Connect with us

Corina Crețu

Corina Crețu, eurodeputat și fost comisar european pentru politică regională, apel la Guvernul României pentru a evita dezastrul dezangajării fondurilor europene pe toate programele de finanțare din fonduri structurale

Published

on

©️ Corina Crețu/ Facebook

Corina Crețu, actual eurodeputat și fost comisar european pentru politică regională, face apel la Guvernul României pentru a evita dezangajarea fondurilor europene pe toate programele de finanțare din fonduri structurale, risc foarte crescut potrivit unei note interne a Guvernului, se arată într-o postare pe Facebook.

Potrivit informațiilor prezentate de Euractiv.ro, în notă se precizează că România nu are în prezent nicio strategie pentru următorul exercițiu financiar 2020-2024. În document se mai vorbește despre faptul că există riscul de dezangajare automată a fondurilor europene dar că estimările lunare acoperă acest risc dar acest lucru depinde de ritmul în care se va derula implementarea proiectelor în următoarele luni.

În acest context, fostul comisar european și-a exprimat ,,profunda ingrijorare” în legătură cu materialul prezentat în presă și avertizează că ,,situația riscă să compromită șansele pentru o viață mai bună pentru cetățenii României și șansele de dezvoltare pe termen lung ale țării”.

Corina Crețu amintește de avertismentele ei date Guvernului în acest sens și descrie situația ca depăsind ,,cele mai negre previziuni”.

,,Documentul care circulă acum în Guvern depășește și cele mai negre previziuni. Am atras atenția în repetate rânduri, în calitate de Comisar European pentru Politică Regională, asupra faptului că în lipsa unei abordări coerente din partea Guvernului României, riscul dezangajării fondurilor europene pentru țara noastră este unul cât se poate de real! Am sperat mereu că există, dincolo de declarații politice, viziune și competență. Vedem, însă, că nu este cazul. Iată că, din păcate, acest scenariu începe să prindă contur, iar acuzele care mi s-au adus se dovedesc a fi fost complet nefondate”, scrie fostul oficial al Comisiei Europene, care face trimitere la acuzațiile potrivit cărora nu a ajutat România din poziția de influentă în care s-a aflat timp de aproape 5 ani.

,,E trist să vezi că toate avertismentele mele publice din ultimii ani sunt recunoscute prin documente oficiale ale Guvernului Romaniei”, mai punctează aceasta.

Ce conține nota internă care circulă în Guvern?

În documentul respectiv este recunoscut că există riscul de dezangajare automată a fondurilor la 31.12.2019,  care se menține în prezent pentru toate programele operaționale, cu excepția Programului Operațional de Asistentă Tehnică. Este vorba de aproximativ 9 miliarde de euro, finantări acordate prin Fondurile Structurale și de Investiții Europene, cunoscute ca Programul Operațional Infrastructură Mare, Programul Operațional Competitivitate, Programul Operațional Regional, Programul Operațional Capacitate Administrativă, Programul Operațional Capital Uman, Progamul Național de Dezvoltare Rurală, Programul Operațional Pescuit și Afaceri Maritime.

De asemenea, se precizează că România nu are în prezent nicio strategie pentru următorul exercițiu financiar 2020-2024. În document se mai spune, totuși, că estimările lunare acoperă acest risc, insă acest lucru depinde de ritmul în care se va derula implementarea proiectelor în următoarele luni.

Problemele de fond expuse de Corina Crețu

Corina Crețu mai expune în postarea sa pe Facebook și câteva probleme de fond pentru înțelegerea gravitătii situației:

  • Gradul de absorbție a fondurilor europene de către România, pentru perioada 2014-2020, este de doar 20%, iar în ceea ce privește infrastructura mare, principalul proiect pe care l-am semnat și care a fost finanțat în acest exercițiu financiar este cel legat de reabilitarea căii ferate Radna (Arad)-Gurasada-Simeria (Hunedoara), pentru care Comisia Europeană a aprobat fonduri în valoare de 1,3 miliarde EUR.
  • Am atenționat Guvernul României încă din luna februarie a acestui an că există riscul real ca proiectul Infrastructurii Luminii Extreme-Fizică Nucleară (ELI-NP) de la Măgurele să nu mai poată fi finalizat în actualul exercițiu bugetar-ceea ce nu doar că ar genera importante pierderi financiare, ci ar afecta credibilitatea întregii investiții. Amintesc, în acest context, că Proiectul ELI-NP de la Măgurele este cea mai importantă investiție europeană în domeniul cercetării din România, fiind parte a unei infrastructuri paneuropene de cercetare la care participă România, Cehia și Ungaria și pentru care finanțarea europeană este de aproximativ 800 milioane EUR.
  • Perioada de finanțare 2014-2020 a început fără ca România să aibă o listă cu proiecte mature și care să poată fi imediat implementate-ceea ce a produs întârzieri semnificative în faza de implementare a proiectelor, afectând, implicit, și rata de absorbție.

Fostul comisar european mai precizează că ,,m -am zbătut ca România să primească o alocare suplimentară pentru bugetul european 2021-2027” și atrage atenția că pentru aprobarea propunerii de către Parlamentul European și de Consiliu, ,,România trebuie să dovedească acum că știe cum să folosească fondurile europene în beneficiul cetățenilor, fiind necesară o pregătire atentă a proiectelor, care să fie temeinic abordate”.

Apel către Guvern pentru a evita situația extrem de gravă a dezangajării fondurilor europene

Corina Crețu transmite că ,,încă există șanse de redresare, dar trebuie crescut ritmul și trebuie să existe o abordare matură, dublată de voință politică reală”.

În ceea ce o privește, fostul comisar european pentru politică regională spune că a acordat ,,tot sprijinul Guvernelor României pentru a aduce bani europeni în țară-mai ales acolo unde e nevoie de ei: pentru spitale, pentru zonele defavorizate, pentru locuri de muncă, pentru tineri”. Ea adaugă că se folosește de platforma de social media pentru a trage, din nou, un semnal de alarmă: ,,Este nevoie de mai multe eforturi pentru a recupera timpul și șansele pierdute!”

,,Fac, așadar, un apel către Guvernul României să se aplece cu toată seriozitatea asupra acestei probleme, care-dacă se va concretiza-va afecta, în cele din urmă, viața fiecărui român în parte”, este mesajul transmis de Corina Crețu.

În fine, din poziția de eurodeputat în care se regăseste acum, Corina Crețu scrie că nu îi rămane ,,decât speranța ca lucrurile să se îndrepte, în special prin contribuția echipei de profesioniști de la PRO Romania”:

,,Sunt bucuroasă că voi lucra în Parlamentul European cu Mihai Tudose, un om de excepție și un profesionist desăvârșit. Tocmai ne-am întors de la Strasbourg, unde a avut loc prima sesiune plenară a noului Parlament European, împartindu-ne sarcinile așa încât să contribuim , cu experiență și cunoștințele noastre, la îmbunătățirea vieții oamenilor și dezvoltarea Romaniei”.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Corina Crețu

Eurodeputatul Corina Crețu, la patru ani de la semnarea Programului Operațional Infrastructură Mare: Asistăm în continuare la declinul infrastructurii din România

Published

on

© European Parliament

Eurodeputatul Corina Crețu (Pro România/ S&D) a susținut duminică, pe Facebook, că ”asistăm în continuare la declinul infrastructurii din România”, într-o postare menită să marcheze aniversarea a patru ani de la semnarea Programului Operațional Infrastructură Mare (POIM) 2014-2020, program pe care Crețu l-a lansat împreună cu Guvernul României în calitate de comisar european pentru politică regională.

Se împlinesc, zilele acestea, patru ani de la momentul semnării Programului Operațional Infrastructură Mare (POIM) 2014 – 2020, pe care l-am lansat în 2015 alături de fostul Premier Victor Ponta. Prin intermediul POIM, România beneficiază de aproape 10 miliarde EUR din partea Uniunii Europene pentru finanțarea principalelor priorități de dezvoltare în sectorul de transport. Încă de la semnarea acestui document primordial, mi-am exprimat convingerea fermă că fără o infrastructură modernă, România nu se va putea dezvolta și nu va putea deveni ceea ce ne dorim cu toții – o țară în care oamenii sa aibă o viața mai bună, economia locală și cea națională să prospere, iar tinerii să-și dorească să rămână, să studieze, să lucreze și să-și întemeieze o familie. Și în calitate de Membru al Parlamentului European, rămân o susținătoare a investițiilor în autostrăzi, căi ferate și aeroporturi, care să conecteze localitățile României între ele, dar și țara noastră la Uniunea Europeană”, a scris Corina Crețu pe Facebook.

”Din păcate, în pofida muncii pe care am depus-o alături de colegii mei din Comisia Europeană, în strânsă colaborare cu Guvernul Ponta, pentru a folosi acești bani europeni acordați țării noastre, asistăm în continuare la declinul infrastructurii din România, cauzat de managementul deficitar, gradul ridicat de uzură și întreținerea inadecvată”, a continuat aceasta.

Corina Crețu a precizat că rămâne ”cu satisfacția” semnării finanțării unor proiecte de infrastructură ”absolut esențiale pentru România”.

Eurodeputatul a enumerat, în acest sens: construirea secţiunii dintre localitățile Dumbrava şi Deva, din autostrada Lugoj-Deva, rețeaua de infrastructură rutieră integrată pentru zona orbitală din București (Centura Bucureștiului), îmbunătățirea serviciilor de transport pe liniile de metrou din Capitală; modernizarea rețelei de cale ferată Gurasada – Simeria.

Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM) a fost elaborat pentru a răspunde nevoilor de dezvoltare ale României identificate în Acordul de Parteneriat 2014-2020 şi în acord cu Cadrul Strategic Comun şi Documentul de Poziţie al serviciilor Comisiei Europene. 

POIM finanţează activităţi din patru sectoare: infrastructura de transport, protecţia mediului, managementul riscurilor şi adaptarea la schimbările climatice, energie şi eficienţă energetică, contribuind la Strategia Uniunii pentru o creştere inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii.

POIM beneficiază de o alocare financiară de cca. 10,8 miliarde de euro, din care: 6,94 miliarde de euro prin fondurile politicii de coeziune, 2,28 miliarde de euro prin Fondul European de Dezvoltare Regională, 1,62 miliarde de euro c0-finanțare.

Corina Crețu a fost membru al Parlamentului European din 2007, anul aderării României la UE, și până în 2014.

Din noiembrie 2014 a fost comisar pentru politică regională din partea României în Comisia Europeană condusă de Jean-Claude Juncker.

La 1 iulie 2019 a demisionat din funcție pentru a reveni în Parlamentul European ca urmare a alegerilor europene. În legislativul actual, Crețu este membră în Comisiile REGI și CONT, precum și membru supleant în Comisia AGRI.

Continue Reading

Corina Crețu

Europarlamentarul Corina Crețu: Discuțiile despre nevoia modernizării sistemului de urgență 112 au început încă din 2017, când, din poziția de comisar european, ”am alocat fonduri europene și în această direcție”

Published

on

Europarlamentarul Corina Crețu (PRO România, S&D) a acuzat întârzirea investițiilor în modernizarea sistemului 112, factor favorizant al tragediei de la Caracal.

Fostul comisar european pentru Politica regională și-a arătat dezamăgirea față de faptul că ”toate semnalele pe care le-am transmis din partea Comisiei Europene din ultimii ani au fost ignorate și politizate”.

Aceasta a anunțat printr-o postare pe pagina sa de Facebook că ”discuțiile despre necesitatea modernizării sistemului de apeluri de urgență au început încă din 2017 – când am alocat fonduri europene și în această direcție. Atrăgeam atunci atenția asupra nevoii accelerării procesului de modernizare a acestui sistem”, a scris eurodeputatul român.

”Iată că suntem la aproape doi ani distanță și România a trecut printr-o nouă tragedie… E trist că banii europeni nu sunt folosiți acolo unde e cel mai mare nevoie de ei: pentru spitale, drumuri, proiecte care fac viața oamenilor mai bună și care pot preîntâmpina astfel de situații tragice”, a mai spus Corina Crețu.

Poziția europarlamentarului român este întărită de decizia Comisiei Europene, care a lansat joi, 25 iulie, proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor în ceea ce privește numărul de urgență 112 în cazul României, potrivit unui comunicat al Executivului european.

Mai precis, ţara noastră nu a furnizat informaţii cu privire la operatorii de servicii esenţiale identificaţi în temeiul legislaţiei UE privind securitatea reţelelor şi a sistemelor informatice (Directiva (UE) 2016/1148), potrivit CE.

Continue Reading

Corina Crețu

Europarlamentarul Corina Crețu și-a exprimat ”profunda durere față de tragediile petrecute în Caracal”: E inadmisibil ce s-a întâmplat și trebuie să se facă dreptate

Published

on

Europarlamentarul Corina Crețu (S&D, PRO România) și-a exprimat ”profunda durere față de tragediile petrecute în Caracal”, arătându-și revolta față de evenimentele care au avut loc.

”E inadmisibil ce s-a întâmplat și trebuie să se facă dreptate. Aceste tragedii ar trebui să fie o lecție în primul rând pentru noi toți, dar mai ales pentru guvernanți și administrațiile locale.”, a scris europarlamentarul într-o postare pe pagina sa de Facebook.

” Trăim într-o societate tot mai divizată, în care ne înstrăinăm simțitor unii de alții și în care parcă uităm, pe zi ce trece, să fim oameni.  Zilele acestea, călătorind prin țară, am suferit văzând, din nou, că orașele României, dar mai ales satele se golesc din ce în ce mai mult, căzând pradă sărăciei și adesea fărădelegii. Iar cei mai afectați sunt copiii – puțini, atât cât mai sunt, în mediul rural.  Satul românesc, rădăcinile noastre culturale – dar în același timp simbol al continuității și viitorului pentru orice țară, se află în paragină. Și odată cu pierderea acestuia, dispare și ceva din noi: solidaritatea, bucuria pentru alții și… omenia.”, a mai scris Corina Crețu.

Fostul comisar european pentru politică de coeziune a mai precizat că dezvoltarea orașelor și, cu precădere, a satului românesc, trebuie să devină o prioritate.

Corina Crețu și-a arătat dezamăgirea față de disfuncționalitățile ce au acaparat politica. ” Din păcate, de prea mult timp, politica și-a întors fața de la cetățeni și nu-și mai înțelege rolul, prinsă între jocuri de culise și calcule reci, care nu aduc, în cele din urmă, plus-valoarea pe care o așteaptă oamenii și la care sunt pe deplin îndreptățiți”, a mai menționat europarlamentarul român.

Continue Reading

Cum pot vota românii din diaspora la alegerile prezidențiale

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending