Connect with us

CONSILIUL UE

Consiliul UE a decis reintroducerea sancțiunilor împotriva Iranului pentru activitățile nucleare

Published

on

© European Union 2023

Consiliul UE a decis luni să reintroducă mai multe măsuri restrictive legate de activitățile Iranului privind proliferarea nucleară, măsuri care fuseseră suspendate odată cu intrarea în vigoare a Planului Comun de Acțiune (JCPoA sau acordul nuclear cu Iran) în 2015.

Potrivit comunicatului oficial, decizia a fost luată după reintroducerea sancțiunilor ONU, ca urmare a hotărârii Consiliului de Securitate al ONU de a nu prelungi ridicarea sancțiunilor împotriva Iranului. Aceasta a intervenit după ce E3 (Franța, Germania și Regatul Unit) a invocat mecanismul „snapback” prevăzut în JCPoA.

Măsurile reintroduse includ atât cele adoptate de Consiliul de Securitate al ONU începând cu 2006, prin rezoluții succesive care au fost transpuse automat în legislația UE, cât și măsuri autonome ale UE. Acestea vizează:

  • interdicții de călătorie pentru anumite persoane, înghețarea activelor pentru persoane și entități și, în consecință, interzicerea punerii la dispoziție a fondurilor sau resurselor economice pentru cei incluși pe listă;

  • sancțiuni economice și financiare, acoperind sectorul comercial, financiar și de transport.

Comerț

Pe lângă interdicția exportului de arme către Iran și interdicția transferului oricărui bun, material sau tehnologie care ar putea contribui la activitățile de îmbogățire și reprocesare nucleară ale Iranului și la programele sale de rachete balistice, măsurile includ și interdicții privind:

  • importul, achiziția și transportul țițeiului, gazelor naturale, produselor petrochimice și petroliere, precum și serviciilor aferente;

  • vânzarea sau furnizarea de echipamente esențiale utilizate în sectorul energetic;

  • vânzarea sau furnizarea de aur, alte metale prețioase și diamante;

  • anumite echipamente navale;

  • interdicția privind anumite tipuri de software.

Sectorul financiar

UE reimpune înghețarea activelor Băncii Centrale a Iranului și ale principalelor bănci comerciale iraniene.

Sectorul transporturilor

În final, UE reintroduce măsuri care vizează prevenirea accesului zborurilor cargo iraniene pe aeroporturile europene și interzicerea întreținerii și serviciilor pentru aeronave sau nave iraniene care transportă materiale sau bunuri interzise.


La 14 iulie 2015, cei cinci membri permanenți ai Consiliului de Securitate al ONU (China, Franța, Federația Rusă, Regatul Unit și Statele Unite), împreună cu Germania, sprijiniți de Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, au ajuns la un acord cu Iranul privind o soluție cuprinzătoare pe termen lung la problema nucleară iraniană. Planul a stabilit o serie de etape succesive pentru a garanta că programul nuclear al Iranului va fi utilizat exclusiv în scopuri civile și pașnice.

În consecință, Consiliul de Securitate al ONU a adoptat Rezoluția 2231 (2015), aprobând JCPoA în iulie 2015. Rezoluția a definit, de asemenea, calendarul și angajamentele pe care toate părțile urmau să le îndeplinească pentru a conduce la ridicarea sancțiunilor împotriva Iranului la 16 ianuarie 2016 (ziua implementării).

În octombrie 2015, Consiliul a adoptat Declarația 2015/C 345/01, ridicând toate sancțiunile UE legate de programul nuclear iranian, în conformitate cu JCPoA, și subliniind că UE va reintroduce sancțiuni în cazul nerespectării semnificative de către Iran a angajamentelor sale, la recomandarea comună a Înaltului Reprezentant și a E3 (Franța, Germania și Regatul Unit).

La 28 august 2025, E3 a notificat Consiliului de Securitate al ONU evaluarea lor conform căreia Iranul nu și-a îndeplinit în mod semnificativ angajamentele prevăzute de JCPoA, declanșând astfel mecanismul „snapback”, care prevede reintroducerea sancțiunilor ONU după o perioadă de 30 de zile. La 29 august, Înaltul Reprezentant, Franța și Germania au trimis o recomandare comună Consiliului, solicitând reintroducerea tuturor sancțiunilor UE legate de programul nuclear, care fuseseră suspendate.

În lipsa unei noi rezoluții a Consiliului de Securitate al ONU privind prevenirea „snapback”-ului sancțiunilor ONU asupra Iranului, la 17 septembrie 2025 regimul sancțiunilor a fost reimpus.

Andreea Radu este redactor CaleaEuropeană.ro. Absolventă a Facultății de Științe Politice din cadrul Universității din Bucuresti, Andreea urmează un program de masterat în domeniul "Politicile egalității de șanse in context românesc și european".

CONSILIUL UE

Statele membre și Parlamentul European au ajuns la un acord provizoriu privind simplificarea Politicii Agricole Comune, cu obiectivul de a stimula competitivitatea agriculturii europene

Published

on

© European Union/ Source: EC - Audiovisual Service

Președinția Consiliului UE și negociatorii Parlamentului European au ajuns la un acord provizoriu privind simplificarea Politicii Agricole Comune (PAC). Obiectivul este de a stimula competitivitatea agriculturii europene prin reducerea birocrației, sprijinirea fermierilor, inclusiv a micilor fermieri și a întreprinderilor nou-înființate, încurajarea inovației și stimularea productivității.

Potrivit comunicatului oficial, aceste măsuri de simplificare ar putea duce la reduceri semnificative ale costurilor administrative, atât pentru fermieri, cât și pentru administrațiile naționale. Conform evaluării inițiale a Comisiei, acestea ar putea genera economii anuale de până la 1,6 miliarde de euro pentru fermieri și de peste 200 de milioane de euro pentru administrațiile statelor membre.

Actele revizuite fac parte din așa-numitul „Omnibus III”, propus de Comisie în mai 2025. Pachetul include modificări ale regulamentului privind planurile strategice (SPR) și ale regulamentului „orizontal” privind Politica Agricolă Comună.

Principalele elemente ale acordului

Acordul provizoriu menține direcția generală a propunerii Comisiei, sprijinind următoarele obiective:

  • reducerea poverii administrative pentru fermieri și administrații;

  • creșterea plăților către micii fermieri și simplificarea regulilor privind condiționalitatea, în special pentru fermele ecologice;

  • reducerea controalelor la fața locului și eliminarea procedurii anuale de verificare a performanței.

Acordul menține, de asemenea, propunerea Comisiei de a permite statelor membre să acorde plăți de criză agricultorilor activi afectați de dezastre naturale, fenomene climatice nefavorabile sau evenimente catastrofale. Aceste plăți vor asigura continuitatea activității agricole a fermierilor afectați.

Citiți și: PE este pregătit să negocieze cu țările membre simplificarea legislației UE în domeniul agriculturii. Eurodeputații vor mai multă flexibilitate și sprijin pentru fermieri pentru respectarea normelor PAC

De asemenea, acordul provizoriu aduce îmbunătățiri următoarelor aspecte ale propunerii Comisiei:

  • oferă statelor membre flexibilitatea de a decide în ce măsură fermele parțial ecologice pot fi considerate ca respectând anumite standarde de mediu, așa-numitele GAEC (bune condiții agricole și de mediu);

  • îmbunătățește posibilitatea fermierilor de a beneficia de instrumente de gestionare a riscurilor;

  • majorează procentul pentru plățile directe în avans.

Acordul provizoriu trebuie acum confirmat de Consiliu și de Parlamentul European înainte ca actul legislativ să fie adoptat în mod oficial de către colegiuitori.

Pachetul de simplificare „Omnibus III” din domeniul agriculturii face parte dintr-un obiectiv politic mai amplu de consolidare a competitivității Uniunii Europene, prin reducerea poverii administrative asupra întreprinderilor și crearea unor condiții mai favorabile pentru desfășurarea activităților economice în UE.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Parlamentul European și Consiliul pledează pentru direcționarea fondurilor europene către apărare prin modificarea programelor UE existente

Published

on

© Calea Europeana - Zaim Diana

Ca parte a planului ReArm Europe, Parlamentul European și Consiliul UE, au convenit în mod formal miercuri seară, noi măsuri care vizează consolidarea bazei tehnologice și industriale de apărare a Europei prin direcționarea fondurilor UE către apărare și securitate, informează un comunicat oficial al Legislativului European. 

Astfel, va crește finanțarea pentru investițiile legate de apărare prin modificarea programelor UE existente – Platforma pentru tehnologii strategice pentru Europa (STEP), Orizont Europa, Fondul european de apărare (EDF), programul Europa digitală (DEP) și Mecanismul pentru interconectarea Europei (CEF) – pentru a canaliza fondurile UE către apărare.

În timpul negocierilor, deputații europeni au pledat pentru ca domeniul de aplicare al măsurilor să includă reziliența, cum ar fi protecția infrastructurilor critice, răspunsul la dezastre și integritatea alegerilor. Aceștia au insistat ca schema să îmbunătățească și reziliența împotriva amenințărilor cibernetice la adresa infrastructurilor digitale critice.

Deputații europeni au pledat, de asemenea, pentru ca legislația să permită un sprijin mai mare pentru industria de apărare a Ucrainei și au asigurat participarea țării la Fondul european de apărare.

Programul Orizont Europa va sprijini aplicațiile civile cu potențiale aplicații militare (cu dublă utilizare), promovând în același timp utilizarea aplicațiilor civile. Acest lucru se va face în cadrul unei derogări specifice prevăzute în cadrul financiar multianual (CFM) și nu aduce atingere rezultatului negocierilor viitoare privind următorul CFM.

Tehnologiile de apărare” vor fi adăugate ca al patrulea sector strategic în cadrul Platformei pentru tehnologii strategice pentru Europa (STEP). Sprijinul ar trebui extins la IMM-urile nefinanțabile, inclusiv la start-up-uri și întreprinderile mici și mijlocii.

Legislația va permite, de asemenea, finanțarea de către UE a infrastructurii de transport cu dublă utilizare în cadrul Mecanismului pentru interconectarea Europei (CEF), inclusiv coridoarele de mobilitate militară, în cazul cărora Comisia va putea stabili condiții referitoare la țara de origine a echipamentelor, bunurilor, aprovizionărilor sau serviciilor care urmează să fie utilizate.


„Prin acest acord, Parlamentul și Consiliul și-au îndeplinit sarcina. Acum este rândul statelor membre și al Comisiei să acționeze – instrumentele sunt pe masă, iar oportunitățile pot fi valorificate”, a declarat deputatul european Rihard Kols (ECR, Letonia).

„Acest mini-omnibus este mai mult decât o soluție legislativă – este un semnal clar că UE începe în sfârșit să trateze investițiile în domeniul apărării cu seriozitatea pe care o impun vremurile. Rezultatul reflectă în mare măsură ceea ce a susținut Parlamentul și creează un precedent. Ne așteptăm să continuăm pe această linie în viitor, cu propuneri mai îndrăznețe și mai ample data viitoare. Parlamentul a demonstrat că este pregătit. Vom profita de acest impuls”, a adăugat el.


Acordul informal va trebui să fie aprobat atât de Parlament, cât și de Consiliu pentru a deveni lege. Comisia pentru industrie, cercetare și energie va vota textul pe 20 noiembrie, înainte ca acesta să fie prezentat întregii Camere înainte de sfârșitul anului.

Propunerea Comisiei Europene, prezentată la 22 aprilie 2025, vizează stimularea investițiilor în domeniul apărării în cadrul bugetului UE, ca parte a planului „ReArm Europe”. Ca răspuns la amenințările geopolitice în creștere, textul urmărește să consolideze baza tehnologică și industrială europeană de apărare (EDTIB) cu fonduri provenite din bugetele existente. Acesta urmează Cărții albe comune privind pregătirea europeană în domeniul apărării pentru 2030, care vizează consolidarea autonomiei strategice și a competitivității UE în domeniul apărării.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Acord în Consiliul UE: Statele membre reconciliază ambițiile climatice cu nevoia de competitivitate. Ținta reducerii cu 90% a emisiilor până în 2040 va ține cont de diferențele naționale între state

Published

on

© European Union 2025

Consiliul Uniunii Europene a ajuns miercuri la un acord privind modificarea Legii europene a climei, stabilind un obiectiv intermediar obligatoriu pentru 2040, respectiv reducerea cu 90% a emisiilor nete de gaze cu efect de seră față de nivelurile din 1990. Decizia marchează o etapă majoră în drumul către neutralitatea climatică a Uniunii până în 2050, dar și o tentativă de a reconcilia ambițiile climatice cu nevoia de competitivitate, securitate energetică și echitate socială, în conformitate cu orientările strategice decise de cei 27 de șefi de stat sau de guvern la Consiliul European din luna octombrie.

Amendamentul convenit de țările UE stabilește, de asemenea, anumite domenii de flexibilitate și elemente-cheie pentru obiectivul din 2040 și pentru cadrul climatic de după 2030. Acestea vor orienta viitoarele propuneri legislative ale Comisiei Europene, pentru a permite statelor membre să atingă obiectivul din 2040, sprijinind în același timp industria și cetățenii europeni pe parcursul tranziției.

Astăzi am adoptat o țintă climatică de 90% pentru 2040, cu o susținere largă din partea statelor membre. Ținta se bazează pe știință și, în același timp, îmbină competitivitatea și securitatea noastră. Este important pentru viitorul Europei – și arată că, chiar și în vremuri dificile, putem rămâne uniți. Ținta stabilește o direcție clară, cu ani înainte, pentru politicile, industriile și investițiile noastre. Cu acest obiectiv în mână, suntem pregătiți să construim o Uniune Europeană mai puternică, mai competitivă și mai sigură”, a declarat Lars Aagaard, ministrul danez al climei, energiei și utilităților, a cărui țară deține președinția în exercițiu a Consiliului UE.

Textul convenit stabilește poziția Consiliului pentru viitoarele negocieri („triloguri”) cu Parlamentul European, care vor defini forma finală a legislației.

Principalele modificări convenite de Consiliu

Consiliul a menținut reducerea obligatorie de 90% a emisiilor nete de GES până în 2040, așa cum a propus Comisia. Cu toate acestea, au fost introduse ajustări pentru a reflecta îngrijorările privind competitivitatea UE, necesitatea unei tranziții juste și echilibrate din punct de vedere social, incertitudinile legate de absorbțiile naturale de carbon, precum și diferențele dintre situațiile naționale ale statelor membre, aceasta din urmă fiind o prevedere importantă pentru țări precum România.

Aceste modificări au fost inspirate și de orientările strategice oferite de liderii UE în concluziile Consiliului European adoptate la 23 octombrie 2025.

Domenii de flexibilitate pentru statele membre

Propunerea Comisiei includea trei opțiuni de flexibilitate, care urmează să fie reflectate în mod corespunzător în viitoarele propuneri legislative pentru atingerea obiectivului din 2040. Consiliul a clarificat suplimentar aceste domenii, care includ:

  • posibilitatea utilizării de credite internaționale de carbon de înaltă calitate, pentru a contribui „în mod adecvat” la atingerea obiectivului din 2040, cuantificate până la 5% din emisiile nete ale UE din 1990, începând din 2036, cu o perioadă-pilot între 2031–2035;
  • rolul absorbțiilor permanente interne de carbon în cadrul sistemului de comercializare a certificatelor de emisii al UE (ETS), pentru compensarea emisiilor reziduale dificil de redus;
  • flexibilitate sporită între sectoare și instrumente, pentru a sprijini atingerea obiectivelor într-un mod simplu și rentabil, permițând statelor membre să compenseze deficitele dintr-un sector fără a compromite progresul general.

Elemente pentru cadrul post-2030

Amendamentul la Legea europeană a climei propus de Comisie stabilește o serie de principii și condiții care trebuie luate în considerare la elaborarea politicilor post-2030, pentru a permite statelor membre să atingă obiectivul din 2040 și pentru a asigura o tranziție echitabilă, eficientă din punct de vedere al costurilor și favorabilă investițiilor.

Poziția Consiliului menține multe dintre elementele propunerii Comisiei, dar le dezvoltă suplimentar, inclusiv prin:

  • accentuarea consolidării competitivității economiei și industriei UE, precum și reducerea poverii administrative;
  • sublinierea clară a nevoii unei tranziții juste, ținând cont de circumstanțele naționale diferite;
  • încurajarea inovării și a dezvoltării de tehnologii sigure și scalabile în toate sectoarele, într-un mod tehnologic neutru, menținând eficiența energetică drept principiu central;
  • consolidarea securității energetice, prin accent pe soluții bazate pe energie regenerabilă, accesibilitatea energiei și modernizarea rețelelor pentru a garanta aprovizionarea UE;
  • sprijinirea investițiilor și inovării, atât din fonduri publice, cât și private, și asigurarea accesului echitabil la tehnologii inovatoare în toate statele membre;
  • abordarea contribuției realiste a absorbțiilor de carbon la reducerea totală a emisiilor, luând în calcul incertitudinile asociate acestora;
  • concentrarea pe protecția și consolidarea pe termen lung a rezervoarelor naturale de carbon și a biodiversității, precum și pe impactul schimbărilor climatice și al perturbărilor naturale asupra utilizării terenurilor și pădurilor.

Revizuirea obiectivului

Poziția Consiliului introduce și o evaluare bienală a progresului către obiectivele intermediare, bazată pe cele mai recente dovezi științifice, progrese tehnologice și competitivitatea globală a UE.

Statele membre au extins și consolidat clauza de revizuire a Legii europene a climei existente. Revizuirea va analiza, printre altele, nivelul absorbțiilor nete la nivelul UE în raport cu cerințele pentru atingerea obiectivului din 2040, precum și provocările și oportunitățile legate de competitivitatea globală a industriei europene.
De asemenea, se va ține cont de evoluția prețurilor la energie și de impactul acestora asupra industriei și gospodăriilor.

Pe baza concluziilor revizuirii, Comisia Europeană va trebui, dacă este cazul, să propună o nouă modificare a Legii climei, care ar putea include ajustarea obiectivului pentru 2040 sau alte măsuri suplimentare pentru întărirea cadrului de sprijin — în special pentru a asigura competitivitatea, prosperitatea și coeziunea socială a UE.

Amânarea ETS2

Consiliul a introdus, de asemenea, o prevedere privind amânarea cu un an a aplicării sistemului european de comercializare a emisiilor pentru clădiri și transport rutier (ETS2) – de la 2027 la 2028.

Președinția Consiliului va începe negocierile cu Parlamentul European odată ce acesta își va adopta poziția, cu scopul de a ajunge la un acord final privind textul amendamentului.

Adoptată inițial în 2021, Legea europeană a climei oferă baza juridică pentru politicile climatice pe termen lung ale UE, în conformitate cu Acordul de la Paris. Aceasta stabilește un obiectiv obligatoriu de neutralitate climatică până în 2050 și o țintă intermediară pentru 2030 de reducere a emisiilor nete cu cel puțin 55%. Legea prevede, de asemenea, stabilirea unui obiectiv climatic intermediar pentru 2040.

După publicarea comunicării „Ținta climatică a Europei pentru 2040” în februarie 2024, Comisia Europeană a prezentat la 2 iulie 2025 o propunere de modificare a Legii europene a climei pentru stabilirea țintei pentru 2040.

Mai recent, în octombrie 2025, Consiliul European a oferit orientări strategice privind modul de stabilire a acestui obiectiv. Liderii au subliniat nevoia unei abordări echilibrate, care să mențină și să sporească competitivitatea UE, asigurând în același timp echitatea socială a tranziției. De asemenea, au cerut luarea în considerare a incertitudinilor legate de absorbțiile naturale și au invitat Comisia să dezvolte condițiile necesare pentru sprijinirea industriei europene și a cetățenilor în atingerea obiectivului pentru 2040.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions

INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Advertisement
ROMÂNIA1 hour ago

Miniștrii Educației din România și Ucraina au agreat constituirea unui grup de lucru la nivel tehnic privind învățământul în limba maternă

ROMÂNIA1 hour ago

UE impune de anul viitor taxe vamale coletelor mici, într-o lovitură pentru platformele online din China. România susține inițiativa, considerând-o „esențială”

FONDURI EUROPENE2 hours ago

Țările UE au aprobat PNRR-ul revizuit al României, anunță ministrul finanțelor: România urmează să primească încă 10,7 mld. euro până la sfârșitul anului 2026

ROMÂNIA2 hours ago

Ministrul Economiei continuă demersurile pentru dezvoltarea de noi capacități de producție, esențiale pentru creșterea autonomiei industriale a României în domeniul apărării

NATO2 hours ago

Nicușor Dan, la finalul exercițiului Dacian Fall care a marcat ridicarea grupului de luptă NATO la nivel de brigadă: A fost confirmată capacitatea NATO de a reacționa rapid și eficient oriunde este necesar pe teritoriul aliat

PARLAMENTUL EUROPEAN2 hours ago

Parlamentul European a aprobat reducerea obligațiilor de raportare și a cerințelor privind diligența necesară pentru întreprinderi

INTERNAȚIONAL3 hours ago

Friedrich Merz îl îndeamnă pe Volodimir Zelenski să lupte „cu energie” împotriva corupției din Ucraina

COMISIA EUROPEANA3 hours ago

Comisia Europeană se alătură Franței și dorește să accelereze adoptarea taxelor vamale pentru coletele extracomunitare sub 150 de euro

REPUBLICA MOLDOVA3 hours ago

Alexandru Munteanu: România, un reper pentru noi. Planul este să devenim un stat care contribuie la unitatea europeană, securitatea regionala și conectivitatea energetică

PARLAMENTUL EUROPEAN3 hours ago

Deputații europeni avertizează cu privire la creșterea represiunii transfrontaliere îndreptate împotriva apărătorilor drepturilor omului

ROMÂNIA4 hours ago

Bolojan: Vom lucra îndeaproape cu guvernul de la Chișinău. Aderarea la UE, singura opțiune de a răspunde aspirațiilor de viitor și de a crește nivelul de trai în R. Moldova

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI5 days ago

INTERVIU | Siegfried Mureșan: UE a pierdut din competitivitate față de alte regiuni ale lumii. Creșterea competitivității trebuie să devină o prioritate pentru a menține un standard de viață ridicat

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI6 days ago

INTERVIU | Siegfried Mureșan, negociator-șef al PE, despre direcția negocierilor interinstituționale și mizele României în viitorul buget al UE (2028–2034): coeziunea și agricultura, pilonii de neclintit ai noului cadru financiar

ENGLISH1 week ago

EXCLUSIVE | NATO Secretary General: America is completely invested in NATO and Romania. The Eastern Sentry starts in the Black Sea because it’s of vital strategic importance to NATO

REPUBLICA MOLDOVA2 weeks ago

Noul Guvern al R. Moldova a depus jurământul de învestire. Președinta Maia Sandu: Trebuie să valorificăm „fereastra istorică de oportunitate oferită de integrarea europeană”

ROMÂNIA2 weeks ago

Inovația farmaceutică: motor de competitivitate – România în dialog cu Europa, pentru un acces mai bun al pacienților români la terapiile inovative

ROMÂNIA2 weeks ago

ARPIM facilitează dialogul cu Europa pentru a valorifica inovația în sănătate: Industria farmaceutică inovatoare – sector strategic pentru acces la tratamente moderne și dezvoltare economică durabilă

ROMÂNIA2 weeks ago

România, angajată să asigure o redresare economică sustenabilă. Bolojan: Ne-am propus să atingem anul acesta o țintă de deficit de 8,4%, iar în 2026 de 6%, pentru a ne recâștiga credibilitatea în fața piețelor și a Comisiei Europene

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Von der Leyen: 2,7 milioane de europeni sunt diagnosticați anual cu cancer. Am plasat Planul european de combatere a cancerului în centrul UE a Sănătății, cu o alocare de 4 mld. de euro

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Comisarul pentru Energie apreciază România pentru leadership-ul regional în soluționarea problemelor comune și anunță un plan pentru consolidarea interconexiunilor energetice și scăderea prețurilor

Trending