Omenirea este afectată de ”o furtună perfectă pe mai multe fronturi”, a atras atenția secretarul general al ONU, Antonio Guterres, într-un discurs susținut la Forumul Economic de la Davos, de unde a lansat un apel la acțiuni urgente privind o serie de provocări interconectate, precum criza economică globală, schimbările climatice, inegalitatea veniturilor și de gen, relațiile dintre SUA și China, invazia Rusiei în Ucraina și efectele persistente ale pandemiei COVID-19.

”Avem nevoie de cooperare, dar ne confruntăm cu o fragmentare. Nu mă aflu aici pentru a îndulci amploarea acestei provocări – sau starea jalnică a lumii noastre. Nu putem înfrunta problemele decât dacă le privim direct în ochi. Iar noi ne uităm în ochiul unui uragan de categoria 5. Lumea noastră este afectată de o furtună perfectă pe mai multe fronturi. Începem cu cel pe termen scurt, o criză economică globală. Perspectiva este sumbră. Multe părți ale lumii se confruntă cu recesiunea. Întreaga lume se confruntă cu o încetinire. Observăm o adâncire a inegalităților și o criză a costului vieții care se dezvoltă rapid – afectând cel mai mult femeile și fetele. Întreruperi ale lanțului de aprovizionare și o criză de energie. Prețuri în creștere. Creșterea ratelor dobânzilor și a inflației. Și niveluri de îndatorare care afectează țările vulnerabile”, este radiografia făcută de Guterres, care consideră că aceste provocări sunt interconectate.

El a avertizat că omenirea se confruntă ”cu cele mai grave niveluri de divizare geopolitică și neîncredere din ultimele generații”, scindarea Est-Vest, care poate provoca ”Marea Fisură”, și anume ”decuplarea celor mai mari două economii ale lumii”.

”O falie tectonică care ar crea două seturi diferite de reguli comerciale, două monede dominante, două rețele de internet și două strategii conflictuale privind inteligența artificială. Acesta este ultimul lucru de care avem nevoie. FMI a raportat că împărțirea economiei globale în două blocuri ar putea reduce PIB-ul global cu 1,4 trilioane de dolari”, și-a exprimat îngrijorarea oficialul Națiunilor Unite, citând analiza dată publicității de Fondul Monetar Internațional înainte de Forumul Economic de la Davos.

În egală măsură, acesta a îndemnat Statele Unite și China ”să se implice semnificativ în privind climei, comerțului și tehnologiei” pentru a evita o ”prelungire în secolul XXI a capcanei lui Tucidide”.

Pe lângă această scindare pe axa Est-Vest, Antonio Guterres a observat că ”falia Nord-Sud se adâncește”.

”Nu sunt convins că lumea mai bogată înțelege cu adevărat gradul de frustrare și furie din Sudul global. Frustrarea și furia legate de inegalitatea flagrantă a distribuției vaccinurilor. Frustrarea și furia în legătură cu redresarea post-pandemică – cu un sprijin concentrat în mod covârșitor în țările mai bogate care pot tipări bani. Frustrare și furie în legătură cu o criză climatică care paralizează țările care au contribuit cel mai puțin la încălzirea globală”, și-a exprimat nemulțumirea secretarul general al ONU.

Acesta a punctat nevoia de a ”restabili încrederea și de a depăși toate aceste diviziuni” prin reformarea și introducerea corectitudinii în sistemul financiar global, o acțiune semnificativă în domeniul climei, atât la nivel guvernamental, cât și la nivelul sectorului privat.

”Nu există soluții perfecte într-o furtună perfectă. Dar putem lucra pentru a limita pagubele și a profita de oportunități. Acum, mai mult ca oricând, este timpul să croim căile spre cooperare în lumea noastră fragmentată. Omenirea nu mai poate aștepta”, a conchis Antonio Guterres.

Numărul victimelor civile confirmate în Ucraina se apropie de 18.000, conform datelor publicate de Națiunile Unite și citate de DPA, în contextul în care invazia declanșată acum 10 luni de Rusia împotriva vecinului său continuă, informează Agerpres.

Biroul Înaltului Comisar al ONU pentru Drepturile Omului (UNHCR) a subliniat că bilanţul actual pentru ucraineni este ”considerabil mai mare”, dar că obţinerea de date fiabile din zonele din prima linie este dificilă.

Astfel, din 24 februarie, când Rusia a lansat invazia la scară largă împotriva Ucrianei, până la 26 decembrie, au fost înregistrate 17.831 de victime civile în ţară: 6.884 de morţi şi 10.947 de răniţi.

Printre cei ucişi se numără 429 de copii, a declarat agenţia ONU într-un comunicat difuzat marţi noapte.

”Majoritatea victimelor civile s-au înregistrat ca urmare a folosirii armamentului exploziv cu efecte pe o suprafață largă, inclusiv bombardamente ale artileriei grele, sisteme multiple de lansare de rachete, lovituri de rachete şi raiduri aeriene”, se arată în comunicat.

Zona cea mai afectată a fost Donbas, care cuprinde regiunile estice Doneţk şi Lugansk.

Ucraina a solicitat luni excluderea Rusiei din ONU, la peste zece luni de la declanșarea războiului de către Moscova, o solicitare cu șanse scăzute de reușită, având în vedere că Rusia are drept de veto în Consiliul de Securitate al ONU, potrivit AFP, citat de Agerpres.

”Ucraina face apel la statele membre ONU să reia aplicarea Cartei Națiunilor Unite în contextul legitimității prezenței Federației Ruse în cadrul ONU, să interzică Federației Ruse statutul de membru permanente al Consiliului de Securitate și să o excludă din ONU în ansamblu”, a precizat MAE ucrainean într-un comunicat.

În viziunea instituției, ”excluderea Federației Ruse din Consiliul de Securitate al ONU nu va avea efect retroactiv asupra deciziilor adoptate anterior de acest organ și nu va atrage după sine anularea sau revizuirea rezoluțiilor Consiliului de Securitate adoptate până în prezent”.

MAE ucrainean a explicat că ”din 1991, Rusia și-a folosit dreptul de veto în Consiliul de Securitate al ONU de 31 de ori, de aproape două ori mai mult decât orice alt membru permanent al Consiliului de Securitate”.

Rusia ”ocupă ilegal locul URSS în Consiliul de Securitate al ONU” din 1991 şi de la destrămarea Uniunii Sovietice în 15 noi ţări.

”Rusia este un uzurpator al locului” URSS la ONU, a indicat ministerul ucrainean.

Aceste ”trei decenii de prezenţă ilegală la ONU au fost marcate de războaie şi acapararea de teritorii din alte ţări, o schimbare forţată a graniţelor recunoscute internaţional şi de încercări de a-şi satisface ambiţiile neo-imperiale”, a deplâns Kievul în acest comunicat.

De la invazia rusă pornită de Putin la 24 februarie, Ucraina întreprinde demersuri pentru a exclude Rusia din forurile internaționale, cel mai recent exemplu în acest sens fiind cel de a exclude Moscova din G20.

Arătându-și sprijinul pentru Kiev, țările din G7 au cerut ca Rusia să nu mai facă parte din Consiliul ONU pentru Drepturile Omului.