Ridicarea măsurilor de izolare pentru combaterea pandemiei de COVID-19 a dus la creșterea ratelor de încarcerare în multe țări europene între ianuarie 2021 și ianuarie 2022: rata medie de încarcerare a crescut cu 2,3% în țările care depășesc un milion de persoane aflate în penitenciare, potrivit statisticilor penale anuale ale Consiliului Europei privind populația din penitenciare pentru 2022.
Administrațiile penitenciare din Bulgaria (-8%), Estonia (-6,3%) și Germania (-5,5%) au fost singurele trei care au raportat o scădere notabilă a ratelor de încarcerare în țările cu peste un milion de locuitori. În același timp, 16 au înregistrat o creștere substanțială: Slovenia (+23%), Finlanda (+15%), Franța (+15%), Irlanda de Nord (Regatul Unit) (+13%), Muntenegru (+12%), Croația (+10%), Turrcia (+9,2%), Suedia (+8. 2%), Albania (+8,2%), Ungaria (+7,9%), Armenia (+7,9%), Letonia (+7,3%), România (+6,5%), Polonia (+6,1%), Macedonia de Nord (+5,8%) și Danemarca (+5,5%).
În alte 24 de administrații penitenciare, ratele populației din penitenciare au rămas stabile.
În perioada ianuarie 2020 – ianuarie 2021, numărul total de încarcerări la nivel european a scăzut datorită scăderii infracționalității stradale în contextul restricțiilor de circulație din timpul pandemiei, al încetinirii sistemelor judiciare și al punerii în aplicare a programelor de eliberare în unele țări.
”De-a lungul ultimilor 12 ani, rata medie de încarcerare europeană a scăzut încet, dar constant. Această scădere s-a intensificat în cursul anului 2020, ca urmare a măsurilor COVID-19. Prin urmare, creșterea din 2022 reflectă o revenire la o relativă normalitate a vieții sociale și a funcționării sistemelor europene de justiție penală. În ciuda acestei creșteri, rata de încarcerare europeană în 2022 este încă mai mică decât cea observată la începutul anului 2020, înainte de pandemie. Acest lucru sugerează continuarea declinului constant observat din 2011”, potrivit profesorului Marcelo Aebi, șeful echipei de cercetare SPACE de la Universitatea din Lausanne.
La 31 ianuarie 2022, în cele 48 de administrații penitenciare din statele membre ale Consiliului Europei care au furnizat aceste informații (din 51) erau deținuți 981 575 de deținuți, ceea ce reprezintă o rată medie a populației penitenciare europene de 104 deținuți la 100 000 de locuitori.
Având în vedere că Rusia a fost exclusă din Consiliul Europei, sondajul nu conține date ale administrației sale penitenciare. Pentru a menține consecvența în analizarea tendințelor, toate mediile europene și ratele mediane din rapoartele anterioare care sunt incluse în acesta au fost recalculate fără Rusia.
Țările cu cele mai mari rate de încarcerare la 31 ianuarie 2022 erau: Turcia (355 de deținuți la 100.000 de locuitori), Georgia (237), Azerbaidjan (217), Ungaria (194), Lituania (191), Polonia (190), Republica Slovacă (187), Albania (176), Republica Cehă (175) și Letonia (172). Fără a lua în considerare țările cu mai puțin de 1 milion de locuitori, cele mai mici rate de încarcerare au fost înregistrate în Finlanda (50), Țările de Jos (54), Norvegia (56), Cipru (66), Slovenia (66) și Germania (67).
În general, în Europa, densitatea închisorilor a crescut cu 4,8% din ianuarie 2021 până în ianuarie 2022 (de la 87,4 la 91,6 deținuți la 100 de locuri disponibile).
Șapte administrații penitenciare au raportat o densitate a închisorilor de peste 105 deținuți la 100 de locuri, un indicator de supraaglomerare severă: România (124 de deținuți la 100 de locuri), Cipru (118), Franța (115), Belgia (115), Turcia (113), Grecia (108) și Italia (107). Alte administrații penitenciare cu o densitate foarte mare a închisorilor au fost Croația (103), Slovenia (102), Austria (100), Suedia (100), Ungaria (99), Scoția (Regatul Unit) (97), Anglia și Țara Galilor (Regatul Unit) (97) și Danemarca (97).
În medie, din ianuarie 2021 până în ianuarie 2022, procentul deținuților care execută pedepse pentru furt a scăzut cu 8,8%, în timp ce numărul celor condamnați pentru infracțiuni legate de traficul de droguri a crescut cu 3,5%. Infracțiunile legate de droguri au continuat să fie cea mai frecventă condamnare în rândul deținuților; acești infractori au reprezentat 19% din populația penitenciară, urmați de furt (15%) și omor sau tentativă de omor (14%). Deținuții a căror condamnare principală este legată de infracțiuni rutiere au reprezentat 4,6% din populația penitenciară, în timp ce 3,9% au fost condamnați pentru infracțiuni economice sau financiare.
La 31 ianuarie 2022, vârsta medie a deținuților din instituțiile penitenciare europene era de 38 de ani. Cele mai mici vârste medii au fost observate în Bulgaria (31 de ani), Danemarca (34 de ani) și Franța (35 de ani), în timp ce cele mai mari vârste au fost constatate în Georgia (44 de ani), Italia (42 de ani), Portugalia (41 de ani), Estonia (40 de ani) și Spania (40 de ani). Dintre toți deținuții, aproximativ 16,5% aveau peste 50 de ani, iar 3% aveau 65 de ani sau mai mult. Femeile reprezentau 5% dintre deținuți.
Sondajele SPACE sunt realizate anual pentru Consiliul Europei de către Universitatea din Lausanne. Sondajul SPACE I conține informații furnizate de 51 de administrații penitenciare din statele membre ale Consiliului Europei, în timp ce sondajul SPACE II se concentrează pe populațiile de deținuți în regim de probațiune.
