Connect with us

Corina Crețu

Corina Crețu, eurodeputat și fost comisar european pentru politică regională, apel la Guvernul României pentru a evita dezastrul dezangajării fondurilor europene pe toate programele de finanțare din fonduri structurale

Published

on

©️ Corina Crețu/ Facebook

Corina Crețu, actual eurodeputat și fost comisar european pentru politică regională, face apel la Guvernul României pentru a evita dezangajarea fondurilor europene pe toate programele de finanțare din fonduri structurale, risc foarte crescut potrivit unei note interne a Guvernului, se arată într-o postare pe Facebook.

Potrivit informațiilor prezentate de Euractiv.ro, în notă se precizează că România nu are în prezent nicio strategie pentru următorul exercițiu financiar 2020-2024. În document se mai vorbește despre faptul că există riscul de dezangajare automată a fondurilor europene dar că estimările lunare acoperă acest risc dar acest lucru depinde de ritmul în care se va derula implementarea proiectelor în următoarele luni.

În acest context, fostul comisar european și-a exprimat ,,profunda ingrijorare” în legătură cu materialul prezentat în presă și avertizează că ,,situația riscă să compromită șansele pentru o viață mai bună pentru cetățenii României și șansele de dezvoltare pe termen lung ale țării”.

Corina Crețu amintește de avertismentele ei date Guvernului în acest sens și descrie situația ca depăsind ,,cele mai negre previziuni”.

,,Documentul care circulă acum în Guvern depășește și cele mai negre previziuni. Am atras atenția în repetate rânduri, în calitate de Comisar European pentru Politică Regională, asupra faptului că în lipsa unei abordări coerente din partea Guvernului României, riscul dezangajării fondurilor europene pentru țara noastră este unul cât se poate de real! Am sperat mereu că există, dincolo de declarații politice, viziune și competență. Vedem, însă, că nu este cazul. Iată că, din păcate, acest scenariu începe să prindă contur, iar acuzele care mi s-au adus se dovedesc a fi fost complet nefondate”, scrie fostul oficial al Comisiei Europene, care face trimitere la acuzațiile potrivit cărora nu a ajutat România din poziția de influentă în care s-a aflat timp de aproape 5 ani.

,,E trist să vezi că toate avertismentele mele publice din ultimii ani sunt recunoscute prin documente oficiale ale Guvernului Romaniei”, mai punctează aceasta.

Ce conține nota internă care circulă în Guvern?

În documentul respectiv este recunoscut că există riscul de dezangajare automată a fondurilor la 31.12.2019,  care se menține în prezent pentru toate programele operaționale, cu excepția Programului Operațional de Asistentă Tehnică. Este vorba de aproximativ 9 miliarde de euro, finantări acordate prin Fondurile Structurale și de Investiții Europene, cunoscute ca Programul Operațional Infrastructură Mare, Programul Operațional Competitivitate, Programul Operațional Regional, Programul Operațional Capacitate Administrativă, Programul Operațional Capital Uman, Progamul Național de Dezvoltare Rurală, Programul Operațional Pescuit și Afaceri Maritime.

De asemenea, se precizează că România nu are în prezent nicio strategie pentru următorul exercițiu financiar 2020-2024. În document se mai spune, totuși, că estimările lunare acoperă acest risc, insă acest lucru depinde de ritmul în care se va derula implementarea proiectelor în următoarele luni.

Problemele de fond expuse de Corina Crețu

Corina Crețu mai expune în postarea sa pe Facebook și câteva probleme de fond pentru înțelegerea gravitătii situației:

  • Gradul de absorbție a fondurilor europene de către România, pentru perioada 2014-2020, este de doar 20%, iar în ceea ce privește infrastructura mare, principalul proiect pe care l-am semnat și care a fost finanțat în acest exercițiu financiar este cel legat de reabilitarea căii ferate Radna (Arad)-Gurasada-Simeria (Hunedoara), pentru care Comisia Europeană a aprobat fonduri în valoare de 1,3 miliarde EUR.
  • Am atenționat Guvernul României încă din luna februarie a acestui an că există riscul real ca proiectul Infrastructurii Luminii Extreme-Fizică Nucleară (ELI-NP) de la Măgurele să nu mai poată fi finalizat în actualul exercițiu bugetar-ceea ce nu doar că ar genera importante pierderi financiare, ci ar afecta credibilitatea întregii investiții. Amintesc, în acest context, că Proiectul ELI-NP de la Măgurele este cea mai importantă investiție europeană în domeniul cercetării din România, fiind parte a unei infrastructuri paneuropene de cercetare la care participă România, Cehia și Ungaria și pentru care finanțarea europeană este de aproximativ 800 milioane EUR.
  • Perioada de finanțare 2014-2020 a început fără ca România să aibă o listă cu proiecte mature și care să poată fi imediat implementate-ceea ce a produs întârzieri semnificative în faza de implementare a proiectelor, afectând, implicit, și rata de absorbție.

Fostul comisar european mai precizează că ,,m -am zbătut ca România să primească o alocare suplimentară pentru bugetul european 2021-2027” și atrage atenția că pentru aprobarea propunerii de către Parlamentul European și de Consiliu, ,,România trebuie să dovedească acum că știe cum să folosească fondurile europene în beneficiul cetățenilor, fiind necesară o pregătire atentă a proiectelor, care să fie temeinic abordate”.

Apel către Guvern pentru a evita situația extrem de gravă a dezangajării fondurilor europene

Corina Crețu transmite că ,,încă există șanse de redresare, dar trebuie crescut ritmul și trebuie să existe o abordare matură, dublată de voință politică reală”.

În ceea ce o privește, fostul comisar european pentru politică regională spune că a acordat ,,tot sprijinul Guvernelor României pentru a aduce bani europeni în țară-mai ales acolo unde e nevoie de ei: pentru spitale, pentru zonele defavorizate, pentru locuri de muncă, pentru tineri”. Ea adaugă că se folosește de platforma de social media pentru a trage, din nou, un semnal de alarmă: ,,Este nevoie de mai multe eforturi pentru a recupera timpul și șansele pierdute!”

,,Fac, așadar, un apel către Guvernul României să se aplece cu toată seriozitatea asupra acestei probleme, care-dacă se va concretiza-va afecta, în cele din urmă, viața fiecărui român în parte”, este mesajul transmis de Corina Crețu.

În fine, din poziția de eurodeputat în care se regăseste acum, Corina Crețu scrie că nu îi rămane ,,decât speranța ca lucrurile să se îndrepte, în special prin contribuția echipei de profesioniști de la PRO Romania”:

,,Sunt bucuroasă că voi lucra în Parlamentul European cu Mihai Tudose, un om de excepție și un profesionist desăvârșit. Tocmai ne-am întors de la Strasbourg, unde a avut loc prima sesiune plenară a noului Parlament European, împartindu-ne sarcinile așa încât să contribuim , cu experiență și cunoștințele noastre, la îmbunătățirea vieții oamenilor și dezvoltarea Romaniei”.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

Corina Crețu

Corina Crețu: Întârzierile de la linia de metrou M5 se pot repeta și în cazul liniei M6 spre aeroportul Otopeni, pentru care există deja bani de la UE

Published

on

© Corina Cretu/ Facebook

Fostul comisar european pentru politica regională, Corina Crețu, actualmente eurodeputat, atrage atenția că întârzierile de la linia de metrou M5 se pot repeta și în cazul liniei M6 spre aeroportul Otopeni, pentru care UE a aprobat o finanțare de 520 milioane de euro în 2019. 

„Normalitatea care a venit mai târziu: linia de metrou M5. Din păcate, termenul pentru M6 rămâne încă necunoscut. Mă bucur că, în sfârșit, toți cei care locuim în București – precum și cei care vizitează Capitala – putem beneficia de deschiderea liniei de metrou M5. În 2017 am aprobat în calitate de Comisar European pentru Politică Regională suma de 252 milioane EUR din Fondul de coeziune, special pentru acest proiect. Atunci, finalizarea lucrărilor era prevăzută pentru iunie 2018. Așadar, sunt aproape doi ani și jumătate de întârziere”, amintește Corina Crețu. 

Fostul comisar subliniază, însă, că „dincolo de nerespectarea acestui termen (care nu este, din păcate, primul), cred că e important să privim către proiectele viitoare”, făcând referire la un proiect de infrastructură de transport urban asemănător, însă cu potențialul de a ridica Bucureștiul la nivelul altor capitale europene în ceea ce privește dezvoltarea rețelei de transport public cu conexiune spre marile aeroporturi. 

„În 2019 am aprobat 520 de milioane EUR pentru construcția liniei 6 de metrou, între zona 1 Mai și centrul comercial Băneasa (unde urmează să fie amplasată stația Tokyo), precum și pentru achiziționarea a douăsprezece garnituri de metrou, fiecare cu câte șase vagoane. În final, acest proiect ar urma să lege stația de metrou 1 Mai de Aeroportul Internațional Otopeni – ceea ce ar înscrie Bucureștiul în rândul marilor capitale europene, care au o infrastructură bine pusă la punct între aeroport și centrul orașului”, spune politicianul român. „Deocamdată, însă, nu e cunoscut niciun termen de finalizare”, adaugă Corina Crețu, exprimându-și speranța „ca bucureștenii să beneficieze și de această linie de metrou cât mai curând posibil, pentru că banii deja există”.

Continue Reading

Corina Crețu

Corina Crețu, numită raportor al Comisiei pentru control bugetar a Parlamentului European privind utilizarea eficientă a Fondului de Solidaritate al UE

Published

on

© Corina Cretu/ Facebook

Corina Crețu, eurodeputat din partea Pro România, a fost numită raportor al Comisiei pentru control bugetar din Parlamentul European în ce privește eficiența utilizării de către statele membre a fondurilor UE disponibile prin intermediul Fondului de Solidaritate în cazul unor dezastre naturale.

În calitate de raportor, europarlamentarul Corina Crețu va trebui să verifice cât de eficient au fost utilizate fondurile respective și cum poate Uniunea Europeană să se asigure în viitor că acest fond va răspunde urgențelor majore din domeniul sănătății publice, în contextul crizei COVID-19.

De altfel, raportul a fost inițiat de Corina Crețu.

Fondul de solidaritate a fost conceput pentru a răspunde dezastrelor naturale și pentru a ajuta regiunile grav afectate din statele membre ale UE, precum și țările candidate. Din 2002, fondul a fost utilizat ca răspuns la evenimente catastrofale, inclusiv inundații, incendii, cutremure, furtuni și secetă.

Ca răspuns la focarul COVID-19 și la necesitatea urgentă de a aborda criza de sănătate publică asociată, domeniul de aplicare al Fondului de solidaritate al Uniunii Europene (FSUE) a fost extins pentru a acoperi urgențele majore de sănătate publică.

Comisia CONT are mandatul de a examina cât de eficient au fost cheltuite fondurile și de a analiza modul în care controlul și echilibrul bugetar pot fi efectuate în situații de criză.

De la revenirea sa în Parlamentul European, în iulie 2019, Corina Crețu a coordonat sau coordonează alte șapte rapoarte importante în activitatea legislativului european: raportul privind bugetul anual al UE pentru 2020, raportul special cu privire la frauda în comerțul online, raportul special cu privire la migrație, raportul Băncii Europene de Investiții pentru anul 2018, raportul privind protejarea intereselor financiare ale UE pentru anul 2018 și raportul privind mecanismele de cooperare transfrontalieră și raportul privind controlul activității financiare a Băncii Europene de Investiții pentru anul 2019.

De asemenea, Crețu a fost numită raportor pe opinie al Comisiei REGI pentru Mecanismul de redresare și reziliență din cadrul programului Next Generation EU.

Corina Crețu a fost membru al Parlamentului European din 2007, anul aderării României la UE, și până în 2014.

Din noiembrie 2014 a fost comisar pentru politică regională din partea României în Comisia Europeană condusă de Jean-Claude Juncker.

La 1 iulie 2019 a demisionat din funcție pentru a reveni în Parlamentul European ca urmare a alegerilor europene. În legislativul actual, Crețu este membru în Comisiile REGI și CONT, precum și membru supleant în Comisia AGRI.

Continue Reading

Corina Crețu

Eurodeputatul Corina Crețu propune extinderea termenelor de acordare a fondurilor pentru redresare: România ar putea beneficia de trei ani în plus pentru a accesa fondurile nerambursabile

Published

on

© European Union 2019 - Source : EP

Eurodeputatul Corina Crețu (PRO România, S&D) a propus joi, în Parlamentul European, extinderea termenelor pentru acordarea banilor europeni prin Mecanismul de Redresare și Reziliență al Uniunii Europene care pune la dispoziția statelor membre 672,5 de miliarde de euro pentru depășirea efectelor economice ale pandemiei.

“România ar putea beneficia de trei ani în plus pentru a accesa fondurile nerambursabile (…) Modificările pe care le-am depus sunt în beneficiul României, precum și a tuturor celorlalte State Membre”, a spus Crețu cu privire la această propunere.

În calitate de raportor din partea Comisiei pentru Dezvoltare Regională a Parlamentului European (REGI), prin amendamentele pe care le-a depus, Corina Crețu a propus o serie de modificări la Regulamentul privind funcționarea Mecanismului de Redresare și Reziliență al Uniunii Europene.

“Am solicitat ca termenele pentru accesarea granturilor – adică a fondurilor nerambursabile – să se prelungească. Astfel, cel puțin 60% din suma disponibilă pentru sprijinul nerambursabil ar trebui să fie accesat până la 31 decembrie 2024 (în loc de 2022, cum este prevăzut în actuala propunere), iar suma rămasă ar trebui să fie accesată până la 31 decembrie 2025 (în loc de 2024, cum este în actuala propunere). Tot până în 2025 am propus extinderea termenului limită pentru împrumuturile acordate statelor membre. Totodată, am definit mai clar direcțiile prioritare ale acestui mecanism: o atenție suplimentară ar trebui acordată tinerilor și femeilor”, a completat ea.

“Această pandemie a afectat asimetric diferite categorii sociale, iar tinerii și femeile i-au căzut cel mai adesea victime din punct de vedere economic. Urmează ca aceste amendamente să fie negociate, iar la finalul lunii septembrie să fie votate. Sper ca aceste modificări, care sunt în primul rând în beneficiul cetățenilor, să fie aprobate prin vot în Parlamentul European”, a conchis ea.

România va putea beneficia de o alocare de 79,9 miliarde de euro din planul uriaș de 1.824 de miliarde de euro aprobat de cei 27 de șefi de stat sau de guvern din UE pentru relansarea economiei în urma crizei provocate de pandemia de COVID-19. Planul este compus dintr-un fond de redresare Next Generation EU (NGEU) de 750 de miliarde de euro și din Cadrul Financiar Multianual 2021-2027  (CFM) de 1.074 de miliarde de euro.

Dintre cele 79,9 miliarde de euro, 33,5 miliarde de euro vor proveni din instrumentul Next Generation, al cărui nucleu este Mecanismul de redresare și reziliență.

Conform documentului de concluzii adoptat de liderii UE, un procent de 70 % din granturile acordate prin Mecanismul de redresare și reziliență este angajat în anii 2021 și 2022. Restul de 30 % este pe deplin angajat până la sfârșitul anului 2023. Ca regulă generală, volumul maxim al creditelor pentru fiecare stat membru nu va depăși 6,8 % din VNB-ul său.

Fondurile din cadrul Next Generation EU vor fi generate de împrumuturile pe care Uniunea Europeană și le va asuma ca o datorie comună, iar ele vor fi acordate sub formă de granturi (subvenții nerambursabile) și împrumuturi. Creditele vor putea fi obținute de fiecare stat membru în parte, inclusiv România, la dobânzi mici, în baza rating-ului de creditare foarte bun al Comisiei Europene. Practic, fiecare stat membru va accesa împrumuturi cu același nivel al dobânzii, iar creditele vor trebui rambursate până la 31 decembrie 2058.

România va primi 16,8 miliarde de euro sub formă de granturi și 16,7 miliarde de euro sub formă de împrumuturi.

Cele 33,5 miliarde de euro atribuite României vor fi defalcate după cum urmează: 30,5 miliarde euro pentru Facilitatea pentru redresare și reziliență (nucleul acestui plan bazat pe reforme și investiții); 1,4 miliarde de euro pentru programul React-EU; 650 de milioane de euro în cadrul Fondului pentru dezvoltare rurală și 1 miliard de euro prin intermediul Fondului pentru o tranziție justă.

Continue Reading

Facebook

SUA19 mins ago

Alegeri prezidențiale SUA: Ambasadorul Adrian Zuckerman explică procedura de vot prin corespondență pentru cetățenii americani din România

U.E.47 mins ago

Președinția germană a Consiliului UE propune un mecanism care condiționează accesul la fondurile europene de respectarea statului de drept (Reuters)

U.E.1 hour ago

Grecia va muta în următoarele zile 3000 de refugiați din insula Lesbos pe continent

ROMÂNIA2 hours ago

Primarul Varșoviei îl felicită pe Nicușor Dan pentru noul mandat la PMB: Să lucrăm împreună pentru un mai bun viitor al orașelor noastre

ROMÂNIA3 hours ago

Sondaj: Încrederea românilor în timpul pandemiei, mai mare în Uniunea Europeană decât în propriul Guvern

U.E.3 hours ago

Inaugurarea Parchetului European: Laura Codruța Kövesi și cei 22 de procurori europeni și-au luat angajamentul solemn în fața Curții de Justiție a UE, marcând astfel debutul oficial al activităților EPPO

ROMÂNIA3 hours ago

România: Comisia Europeană aprobă redirecționarea a 550 milioane de euro din fondurile de coeziune pentru sprijinirea IMM-urilor afectate de COVID-19

EDITORIALE3 hours ago

Editorial Dan Cărbunaru: Omul Nou

COMISIA EUROPEANA4 hours ago

Noul plan de acțiune privind uniunea vamală: Comisia Europeană va prezenta în octombrie inițiativa „Ghișeul Unic”. Ce alte acțiuni cheie mai sunt prevăzute

ROMÂNIA4 hours ago

Ministrul Bogdan Aurescu: Avem nevoie de tânăra generație în domeniile relațiilor internaționale și diplomației, mai mult ca oricând

SUA19 mins ago

Alegeri prezidențiale SUA: Ambasadorul Adrian Zuckerman explică procedura de vot prin corespondență pentru cetățenii americani din România

COMISIA EUROPEANA5 hours ago

Uniunea Vamală: Comisia Europeană, nou plan de acțiune care să creeze condiții mai bune de funcționare, inovare și eficiență pentru vămile din UE

Marian-Jean Marinescu7 hours ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu susține reducerea emisiilor de carbon în toate domeniile, dar cu condiția protejării locurilor de muncă în zonele afectate

CONSILIUL EUROPEAN6 days ago

Charles Michel, apel la liderii lumii la 75 de ani de la crearea ONU: Curajul nostru de astăzi va crea oportunități pentru ca generațiile de mâine să-și deschide aripile

ROMÂNIA2 weeks ago

Ludovic Orban, la începerea lucrărilor la conducta submarină Midia – MGD: Susținem investițiile în gaze naturale care pot genera dezvoltare economică și creșterea calității vieții

Dragoș Pîslaru2 weeks ago

Dragoș Pîslaru: România trebuie să găzduiască viitoarea agenție a UE pentru cercetări biomedicale. Nu mai putem rata o nouă ocazie

Dacian Cioloș2 weeks ago

Dacian Cioloș: Legătura dintre bani și valori și consolidarea resurselor proprii sunt două aspecte esențiale în reconstrucția proiectului european

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Seceta pedologică din România, menționată de Ursula von der Leyen în pledoaria pentru salvarea ”planetei noastre fragile”: Am văzut tot ce se întâmplă în jurul nostru: de la incendiile din Oregon până la culturile din România distruse de cea mai puternică secetă de zeci de ani

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Comisia Europeană va numi în premieră un coordonator anti-rasism care să lucreze direct cu societatea civilă și instituțiile

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Ursula von der Leyen anunță investiții de până la 20% din valoarea fondului de redresare Next Generation EU pentru a pava „calea europeană spre era digitală”

Advertisement
Advertisement

Trending