Connect with us

CONSILIUL UE

Consiliul UE suspendă dispozițiile privind facilitarea eliberării vizelor pentru funcționarii regimului din Belarus ca răspuns la atacul hibrid în curs

Published

on

© European Union, 2021/ Source: EC - Audiovisual Service

Consiliul UE a adoptat marți o decizie de suspendare parțială a aplicării acordului UE-Belarus privind facilitarea eliberării vizelor ca răspuns la atacul hibrid în curs lansat de regimul de la Minsk, se arată în comunicatul oficial. 

Suspendarea vizează dispozițiile care exonerează de obligația de a deține documente justificative, reglementează eliberarea de vize cu intrări multiple și reduc taxele de solicitare a vizelor, astfel cum se aplică funcționarilor regimului din Belarus. Această decizie nu va afecta cetățenii obișnuiți din Belarus, care vor continua să se bucure de aceleași beneficii în temeiul acordului de facilitare a eliberării vizelor ca și în prezent.

„Condamnăm cu fermitate și respingem instrumentalizarea continuă a migrației de către regimul din Belarus. Este inacceptabil ca Belarusul să se joace cu viețile oamenilor în scopuri politice. Decizia de astăzi demonstrează încă o dată angajamentul nostru comun de a continua contracararea acestui atac hibrid în curs”, a transmis Aleš Hojs, ministrul de interne al Sloveniei și președintele Consiliului Afaceri Interne. 

Decizia va fi publicată în Jurnalul Oficial și va intra în vigoare în a doua zi de la publicare. În temeiul acordului de facilitare a eliberării vizelor, decizia de suspendare se notifică celeilalte părți cu cel puțin 48 de ore înainte de intrarea sa în vigoare.

Autorităţile poloneze au acuzat luni Minskul că încearcă să declanşeze o confruntare majoră, după ce imagini postate pe social media arată sute de migranţi care se îndreaptă spre frontiera dintre Belarus şi Polonia.Forțele speciale din Polonia declară că este cea mai mare încercare de forțare a graniței și anunță că au mobilizat peste 28.000 de polițiști de frontieră, soldați și polițiști.

Tot în acest context, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a solicitat statelor membre să impună noi sancțiuni împotriva regimului Lukașenko, despre care Parlamentul European a spus că trebuie adus în fața Curții Internaționale de Justiție.

Mai mult, NATO s-a alăturat Uniunii Europene, condamnând „tactica hibridă inacceptabilă” a regimului Lukașenko la granița cu Polonia. 


Acordul UE-Belarus privind facilitarea eliberării vizelor a intrat în vigoare la 1 iulie 2020, în paralel cu acordul de readmisie UE-Belarus. Scopul acordului este de a facilita eliberarea vizelor de scurtă ședere și, prin urmare, de a contribui la consolidarea contactelor interpersonale și la împărtășirea valorilor și a principiilor democratice.

În urma tulburărilor politice din Belarus și a măsurilor restrictive adoptate de UE, în iunie 2021 Belarusul a început să organizeze zboruri și călătorii interne pentru a facilita tranzitul migranților către UE, mai întâi către Lituania, iar apoi către Letonia și Polonia. Belarusul a anunțat, de asemenea, la 28 iunie 2021, că va suspenda acordul de readmisie cu UE.

Aceste acțiuni încalcă principiile fundamentale pe baza cărora a fost încheiat acordul de facilitare a eliberării vizelor și contravin intereselor UE.

CONSILIUL UE

Josep Borrell pledează pentru creșterea investițiilor în domeniul apărării: A cheltui împreună este cel mai bun mod de a cheltui mai bine

Published

on

© European Union, 2022

Rezultatul analizei noastre privind deficitul de investiții în domeniul apărării este că europenii trebuie să cheltuiască împreună mai mult și mai bine, consideră Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell, care a participat marți la Consiliul Afaceri Externe (CAE) unde au fost abordate aspectele legate de apărarea europeană.

”A cheltui împreună este cel mai bun mod de a cheltui mai bine”, a completat oficialul european. 

Consiliul Afaceri Externe a avut abordat în cadrul reuniunii punerea în aplicare a Busolei Strategice, document ce conține peste 80 de acțiuni concrete și termene exacte de realizare a acestora, dintre care 51 trebuie puse în aplicare până la finalul anului 2022.

Potrivit unui comunicat al Consiliului Uniunii Europene, discuțiile s-au axat în principal pe modul în care UE își poate adapta misiunile și operațiunile din cadrul politicii de securitate și apărare comune (PSAC) și le poate face mai eficace.

Dialogul a evidențiat necesitatea de a dispune de o mai mare flexibilitate atunci când se răspunde nevoilor partenerilor, de o formare mai bine orientată, de asistență, de echipamente și de adaptabilitate la mediul de securitate, de exemplu, prin posibile sarcini executive. În plus, miniștrii au subliniat importanța prevenirii crizelor, oferind partenerilor formare, consiliere sau echipamente încă dinainte de izbucnirea unui conflict, eventual în echipe mai mici și mai agile.

Agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei

Miniștrii apărării din UE au discutat despre agresiunea rusă în curs de desfășurare împotriva Ucrainei, cu participarea secretarului general adjunct al NATO, Mircea Geoană, și a ministrului apărării din Ucraina, Oleksii Reznikov. Acesta din urmă i-a informat pe miniștri cu privire la situația de pe teren și la nevoile armatei ucrainene pe care UE continuă să o sprijine.

Înaltul Reprezentant a subliniat că sprijinul UE face diferența pe câmpul de luptă și că UE trebuie să susțină efortul și să refacă resursele și stocurile ucrainene.

El a anunțat, de asemenea, că o tranșă suplimentară de 500 de milioane de euro în cadrul Facilității europene pentru pace va ridica în curând la 2 miliarde de euro sprijinul militar total al UE pentru forțele armate ucrainene de la începutul invaziei ruse.

Misiunea de consiliere a UE în Ucraina (EUAM Ucraina) își va relua activitatea la Kiev și a dezvoltat două direcții de lucru suplimentare, legate de sprijinirea gestionării frontierelor și de investigarea și urmărirea penală a crimelor de război.

Comitetul director al Agenției Europene de Apărare

Comitetul director ministerial al Agenției Europene de Apărare (AEA) s-a reunit înaintea reuniunii Consiliului.

Acesta a discutat analiza ”Scoping EU defence investment gaps” (Analiza lacunelor de investiții în domeniul apărării în UE) pe care agenția a realizat-o ca urmare a sarcinii date de șefii de stat sau de guvern în cadrul reuniunii lor informale de la Versailles din 10-11 martie 2022. În plus, Comitetul director a aprobat înființarea unui Hub european pentru inovare în domeniul apărării (HEDI) în cadrul AEA.

Comisia Europeană va prezenta miercuri un plan prin care va dobândi un nou rol revoluționar în domeniul apărării, ajutând țările membre să își coordoneze cheltuielile militare în creștere, anunță Politico Europe.

Confruntându-se cu acest continent care se remilitarizează, oficialii și diplomații au declarat că planul ”Defense-EU” de miercuri ar încerca să acorde Bruxelles-ului un rol în asigurarea unei mai mari eficiențe în ceea ce privește cheltuielile cu armele, permițând cumpărătorilor europeni să se grupeze pentru a avea o influență pe piață.

În concordanță cu ambițiile Europei pentru o mai mare ”autonomie strategică”, oficialii UE au insistat asupra faptului că pachetul va avea o componentă industrială puternică.

Se așteaptă ca o piesă centrală a anunțului să fie o evaluare de către Comisie a ”deficitelor de investiții în domeniul apărării” ale Europei.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Ministrul Bogdan Aurescu: Este momentul să fie reluat proiectul organizării la Kiev a unei reuniuni a miniștrilor de externe din UE, ca expresie simbolică a sprijinului acordat Ucrainei

Published

on

© European Union, 2022

Ministrul de externe, Bogdan Aurescu, consideră că este momentul de a fi reluat proiectul organizării la Kiev a unei reuniuni a Consiliului Afaceri Extere al UE, ca expresie simbolică a sprijinului acordat de Uniune, ca întreg, Ucrainei, propunere avansată de acesta înainte de declanșarea războiului.

Oficialul român a participat luni la reuniunea miniștrilor afacerilor externe din statele membre ale UE – Consiliul Afaceri Externe (CAE), care a avut loc la Bruxelles.

Potrivit unui comunicat al MAE remis CaleaEuropeană.ro, agenda reuniunii a inclus un schimb de opinii aprofundat referitor la agresiunea ilegală a Rusiei împotriva Ucrainei, inclusiv o discuție cu ministrul de externe al Ucrainei, Dmitro Kuleba, și cu participarea ministrului de externe canadian Mélanie Joly, precum și un dialog privind Balcanii de Vest, urmat de o reuniune de lucru cu miniștrii de externe din statele din această regiune. 

Oficialii europeni au abordat, de asemenea, pe scurt, rezultatele vizitei Înaltului Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politica de securitate în Chile și Panama, ultimele evoluții din Etiopia și situația sprijinului financiar al UE pentru Autoritatea Palestiniană.

Înaintea reuniunii CAE, ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a participat, alături de omologii europeni, la reuniunea Comitetului ministerial comun UE-Canada, co-prezidată de Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politica de securitate și de ministrul afacerilor externe al Canadei.

Miniștrii europeni de externe au analizat cele mai recente evoluții din Ucraina, măsurile de asistență ale UE și statelor membre, precum și coordonarea la nivel internațional pentru eforturile de sprijinire a Ucrainei, pe toate palierele. La discuții au participat miniștrii afacerilor externe din Ucraina, Dmitro Kuleba, și Canada, Mélanie Joly.

Ministrul Bogdan Aurescu a prezentat măsurile cuprinzătoare de sprijin ale României, pe multiplele paliere, inclusiv în contextul contactelor bilaterale recente la nivel înalt de la București, din 22 aprilie 2022 (vizita ministrului Kuleba), și de la Kiev, din 26 aprilie 2022 (vizita prim-ministrului Nicolae Ciucă). Șeful diplomației române a arătat că România va continua eforturile în plan umanitar, inclusiv prin asistența oferită refugiaților ucraineni care au intrat și continuă să intre pe teritoriul României, a căror cifră se apropie de un milion de persoane, și respectiv prin operarea hub-ului internațional umanitar de la Suceava.

De asemenea, oficialul român a exprimat susținere pentru pachetul al șaselea de sancțiuni împotriva Rusiei, având în vedere importanța menținerii presiunii asupra acesteia, precum și necesitatea ca o soluție care să permită adoptarea pachetului să fie găsită cât mai curând. A reiterat, totodată, sprijinul pentru perspectiva europeană a Ucrainei, alături de Republica Moldova și Georgia, pledând pentru emiterea Opiniilor Comisiei privind acordarea statutului de aderare la UE pentru toate cele trei state asociate cât mai curând, aceste Opinii reprezentând foi de parcurs absolut necesare pentru procesul de reformă privind aderarea. 

În contextul dificultăților întâmpinate de Ucraina în exportul de cereale, ministrul român a informat cu privire la eforturile pe care România le face pentru a facilita transportul acestora, prezentând cantitățile de cereale ucrainene care au fost deja exportate prin portul Constanța.

A exprimat disponibilitatea României pentru asigurarea un acces mai bun, inclusiv feroviar, la porturile fluviale și maritime din România. A arătat că România va continua eforturile în acest sens, având în vedere preocupările legate de riscul unei crize alimentare internaționale, în actualul context.

Totodată, a subliniat necesitatea unui efort internațional mai larg pentru a mobiliza sprijinul cât mai multor state pentru crearea unui coridor, inclusiv maritim, de transport al produselor ucrainene, mai ales cereale, spre terțe destinații, implicând și rutele prin România și portul Constanța. 

În ceea ce privește Balcanii de Vest, ministrul român de externe a exprimat apreciere pentru discuția strategică privind angajamentul UE în regiune și pentru propunerile rezultate în urma procesului de reflecție la nivel de grup de lucru pe acest subiect. În acest context, a salutat includerea, în documentul elaborat în acest sens de Serviciul European de Acțiune Externă, a propunerii înaintate de România referitoare la realizarea unui exercițiu cuprinzător de cartografiere a mediului informațional în Balcanii de Vest, care va permite adaptarea măsurilor UE în domeniul securității cibernetice.

În contextul agresiunii militare ruse din Ucraina, ministrul român de externe a subliniat importanța menținerii Balcanilor de Vest pe calea europeană și a reiterat sprijinul României pentru deschiderea negocierilor de aderare la UE pentru Albania și R. Macedonia de Nord, cât mai curând posibil. Având în vedere acțiunile destabilizatoare ale actorilor terți asupra regiunii, ministrul Bogdan Aurescu a punctat relevanța alinierii partenerilor din Balcanii de Vest la politica externă și de securitate comună a UE, cu atât mai mult în actualul context.

Totodată, oficialul român a exprimat sprijin în favoarea reducerii efectelor războiului asupra regiunii, cu accent pe reducerea dependenței energetice de Rusia, consolidarea rezilienței și ajutor pentru gestionarea refugiaților. A reamintit, în context, importanța coordonării cu SUA, Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord și NATO.

Cea de a treia reuniune a Comitetului ministerial comun UE-Canada a trecut în revistă stadiul relațiilor UE-Canada, inclusiv în contextul marcării celei de-a cincea aniversări de la inițierea aplicării provizorii a Acordului de Parteneriat Strategic UE-Canada din 2017, și a analizat modalitățile de intensificare a cooperării în domeniul politicii externe și de securitate. Cu ocazia reuniunii, a fost adoptată o Declarație Comună.

Ministrul Bogdan Aurescu a salutat cooperarea UE-Canada în materie de securitate și apărare, bazată pe priorități comune în materie de politică externă, precum și cooperarea în sprijinul democrației, al drepturilor omului și al unei ordini internaționale bazate pe norme.

A arătat că Declarația Comună adoptată reafirmă angajamentul Canadei pentru securitatea europeană și reflectă cooperarea aprofundată UE-Canada în domenii de interes comun. A exprimat apreciere pentru participarea Canadei la proiecte în cadrul Cooperării Permanente Structurate (PESCO) privind mobilitatea militară. În acest sens, a încurajat aprofundarea cooperării UE-Canada în materie de securitate și apărare, pentru o valorificare optimă a potențialului acesteia.

Oficialul român a menționat preocupările de securitate în regiune, generate de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei. În acest context, a exprimat aprecierea pentru reflectarea în textul Declarației Comune a disponibilității de a coopera cu partenerii pentru a consolida reziliența Republicii Moldova și a altor parteneri estici. 

A adresat mulțumiri Canadei pentru angajamentul constant și contribuția semnificativă la securitatea europeană, în special în regiunea extinsă a Mării Negre. Astfel, în contextul priorității României de consolidare a posturii de descurajare și apărare pe Flancul Estic, ministrul Bogdan Aurescu a subliniat relevanța menținerii rolului important al Canadei pentru securitatea regională, a mulțumit pentru participarea constantă și consistentă a statului nord-american la poliția aeriană aliată în țara noastră și a exprimat speranța unei creșteri a prezenței militare canadiene în România. 

Ministrul Aurescu a ridicat, și cu acest prilej, problema sprijinului pentru tranzitul cerealelor ucrainene, prin portul Constanța, spre terțe piețe, ministrul canadian exprimând disponibilitatea deplină a țării sale de a sprijini eforturile României și internaționale în acest sens.

Continue Reading

CONSILIUL UE

UE prelungește până în 2025 sancțiunile împotriva atacurilor cibernetice care amenință statele membre

Published

on

© European Union 2021 - EP

Consiliul Uniunii Europene a decis luni să prelungească cu încă trei ani, până la 18 mai 2025, cadrul pentru măsurile restrictive împotriva atacurilor cibernetice care amenință Uniunea Europeană și statele membre.

Potrivit unui comunicat al instituției, acest cadru permite UE să impună măsuri restrictive specifice persoanelor sau entităților implicate în atacuri cibernetice care au un impact semnificativ și constituie o amenințare externă la adresa UE sau a statelor sale membre.

De asemenea, pot fi impuse măsuri restrictive ca răspuns la atacuri cibernetice împotriva unor state terțe sau organizații internaționale, în cazul în care astfel de măsuri sunt considerate necesare pentru atingerea obiectivelor politicii externe și de securitate comune (PESC).

În prezent, sancțiunile se aplică în cazul a opt persoane și patru entități și includ înghețarea activelor și o interdicție de călătorie. În plus, persoanelor și entităților din UE le este interzis să pună fonduri la dispoziția celor care figurează pe listă. Aceste liste individuale vor continua să fie revizuite la fiecare 12 luni.

Decizia de a prelungi măsurile restrictive cu trei ani arată angajamentul ferm al UE de a-și spori reziliența și capacitatea de a preveni, descuraja și răspunde la amenințările cibernetice și la activitățile cibernetice rău intenționate, pentru a proteja securitatea și interesele europene.

În iunie 2017, UE a stabilit un cadru pentru un răspuns diplomatic comun al UE la activitățile cibernetice rău intenționate (”set de instrumente de diplomație cibernetică”).

Cadrul permite UE și statelor sale membre să utilizeze toate măsurile PESC, inclusiv măsuri restrictive, dacă este necesar, pentru a preveni, descuraja și răspunde la activitățile cibernetice rău intenționate care vizează integritatea și securitatea UE și a statelor sale membre.

Cadrul UE pentru măsuri restrictive împotriva atacurilor cibernetice care amenință Uniunea și statele sale membre a fost instituit în mai 2019.

UE își menține angajamentul față de un spațiu cibernetic global deschis, stabil, pașnic și sigur și, prin urmare, reiterează necesitatea de a consolida cooperarea internațională pentru a promova ordinea bazată pe norme în acest domeniu.

Continue Reading

Facebook

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI11 hours ago

Marian-Jean Marinescu o compară pe Maia Sandu cu ”europenii fără îndoieli” precum ”Walesa, Havel, Kohl”: Moldovenii trebuie să știe că poarta către UE le este deschisă

PARLAMENTUL EUROPEAN11 hours ago

Președinta Parlamentului European, mesaj către ”prietena” Maia Sandu: Republica Moldova își are locul în familia europeană. Nu putem să ne dezamăgim vecinii care privesc spre Europa

COMISIA EUROPEANA12 hours ago

Comisia Europeană prezintă planuri pentru un răspuns imediat al Uniunii care să abordeze nevoile de finanțare ale Ucrainei și reconstrucția sa pe termen mai lung

INTERNAȚIONAL12 hours ago

UE dezvăluie primul parteneriat strategic din istorie cu țările din Golf

PARLAMENTUL EUROPEAN12 hours ago

Maia Sandu, discurs istoric de la pupitrul Parlamentului European: Crimeea este Ucraina, Donbas este Ucraina, Kiev este Ucraina. Și vor fi întotdeauna

REPUBLICA MOLDOVA12 hours ago

În aplauzele Parlamentului European, Maia Sandu a cerut o decizie politică pentru candidatura R. Moldova la UE: Este luminița de la capătul tunelului, farul care ne ghidează în această furtună cumplită

COMISIA EUROPEANA12 hours ago

UE își intensifică acțiunile de consolidare a capacităților de apărare și propune măsuri pentru a întări baza industrială și tehnologică a Europei

COMISIA EUROPEANA13 hours ago

Comisia Europeană propune integrarea măsurilor REPowerEU în PNRR-urile României și ale celorlalte țări membre

COMISIA EUROPEANA14 hours ago

Comisia Europeană a decis să ofere 248 milioane de euro pentru a ajuta 5 state membre, inclusiv România, să primească refugiați ucraineni

COMISIA EUROPEANA14 hours ago

CE prezintă REPowerEU, un plan cuprinzător pentru reducerea rapidă a dependenței de combustibilii fosili din Rusia și pentru accelerarea tranziției ecologice

PARLAMENTUL EUROPEAN11 hours ago

Președinta Parlamentului European, mesaj către ”prietena” Maia Sandu: Republica Moldova își are locul în familia europeană. Nu putem să ne dezamăgim vecinii care privesc spre Europa

SUA16 hours ago

Premierul Greciei, discurs istoric în Congresul SUA: Nu vom accepta încălcarea suveranității și a drepturilor noastre teritoriale. Ultimul lucru de care are NATO nevoie este o altă sursă de instabilitate pe aripa de sud-est a Alianței

NATO20 hours ago

Finlanda și Suedia au depus oficial cererile de aderare la NATO, o schimbare majoră a arhitecturii de securitate în Europa după invazia Rusiei în Ucraina

U.E.2 days ago

Viktor Orban, în debutul celui de-al cincilea mandat de premier: Deceniul care vine va fi unul al pericolelor, insecurității și războiului

ROMÂNIA2 days ago

Premierul Nicolae Ciucă a prezidat reuniunea Comitetului de monitorizare a PNRR: Timpul și ritmul în care acționăm sunt decisive pentru ca reformele și investițiile să se concretizeze cât mai repede

NATO3 days ago

Stoltenberg: Vom căuta modalități de a oferi garanții de securitate Finlandei și Suediei pe parcursul procesului de aderare la NATO

NATO4 days ago

Stoltenberg: Am discutat cu ministrul de externe turc și mă aștept să dăm curs rapid cererii de aderare a Finlandei și Suediei. Intenția Turciei nu este de a bloca aderarea la NATO

INTERNAȚIONAL4 days ago

Mai mult ajutor militar din partea SUA este în drum spre Ucraina, a anunțat șeful diplomației ucrainene după întâlnirea cu Antony Blinken

NATO4 days ago

Secretarul general adjunct al NATO: Finlanda și Suedia sunt cei mai apropiați parteneri ai NATO. Vom găsi condițiile pentru un consens dacă decid să solicite aderarea

CONSILIUL EUROPEAN6 days ago

De la Hiroshima, primul oraș din istorie bombardat nuclear, șeful Consiliului European denunță “referirile rușinoase ale Rusiei la utilizarea armelor nucleare”

Team2Share

Trending