Connect with us

CONSILIUL UE

Consiliul UE accelerează finalizarea rețelei transeuropene de transport (TEN-T) prin simplificarea proceselor de acordare a autorizațiilor

Published

on

© https://www.flickr.com/photos/2021portugal

Consiliul UE accelerează finalizarea rețelei transeuropene de transport (TEN-T) prin simplificarea proceselor de acordare a autorizațiilor. Noile norme “TEN-T inteligente” adoptate astăzi de Consiliu clarifică, de asemenea, procedurile pe care trebuie să le urmeze promotorii de proiecte în ceea ce privește acordarea de autorizații și achizițiile publice pentru proiectele transfrontaliere, potrivit comunicatului oficial. 

Urmează adoptarea de către Parlamentul European.

„Rețeaua transeuropeană de transport este piatra de temelie a politicii de transport a UE și este esențială pentru funcționarea pieței interne. Aceste proceduri mai eficiente vor accelera dezvoltarea acesteia și vor asigura o mobilitate mai ușoară și mai durabilă pentru persoanele și întreprinderile din întreaga Europă. Adoptarea de către Consiliu sub președinția portugheză înseamnă că suntem foarte aproape de a începe să culegem beneficiile acestei directive, care va contribui în mod semnificativ la finalizarea rețelelor TEN-T până în 2030 și, respectiv, 2050”,  a transmis Pedro Nuno Santos, ministrul portughez al infrastructurii și locuințelor, președinte al Consiliului

Directiva se va aplica proiectelor care fac parte din secțiuni preidentificate ale rețelei centrale TEN-T. De asemenea, aceasta va acoperi și alte proiecte de pe coridoarele rețelei centrale, al căror cost total depășește 300 de milioane EUR.

Proiectele care intră sub incidența directivei vor beneficia de un tratament prioritar din partea autorităților statelor membre, în cazul în care acest tratament este prevăzut în cadrele juridice naționale ale acestora.

Pentru ca procedurile să fie mai eficiente și mai transparente, statele membre vor desemna o autoritate care să acționeze ca punct de contact pentru promotorul fiecărui proiect. Autoritatea va oferi promotorului de proiect îndrumări cu privire la depunerea documentelor și a altor informații. Statele membre pot alege să desemneze aceeași autoritate pentru toate proiectele sau să desemneze autorități diferite ca autoritate desemnată, în funcție de categoria de proiecte, de modul de transport sau de zona geografică.

În ceea ce privește formatul juridic al textului, colegiuitorii au convenit că acesta ar trebui să fie o directivă, mai degrabă decât un regulament, așa cum a propus Comisia. Acest lucru va oferi statelor membre flexibilitatea necesară pentru a profita de procedurile lor existente de acordare a permiselor.

Votul de astăzi privind directiva TEN-T inteligentă înseamnă că Consiliul a adoptat poziția sa în primă lectură. Actul juridic trebuie acum să fie adoptat de Parlamentul European în a doua lectură înainte de a fi publicat în Jurnalul Oficial al UE. Directiva va intra în vigoare la douăzeci de zile de la publicare.

Statele membre vor avea la dispoziție doi ani de la intrarea în vigoare a directivei pentru a transpune dispozițiile acesteia în legislația națională.


Rețeaua TEN-T este compusă din două niveluri: o rețea centrală care urmează să fie finalizată până în 2030 și o vastă rețea afluentă care aduce trafic în aceasta și care urmează să fie finalizată până în 2050. 

Rețeaua afluentă globală va asigura acoperirea completă a UE și accesibilitatea tuturor regiunilor. Rețeaua centrală va acorda prioritate celor mai importante legături și noduri ale TEN‑T, astfel încât acestea să devină pe deplin funcționale până în 2030. 

Ambele niveluri includ toate modurile de transport: rutier, feroviar, aerian, pe căi navigabile interioare și transportul maritim, precum și platformele intermodale.

Din dorința de a înfăptui o transformare fundamentală a transporturilor, Comisia Europeană a prezentat la începutul lunii decembrie Strategia pentru mobilitate sustenabilă și inteligentă, însoțită de un plan de acțiune ce cuprinde 82 de inițiative care vor ghida activitatea UE în următorii patru ani.

Așadar, Uniunea Europeană a pus la data mai sus amintită bazele procesului prin care sistemul de transport european își poate realiza transformarea verde și digitală, devenind astfel mai rezilient în fața viitoarelor crize.

Astfel, Comisia Europeană și-a fixat următoarele:

Până în 2030:

  • cel puțin 30 de milioane de autoturisme cu emisii zero vor fi în exploatare pe drumurile europene
  • 100 de orașe europene vor fi neutre din punct de vedere climatic
  • traficul feroviar de mare viteză se va dubla la nivelul întregii Europe
  • călătoriile colective programate pentru deplasări cu o lungime de sub 500 de km vor trebui să fie neutre din punctul de vedere al carbonului
  • mobilitatea automatizată va fi implementată la scară largă
  • navele maritime cu emisii zero vor fi pregătite pentru lansarea pe piață

Până în 2035:

  • aeronavele de mare capacitate cu emisii zero vor fi pregătite pentru lansarea pe piață

Până în 2050:

  • aproape toate autoturismele, furgonetele, autobuzele și vehiculele grele noi vor avea emisii zero
  • traficul feroviar de marfă se va dubla
  • o rețea transeuropeană de transport (TEN-T) multimodală deplin operațională, pentru un transport sustenabil și inteligent, cu conectivitate de mare viteză.

De asemenea, Comisia Europeană s-a angajat să consolideze piața unică – de exemplu, prin consolidarea eforturilor și a investițiilor pentru finalizarea rețelei transeuropene de transport (TEN-T). 

Finalizarea acestei rețele este cu atât mai importantă cu cât transporturile sunt responsabile pentru o pătrime din emisiile de gaze cu efect de seră ale UE, iar emisiile generate de transporturi continuă să crească. Pentru a atinge obiectivul de neutralitate climatică până în 2050 – astfel cum este prevăzut în Pactul Ecologic European, emisiile generate de transport trebuie să scadă cu 90%.

Aceste argumente și nu numai stau la baza deciziei Comisiei Europene de a desemna anul 2021 An european al căilor ferate

Așadar, în 2021, o serie de evenimente, campanii și inițiative vor promova transportul feroviar ca mod de transport durabil, inovator și sigur.

Vor fi evidențiate beneficiile sale pentru cetățeni, pentru economie și pentru climă și se va pune accentul pe provocările rămase în vederea creării unui adevărat spațiu feroviar unic european fără frontiere.

Diana Zaim este foto jurnalist, câștigătoare a Premiul Publicului la European Youth Event 2020, cel mai mare eveniment pentru tineri organizat de Parlamentul European. Absolventă a secției germană-portugheză în cadrul Universității din București, Diana urmează în prezent programul de master ”Relații Internaționale și Integrare Europeană” în cadrul SNSPA. Pasionată de promovarea valorilor europene, Diana este parte a comunității Model European Union, cea mai amplă simulare la nivel european a procesului decizional din cadrul Uniunii Europene.

CONSILIUL UE

Secretar de stat francez: De aproape un deceniu, România așteaptă aderarea la Schengen și trebuie să adere. România este serioasă în ceea ce priveşte apărarea frontierelor

Published

on

© Ministerul Afacerilor Externe

România trebuie să adere la Spaţiul Schengen întrucât e a demonstrat că este o ţară serioasă în ceea ce priveşte protejarea frontierelor, a declarat marți secretarul de stat francez pentru afaceri europene, Clement Beaune, aflat într-o vizită la București în contextul în care Franța va asigura în primul semestru al anului 2022 președinția rotativă a Consiliului UE.

El a indicat extinderea şi reformarea acestuia va fi unul din subiectele preşedinţiei franceze a Consiliului Uniunii Europene ce va începe la 1 ianuarie 2022.

Întrebat la o întâlnire cu presa română dacă președinția franceză a Consiliului UE va putea facilita un vot în Consiliul Justiție și Afaceri Interne privind accederea României în Schengen, Clement Beaune a spus că România trebuie să adere la spațiul de liberă circulație.

În ceea ce priveşte Schengen, ştiu că vorbim de un punct sensibil şi important pentru România, de mai mulţi ani, pentru că, de aproape de un deceniu, România aşteaptă aderarea la Schengen. Trebuie să adere. Nu ştiu să vă spun exact când“, a spus Beaune, în cadrul întâlnirii respective.

El a menționat însă și carențele cu care se confruntă spațiul Schengen din cauza crizei migrației sau a pandemiei COVID-19, situații care au impus restricții la frontiere.

Dacă o ţară e serioasă, iar România este serioasă în ceea ce priveşte apărarea frontierelor, este un atu al Schengen, pentru că astfel controlează mai bine frontierele Europei“, a mai spus oficialul francez.

La București, secretarul de stat francez a avut o rundă de consultări politico-diplomatice cu omologul său român, Iulia Matei, precum și o întrevedere cu ministrul de externe Bogdan Aurescu.

Potrivit unui comunicat al MAE remis CaleaEuropeană.ro, în cadrul discuțiilor a fost abordat și subiectul spațiului Schengen, o prioritate majoră pe agenda ambelor state. “Secretarul de stat român a reafirmat susținerea de principiu a României pentru procesul de reformă a spațiului european de liberă circulație, subliniind, în același timp, necesitatea unei decizii favorabile, cât mai curând posibil, cu privire la aderarea României la Schengen”, arată sursa citată.

Mesajul a fost întărit de Iulia Matei și în cadrul unor declarații comune de presă cu Clement Beaune: “Am retransmis aşteptarea României ca o decizie favorabilă privind aderarea la spaţiul Schengen să fie luată cât mai curând, având în vedere că România îndeplineşte toate criteriile de aderare”.

Îndeplinirea de către România a criteriilor prevăzute în acquis-ul Schengen a fost recunoscută oficial la data de 9 iunie 2011, cu ocazia reuniunii Consiliului Justiție și Afaceri Interne. În prealabil, la 8 iunie 2011, Parlamentul European a avizat favorabil proiectul Deciziei privind aderarea României și Bulgariei la Schengen.

De atunci, atât Parlamentul European, cât și Comisia Europeană au reconfirmat faptul că România îndeplinește toate criteriile pentru a adera la spațiul Schengen, însă o astfel de decizie poate fi luată numai printr-un vot în unanimitate în formațiunea Justiție și Afaceri Interne a Consiliului UE, care reunește miniștrii de interne din statele membre. De-a lungul vremii, state precum Olanda, Franța sau Finlanda și-au exprimat rezerve cu privire la aderarea României la Schengen, invocând lipsa progreselor în lupta împotriva corupției și a monitorizării din cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare.

Cel mai recent, Parlamentul European a adoptat la 8 iulie 2021, cu 505 voturi pentru, 134 împotrivă și 54 abțineri, raportul anual privind funcționarea spațiului Schengen în care a susținut, din nou, că România și Bulgaria trebuie integrate cu drepturi depline în spațiul Schengen, precizând totodată că și Croația îndeplinește cerințele tehnice.

Comisia Europeană a prezentat la începutul lunii iunie o nouă strategie pentru un spațiu Schengen mai puternic și mai rezilient, iar printre obiective se numără și acceptarea țărilor pregătite de aderare, și anume România, Bulgaria și Croația.

În prezent, spațiul Schengen fără controale la frontierele interne înseamnă peste 420 de milioane de persoane și 26 de state europene. Spațiul Schengen este format din toate țările UE, cu excepția Bulgariei, a României, a Croației, a Ciprului și a Irlandei. Din acest spațiu fac parte, de asemenea, patru țări din afara UE: Islanda, Norvegia, Elveția și Liechtenstein.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Ucraina: UE prelungește cu încă șase luni sancțiunile pentru integritatea teritorială

Published

on

© Council of the European Union

Consiliul Uniunii Europene a decis vineri să prelungească cu încă șase luni, până la 15 martie 2022, sancțiunile împotriva celor responsabili de încălcarea suveranității și de amenințarea integrității teritoriale a Ucrainei.

Măsurile restrictive existente prevăd restricții de călătorie, înghețarea activelor și interdicția de a pune fonduri sau alte resurse economice la dispoziția persoanelor și entităților enumerate. Sancțiunile vor continua să se aplice pentru 177 de persoane și 48 de entități, potrivit unui comunicat al instituției remis CaleaEuropeană.ro.

Actele juridice au fost adoptate de Consiliu prin procedură scrisă.

Sancţiunile în raport cu acţiunile care subminează sau ameninţă integritatea teritorială, suveranitatea şi independenţa Ucrainei au fost introduse pentru prima dată la 17 martie 2014.

Printre alte măsuri ale UE instituite ca răspuns la criza din Ucraina se numără sancţiuni economice care vizează sectoare specifice ale economiei ruse, actualmente în vigoare până la 31 ianuarie 2022, şi măsuri restrictive ca răspuns la anexarea ilegală a Crimeei şi Sevastopolului, limitate la teritoriul Crimeei şi Sevastopolului, actualmente în vigoare până la 23 iunie 2022.

Lista persoanelor și entităților sancționate este revizuită în mod constant și face obiectul unor reînnoiri periodice din partea Consiliului.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Miniștrii de finanțe ai UE discută într-o reuniune informală în Slovenia despre viitoarele modificări fiscale 

Published

on

© European Union

Miniștrii de finanțe ai statelor membre participă pe 10-11 septembrie într-o reuniune informală prezidată de președinția Sloveniei la Consiliul UE. Oficialii europeni discută în Slovenia despre echilibrul dintre stabilitatea financiară și finanțarea durabilă a economiei, potrivit comunicatului oficial.

În cadrul acestei sesiuni, miniștrii și guvernatorii băncilor centrale vor discuta despre modalitățile de atenuare a riscurilor.

În cea de-a doua zi a reuniunii, vor avea loc, de asemenea, două sesiuni de lucru. În cadrul primei sesiuni de lucru, miniștrii vor discuta simulări de scenarii fiscale pentru asigurarea unei redresări rezistente și a unei marje de manevră suficiente pentru investiții viitoare. Cea de-a doua sesiune de lucru va fi dedicată unei discuții privind viitorul impozitării și viitoarele modificări fiscale care ar putea asigura o mai mare egalitate și solidaritate între țări.

„Sunt convins că discuțiile purtate în cadrul acestei reuniuni vor îmbunătăți acțiunile și relațiile dintre țări atât la nivel european, cât și la nivel mondial”, a declarat ministrul Šircelj cu privire la viitoarea reuniune.

Reamintim iniștrii economiei și finanțelor ai statelor Uniunii Europene s-au reunit luni, 6 septembrie, în sistem videoconferință unde au discutat despre Mecanismului de Redresare și de Reziliență.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
COMISIA EUROPEANA5 mins ago

Comisia Europeană lansează apeluri în valoare de 7 mld. de euro pentru infrastructură rezilientă. Cine poate aplica

COMISIA EUROPEANA26 mins ago

Comisia Europeană propune posibilitățile de pescuit pentru 2022 în Marea Mediterană și în Marea Neagră

ROMÂNIA2 hours ago

Visa Waiver: Ambasadorul României în SUA și secretarul american pentru securitate internă au convenit să lucreze pentru a reduce rata de refuz a cererilor de viză

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, vine în România după Congresul PNL pentru aprobarea PNRR

ROMÂNIA2 hours ago

Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, întrevedere cu David Muniz, însărcinatul cu afaceri al SUA în România: Au fost abordate teme de interes privind cooperarea în sectorul agricol

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

Slovenia primește 231 milioane de euro din cele 2,5 mld. prevăzute în PNRR pentru demararea investițiilor și reformelor de redresare

PARLAMENTUL EUROPEAN2 hours ago

Parlamentul European dorește înființarea unui organism european de etică independent menit să consolideze transparența și integritatea în instituțiile UE

ROMÂNIA3 hours ago

Peste 20 de cicliste au plecat de la Ambasada României în Franța într-o cursă de 4000 km pentru promovarea luptei împotriva cancerului de sân în Europa

SUA3 hours ago

Sondaj Reuters/Ipsos: Popularitatea lui Joe Biden în SUA a ajuns la cel mai scăzut nivel din timpul președinției sale

U.E.3 hours ago

Viktor Orban consideră că Ungaria trebuie să rămână membră a UE pentru a-și asigura accesul în continuare pe piața unică: UE este importantă pentru noi

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, vine în România după Congresul PNL pentru aprobarea PNRR

Dragoș Pîslaru2 days ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru: Procesul tehnic de aprobare a PNRR-ului României este finalizat. 2 mld. de euro prefinanțare ar putea intra deja în țară în noiembrie

S&D2 days ago

Social-democrații din Parlamentul European se așteaptă ca Ursula von der Leyen să fie „îndrăzneață” pentru înfăptuirea Europei sociale, digitale și ecologice

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Ursula von der Leyen pledează pentru apărarea “minunatelor valori europene” care au făcut Cortina de Fier să cadă: Ele sunt garantate de hotărârile CJUE, care trebuie respectate de fiecare stat membru

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Ursula von der Leyen: Acoperirea deficitului de finanțare de către UE-SUA în domeniul climei va transmite un semnal puternic întregii lumi

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Ursula von der Leyen anunță o nouă inițiativă a UE în domeniul semiconductorilor pentru a reduce dependența de Asia: Este o chestiune de suveranitate tehnologică. Să arătăm că suntem îndrăzneți

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Ursula von der Leyen îndeamnă la accelerarea procesului pentru o abordare comună a UE privind migrația: Subiectul nu ar trebui folosit niciodată pentru a diviza

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Ursula von der Leyen anunță că va organiza împreună cu Emmanuel Macron un summit european al apărării: Avem nevoie de o Uniune Europeană a Apărării

COMISIA EUROPEANA2 days ago

SOTEU 2021. Ursula von der Leyen afirmă că UE este lider mondial în lupta împotriva COVID: O pandemie este un maraton, nu un sprint. Am ales calea europeană. Și a funcționat!

COMISIA EUROPEANA2 days ago

SOTEU2021. Ursula von der Leyen anunță că UE și NATO vor adopta o nouă declarație comună: Trebuie să ne bazăm pe puterea unică a fiecărei părți

Team2Share

Trending