Connect with us

U.E.

Consiliul UE a adoptat o nouă strategie împotriva armelor de foc ilicite

Published

on

Consiliul UE a adoptat ieri o nouă strategie a UE împotriva armelor de foc, a armelor de calibru mic și a armamentului ușor ilicite (SALW) și a muniției aferente, intitulată „Securizarea armelor, protecția cetățenilor”. SALW ilicite contribuie în continuare la instabilitate și violență în UE, în vecinătatea imediată a acesteia, precum și în restul lumii.

Armele de calibru mic ilicite alimentează violența și criminalitatea organizată, precum și terorismul și conflictele la nivel global, ridicând piedici în calea eforturilor de asigurare a dezvoltării durabile și de gestionare a crizelor.

Acestea destabilizează regiuni întregi, precum și statele și societățile lor și sporesc impactul atacurilor teroriste. Din acest motiv, Consiliul s-a angajat să prevină și să reducă comerțul ilicit cu SALW și cu munițiile aferente și să promoveze asumarea răspunderii și responsabilitatea în ceea ce privește comerțul legal cu acestea. Noua strategie a UE înlocuiește strategia adoptată în 2005.

Noua strategie ține cont de contextul schimbat în materie de securitate, inclusiv de amenințarea terorismului în interiorul UE, precum și de progresele înregistrate sub aspectul proiectării SALW și al tehnologiei aferente, care afectează negativ capacitatea guvernelor de a face față amenințării. Aceasta ia de asemenea în considerare principiile directoare ale Strategiei globale a UE din 2016.

La nivelul întregii Uniuni s-au înregistrat aproximativ 10.000 de crime comise cu ajutorul armelor de focnumai în primul deceniu al secolului XXI, iar în fiecare an se produc aproximativ 4.000 de sinucideri prin această modalitate. Majoritatea acestor acte se produc în zone urbane sărace unde este creat un mediu instabil și nesigur pentru cetățeni.

Armele deținute ilegal au deseori menirea de a intimida victimele crimei organizate, la nivelul UE estimându-se că există aproximativ 3.600 de grupuri de crimă organizată. Totodată, teroriștii și extremiștii folosesc armele de foc pentru a intimida și pentru a comite cât mai multe victime în cadrul atacurilor.

Se estimează că aproximativ 80.000.000 de persoane dețin arme, deși numai 25.000.000 le-au procurat în mod licit, iar în ceea ce privește numărul de arme de foc înregistrate, acestea sunt în număr de 80.000.000. Așadar, numărul celor neînregistrate este necunoscut, putând fi cu mult mai mare, o cifră estimativă fiind de jumătate de milion.

Motivațiile europenilor pentru care doresc să-și procure o armă sunt dintre cele mai diverse: protecție personală, vânătoare, în scop sportiv sau profesional. Astfel, la nivelul întregului bloc comunitar 35% dintre cetățeni le folosesc în scop de vânătoare, însă România conduce topul în cadrul acestui clasament deoarece 71% dintre deținătorii români de arme le întrebuințează la vânătoare. Cu toate acestea, țara noastră are se află sub media europeană, numai 2% dintre români declarând că au în posesie arme de foc. 

Potrivit unui studiu Eurobarometru din 2013, 5% din populația UE deține astfel de arme, în timp ce 5% a deținut. Mai mult, posesorii de arme sunt mai degrabă bărbații decât femeile, 8% dintre bărbați declarând că au deținut o armă la un moment dat, în timp ce procentajul în rândul femeilor s-a dovedit a fi mult mai scăzut, și anume de 1%.

Același studiu relevă și  profilul majorității deținătorilor, și anume persoane în vârstă ce locuiesc în zone rurale.

Dacă analizăm procentajul în funcție de fiecare stat în parte, Ciprul este statul cu cei mai mulți deținători de arme de foc (18%), urmat de Finlanda (13%), în timp ce în alte state acesta este mult mai scăzut: 1% în Olanda, 2% în Marea Britanie, Polonia și România. Media europeană este de 5%.

În România majoritatea celor care dețin astfel de arme le folosesc pentru vânătoare, procentajul fiind unul foarte ridicat, și anume 71%, cel mai mare la nivelul întregii Uniuni.

S&D

Bulgaria: Liderul bulgar al Partidului Socialiștilor Europeni susține cererile „îndreptățite” ale protestatarilor pentru o guvernare democratică și transparentă

Published

on

© pes.eu

Democrația, transparența și statul de drept trebuie menținute în Bulgaria – protestele în masă din țară sunt pe calea cea bună pentru a realiza acest lucru, a declarat președintele bulgar al Partidului Socialiștilor Europeni (PES), Serghei Stanishev, potrivit unui comunicat.

PES a urmărit îndeaproape valul de proteste antiguvernamentale din Bulgaria. Timp de cinci zile consecutive, mii de cetățeni au ieșit în stradă în capitala Sofia și în multe alte orașe pentru a cere o guvernare corectă, transparentă și democratică pentru țară.

„Mii de bulgari spun că„ este suficient!”. Susțin furia îndreptățită a protestatarilor. Au dreptate să ceară o societate dreaptă, transparentă și democratică. Nu trebuie tolerată corupția, abuzurile de putere și lipsa respectării drepturilor civile. Valul de proteste este un semn pozitiv că societatea civilă se trezește în Bulgaria. Oamenii au dreptul să-i tragă la răspundere pe cei de la putere și asta fac aceste proteste în acest moment. Susțin pe deplin cererile corecte ale protestatarilor pentru o Bulgaria democratică și transparentă și pentru schimbare – pentru un guvern corect, responsabil și decent”, a declarat președintele PES, Serghei Stanishev.

Președintele PES și-a manifestat sprijinul său pentru proteste alături de comisarii europeni progresiști și conducerea grupului S&D în timpul unei reuniuni a Biroului grupului de Parlamentul European. Joi, Stanishev va informa liderii și prim-miniștri din PES cu privire la situația din Bulgaria, în cadrul unei reuniuni de pregătire a Consiliului European.

PES a apărat întotdeauna cu fermitate respectarea statului de drept, libertățile civile și libertatea mass-media de către statele membre ale UE și susține pe deplin cererile corecte pentru un guvern democratic și transparent în Bulgaria.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Eurodeputații solicită Comisiei Europene să readucă independeța Uniunii Europene în sectorul farmaceutic

Published

on

©EU Medicines Agency/ Twitter

 

Deputații europeni, membrii ai Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranța alimentară (ENVI) din Parlamentul European, solicită Comisiei Europene să găsească modalități de restabilire a producției farmaceutice în Europa, astfel încât Uniunea Europeană să devină mai independentă în sectorul de medicamente.

Acest raport privind deficitul de medicamente, a fost adoptat cu 79 de voturi pentru și 1 abținere, potrivit comunicatului legislativului.

În raportul votat ieri în Comisia ENVI, eurodeputații subliniază că în prezent 40% din medicamentele comercializate în UE provin din țări din afara UE, în timp ce 60 – 80% din ingrediente farmaceutice active sunt produse în China și India.

Totodată, deputații europeni încurajează introducerea de stimulente financiare, în conformitate cu normele privind ajutoarele de stat, pentru a convinge producătorii să producă ingrediente farmaceutice active și medicamente în Europa. De asemenea, aceștia salută noul program de sănătate al UE EU4Health pentru a face medicamentele și echipamentele medicale și mai accesibile pentru cetățenii europeni.

Raportul va fi pe agenda sesiunii plenare a Parlamentului European din luna septembrie.

 

Continue Reading

U.E.

Premierul olandez Mark Rutte se declară ”pesimist” cu privire la șansele obținerii unui acord asupra planului de redresare economică în cadrul summitul Consiliului European din această săptămână

Published

on

Premierul olandez Mark Rutte a precizat marți în fața camerei inferioare a parlamentului că este ”destul de pesimist în privinţa modului în care lucrurile se vor desfăşura” la summitul Consiliului European care va avea loc la finalul acestei săptămâni, anunță AFP, citat de Agerpres.

Acesta a punctat că țara sa va rămâne ”în favoarea împrumuturilor” condiţionate de reformele economice în ţările beneficiare, cum ar fi revizuirile sistemului de pensii sau din piaţa muncii.

Reacțiile lui Mark Rutte vin după ce acesta a avut întâlniri în ultimele zile cu mai mulți lideri europeni, între care președintele francez, Emmanuel Macron, cancelarul german, Angela Merkel, care deține și președinția Consiliului Uniunii Europene, și omologii italian și spaniol, în speță Pedro Sanchez și Giuseppe Conte.

Într-un mesaj îndreptat către statele ”frugale”, printre acestea numărându-se și Țările de Jos, premierul Pedro Sanchez a atras atenția că ”nu va exista o redresare dacă nu există unitate, dacă nu avem un acord”.

Un mesaj similar a fost transmis și de premierul italian Giuseppe Contre, care a avut, de asemenea, o întrevedere cu Merkel. Șeful executivului de la Roma a punctat că ”este momentul să fim curajoși” și că ”avem nevoie de un răspuns puternic, coordonat”.

La rândul său, cancelarul german a subliniat importanța unui ”fond de redresare masiv” care să nu fie redus ”la dimensiunea piticilor. să depunem efort pentru a arăta că Europa dorește să rămână unită în momente de răstriște”, a precizat Merkel reporterilor.

Cu toate acestea, liderul de la Berlin și-a arătat reținerea cu privire la șansele obținerii unui acord în cadrul întrevederii care va avea loc în această săptămână.

Amintim că președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a prezentat la finalul lunii mai în plenul Parlamentului European, planul economic de 1.850 de miliarde de euro, format dintr-un buget multianual de 1.100 de miliarde de euro și un plan de redresare economică post-pandemie care se ridică la 750 de miliarde de euro ce vizează pe trei piloni: sprijin pentru statele membre cu investiții și reforme, pornirea inițială a economiei UE prin stimularea de investiții private, abordarea lecțiilor crizei. Instrumentul Next Generation EU prevede să distribuie cei 750 de miliarde de euro după următoarea schemă: 500 de miliarde sub formă de subvenţii şi 250 de miliarde sub formă de împrumuturi.

Propunerea Comisiei Europene are nevoie de aprobarea tuturor celor 27 de state membre UE, care au opinii diferite cu privire la acest subiect.

Țările de Jos, Austria, Suedia şi Danemarca, în special, sunt foarte precaute faţă de acest plan, de care vor beneficia în special ţările din sud, Italia şi Spania în principal, cele mai afectate de consecinţele socio-economice devastatoare ale pandemiei.

În încercarea de a convinge statele de nord, reşedintele Consiliului European, Charles Michel, a propus vineri o variantă de compromis pentru viitorul buget multianual al UE pentru perioada 2021-2027 şi pentru fondul de redresare propus de Comisia Europeană.

Michel a prezentat propunerea sa de compromis privind relansarea economică a Uniunii Europene, compusă dintr-un pachet de 750 de miliarde de euro prin instrumentul de redresare Next Generation EU și de 1.074 de miliarde de euro alocați prin Cadrul Financiar Multianual 2021-2027.

Pentru rambursarea sumelor pe care Comisia Europeană le va atrage de pe pieţele financiare în vederea constituirii fondului de redresare, ar urma, conform propunerii avansate de Michel, să fie instituită începând de anul viitor o taxă la nivelul UE pentru plasticul nereciclat de unică folosinţă, iar începând din 2023 o taxă asupra tranzacţiilor digitale şi încă una asupra produselor importate în UE din state care nu au obiective de mediu la fel de ambiţioase cum sunt cele pe care Comisia Europeană le-a înscris în Pactul Ecologic European. Ulterior ar urma să fie instituite şi alte taxe la nivel european, inclusiv o nouă schemă privind tranzacţiile cu emisiile de carbon în sectorul aviatic şi cel maritim.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending