestinieni deținuți în Israel.
Cu toate acestea, soluția viabilă pentru acest conflict o reprezintă cea a celor două state, care prevede coexistenţa paşnică a Israelului şi a unui stat palestinian, bazat pe graniţele teritoriilor palestiniene ocupate de Israel din 1967 – Cisiordania, Ierusalimul de Est şi Fâşia Gaza.
Cu toate acestea, guvernul israelian respinge definitiv o astfel de soluţie cu două state, în timp ce organizaţia militantă palestiniană Hamas a spus că doreşte un stat palestinian independent, dar nu va recunoaşte oficial statul Israel.
INTERNAȚIONAL
Președinții american și egiptean au discutat despre acordul în curs de negociere privind încetarea focului în Fâșia Gaza
Published
13 hours agoon
April 30, 2024By
REDACTIAPreședintele american, Joe Biden, a discutat telefonic cu președintele egiptean, Abdel Fattah Al-Sisi, cu privire la cele mai recente evoluţii ale negocierilor privind încetarea focului în Fâşia Gaza, informează un comunicat de la Casa Albă.
Joe Biden a confirmat că Statele Unite, împreună cu Egiptul și Qatar, vor depune eforturi pentru a asigura punerea în aplicare integrală a condițiilor acordului. Acesta l-a îndemnat pe președintele Al-Sisi să depună toate eforturile pentru a asigura eliberarea ostaticilor deținuți de Hamas, întrucât acesta este acum singurul obstacol în calea unei încetări imediate a focului.
Președintele american a reiterat, de asemenea, importanța protejării civililor și a asigurării faptului că palestinienii nu sunt strămutați în Egipt sau în orice altă locație din afara Gaza.
Cei doi lideri au trecut în revistă inițiativele în curs de desfășurare pentru a spori fluxul de asistență vitală către populația din Gaza, iar președintele i-a mulțumit președintelui Al-Sisi pentru angajamentul său personal față de aceste eforturi pe tot parcursul crizei. Cei doi au convenit să rămână în strânsă coordonare directă și prin intermediul echipelor lor în zilele următoare.
Concrete & Design Solutions
România și Germania au marcat, în premieră, Ziua Prieteniei româno-germane. Ambasadorul Peer Gebauer, decorat de președintele Iohannis pentru întărirea relațiilor dintre cele două țări
Ursula von der Leyen afirmă că va crea postul de comisar european pentru apărare dacă va fi realeasă președintă a Comisiei Europene
România are șansa să construiască primul centru de tratament inovator pentru pacienții cu afecțiuni oncologice din regiune, subliniază Alexandru Rafila, care speră că va demara licitația cel târziu în august
UE și Japonia au semnat un memorandum de cooperare privind identitățile digitale și serviciile de încredere care va facilita fluxul de date în condiții sigure
Comisia Europeană investighează încălcarea de către Facebook și Instagram a Actului legislativ privind serviciile digitale
Au fost lansate două instrumente de alertă în temeiul Actului privind serviciile digitale și al Actului privind piețele digitale
Annalena Baerbock reiterează obiectivul clar al politicii germane privind situația din Orientul Mijlociu: coexistenţa paşnică a Israelului şi a unui stat palestinian independent
Președinții american și egiptean au discutat despre acordul în curs de negociere privind încetarea focului în Fâșia Gaza
Antony Blinken atrage atenția asupra ”sprijinului incalculabil” pe care China îl oferă ”bazei industriale de apărare a Rusiei”: Reduce ”presiunea masivă” exercitată de Occident asupra acestui sector
La Maastricht, Ursula von der Leyen și-a apărat mandatul în fața contracandidaților la șefia Comisiei Europene, criticându-i pe “reprezentanții lui Putin care încearcă să distrugă UE”
V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie
Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013
Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”
Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia
Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa
Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”
9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial
Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat
Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar
Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei
La Maastricht, Ursula von der Leyen și-a apărat mandatul în fața contracandidaților la șefia Comisiei Europene, criticându-i pe “reprezentanții lui Putin care încearcă să distrugă UE”
Stoltenberg a discutat cu Zelenski la Kiev: Ucraina se află pe o „cale ireversibilă” către NATO, iar sprijinul va continua
VIDEO Parlamentul European a lansat clipul pentru alegerile europene, cu un mesaj de la o generație la alta: “Foloseşte-ţi votul. Sau alţii vor decide pentru tine”
Joe Biden a promulgat ajutorul de 61 de miliarde de dolari pentru Ucraina, iar primele livrări de muniții se reiau imediat: “Nu ne înclinăm în fața lui Putin. Iată ce înseamnă să fii o superputere mondială”
20 de ani de la “cel mai mare val de extindere a UE”, marcați în Parlamentul European cu gândul la aderarea Ucrainei și R. Moldova: O victorie a lui Putin ar schimba harta și cursul istoriei europene
Ministrul Finanțelor, concluzii după participarea la reuniunile de primăvară ale BM şi FMI: România va avea parte de sprijin pentru consolidarea fiscală și creșterea investițiilor în infrastructură
Premierul Marcel Ciolacu anunță că ”proiectul de lege privind adoptarea salariului minim european în România” este în lucru la Ministerul Muncii: Păstrarea forţei de muncă în ţară, o prioritate
Klaus Iohannis și Yoon Suk Yeol au adoptat, la Seul, Declarația pentru consolidarea Parteneriatului Strategic România – Coreea de Sud, cu accent pe apărare, energie și investiții
Șeful diplomației UE face apel la statele membre să furnizeze și interceptoare Ucrainei pe lângă muniția esențială pe câmpul de luptă
În ultimii 30 de ani, România a beneficiat de investiții de peste un miliard de euro din partea Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare, subliniază directorul BERD pentru țara noastră
Trending
- NATO6 days ago
Șeful Pentagonului, discuție telefonică cu ministrul român al apărării după ce Biden a aprobat ajutorul pentru Ucraina. Susținerea Kievului împotriva agresiunii Rusiei, principala temă a convorbirii
- POLITICĂ6 days ago
Sondaj INSCOP alegeri locale: PSD – 28,4%, PNL – 26,7%, AUR – 14,4%. Echilibru de forțe în interiorul coaliției de guvernare, cu social-democrații în scădere (2%) și liberalii în creștere (1%)
- U.E.5 days ago
“Sorbona 2.0”: Avertizând că “Europa noastră poate muri” în fața concurenței globale, Macron face apel la o strategie de apărare credibilă fără a fi “vasala” SUA
- EDITORIALE2 days ago
Op-ed | Annalena Baerbock, șefa diplomației germane, la 20 de ani de la marea extindere a UE: Fiecărei generaţii îi revine o misiune. Avem misiunea de a apăra și consolida proiectul european
- ADERAREA ROMÂNIEI LA OCDE6 days ago
Bogdan Ivan, negocieri cu Comitetul OCDE de Politici în Știință și Tehnologie de la Paris: Cel mai mare avantaj competitiv îl reprezintă mințile geniale ale românilor