Corespondență din Madrid

Liderii țărilor NATO au coborât cortina peste summitul aliat de la Madrid la capătul a două zile în care și-au pus semnătura politică asupra unor decizii care vor orienta strategic Alianța Nord-Atlantică în următoarea decadă și vor defini acțiunile NATO în epoca unei competiții acerbe pentru supremație globală cu regimurile autocratice. Însoțiți de noua realitate de securitate în Europa, în care Rusia a pulverizat pacea și ordinea de securitate continentală alegând calea războiului împotriva Ucrainei, șefii de stat și de guvern 30 de națiuni nord-atlantice au adoptat noul Concept Strategic al Alianței, au hotărât consolidarea pe termen lung a prezenței NATO pe flancul estic în baza noii abordări de “apărare înaintată”, au decis să invite Finlanda și Suedia să adere Alianță. și s-au reunit în premieră cu liderii partenerilor democratici din Indo-Pacific.

Dar, poate mai mult ca niciodată în istoria celor 18 ani de apartenență la NATO, fiecare decizie strategică majoră a implicat România și securitatea sa. Summitul de la Madrid din acest an, desfășurat la 25 de ani de la precedenta reuniune nord-atlantică în capitala iberică, când România nu a fost invitată să adere la NATO, reprezintă cel mai important moment strategic pentru securitatea României, țară aflată la porțile conflictului ruso-ucrainean și riverană la Marea Neagră, spațiu maritim utilizat de Rusia ca platformă de lansare a războiului său contra Ucrainei. Câteva dintre argumentele pentru această aserțiune să găsesc în noul Concept Strategic, altele în declarația finală a summitului de la Madrid, iar ultimele, dar nu cele din urmă, în deciziile politice între aliați. Iată de ce: 

Conceptul Strategic

Ridicarea Rusiei la rangul de cea mai directă, semnificativă și serioasă amenințare la adresa securității euro-atlantice nu reprezintă doar o despărțire de conceptul precedent, care devenise caduc în această accepțiune întrucât Rusia era privită ca potențial partener strategic în urmă cu 12 ani. Încadrarea Rusiei ca entitate statală și nu prin prisma comportamentului său la rubrica amenințărilor reprezintă o degradare fără precedent de la sfârșitul Războiului Rece. Conceptuală desigur, această definire a fost esențială pentru ca aliații să ridice regiunea Mării Negre la rangul de importanță strategică pentru securitatea euro-atlantică, o premieră pentru un Concept Strategic al Alianței care va oferi României cadrul de a construi noi decizii și măsuri aliate pentru zona Mării Negre. Totodată, această definiție este esențială pentru… “apărarea înaintată”.

Declarația finală de la Madrid

Ca urmare a agresiunii militare a Rusiei în Ucraina liderii aliați au stabilit o nouă bază de referință pentru postura de descurajare și apărare. Una caracterizată de consolidare pe termen lung, cu o abordare de 360 de grade, în domeniile terestru, aerian, maritim, cibernetic și spațial și împotriva tuturor amenințărilor și provocărilor și cu măsuri care vor consolida apărarea înaintată. Acest nou concept înlocuiește vechile terminologii și lasă loc ambiției strategice a României din ultimii șase ani: omogenizarea conceptuală, unitară și coerentă a flancului estic. Din 2016 și până la zorii zilei de 24 februarie 2022, zona flancul estic al NATO a fost decupată militar printr-o prezență înaintată consolidată în Polonia și țările baltice și printr-o prezență înaintată adaptată în România și în Bulgaria. O relativă echilibrare practică s-a produs la două zile de la debutul conflictului ruso-ucrainean, când NATO a activat planurile de apărare și a dislocat pentru prima dată în istorie Forța sa de Reacție Rapidă chiar în România, dar și la 30 de zile de începutul războiului, când liderii țărilor NATO au decis să înființeze încă patru grupuri de luptă în Bulgaria, Slovacia, România și Ungaria, declanșând astfel procesul de resetare și echilibrare a apărării NATO în regiune după înființarea, în 2017, a primelor patru grupuri de luptă în Polonia, Estonia, Letonia și Lituania. Această strategie militară diferențiată între nordul și sudul flancului estic a luat sfârșit în 2022, la Madrid. Cum?

Prin deciziile de resetare a posturii de apărare și descurajare care vizează flancul estic în integralitatea sa. Aliații NATO s-au angajat să desfășoare pe flancul estic forțe suplimentare pregătite de luptă, care să extindă grupurile de luptă existente la unități de mărimea unei brigăzi, acolo unde și atunci când este necesar, susținute de planuri de apărare regionale, bazate pe cu forțe specifice pre-alocate pentru anumiți aliați regionali. Practic, este vorba despre întăriri militare credibile și disponibile rapid, de echipamente pre-poziționate și de o comandă și un control îmbunătățite. Toate acestea, în timp ce NATO va urmări sporirea efectivelor Forței de Reacție Rapidă de la 40.000 la 300.000 de soldați.

Pentru România, toate acestea înseamnă un lucru major: A fost adoptată arhitectura decizională prin care România va putea, în mod practic, să echilibreze infrastructura de apărare și amprenta militară dintre nordul și sudul flancului estic, care de acum va fi privit ca un întreg.

SUA, sub umbrela Parteneriatului Strategic, și Franța, sub drapel NATO, vor asigura securitatea României

Cea mai puternică forță militară din lume (SUA) și cea mai mare armată din Europa continentală (Franța) sunt aliații reper pentru securitatea României.

Decizia președintelui Joe Biden, anunțată la summitul NATO de la Madrid, de a spori contribuția forțelor americane în Europa și de a schimba postura militară a SUA pe flancul estic plasează Polonia, care va găzdui Corpul V al Armatei SUA, deci prima prezență militară americană permanentă pe flancul estic, și România, care va avea pe teritoriul său o brigadă rotativă de luptă și comandamentul acesteia capabile să disloce elemente subordonate pe flancul estic, în poziția de a fi nucleul prezenței de descurajare și apărare americane de la Marea Baltică la Marea Neagră.

Prin această decizie cu privire la România ia naștere conceptul de “prezență permanentă prin rotație“. În baza acestei formule, amprenta militară americană și aliată în România va crește substanțial, iar rotația forțelor la un interval planificat din punct de vedere militar (șase – nouă luni) va presupune că atunci când anumite efective militare își încheie misiunea, altele le înlocuiesc.

La finalul summitului NATO și președintele francez Emmanuel Macron a anunțat instalarea unei prezenței militare franceze pe termen lung în România cu “o brigadă care poate fi activată în caz de nevoie” și “cu sisteme cu rază medie de acțiune”, în contextul în care Franța conduce grupul de luptă al NATO în România. Decizia Franței se subsumează măsurilor convenite în Declarația finală a summitului cu privire la ridicarea grupurilor de luptă la nivel de brigadă, dacă și când situația de securitate și mediul strategic regional o impun.

În calitate de națiune lider a prezenței NATO România, Franța pune la dispoziție o brigadă de întărire care poate fi activată de pe teritoriul francez în caz de nevoie. Cu alte cuvinte, efectivele acestei brigăzi vor fi staționate în Franța și vor putea fi dislocate rapid, în caz de necesitate.

Cei mai importanți parteneri strategici ai României vor spori securitatea țării noastre.

Summitul NATO de la Madrid mai are și alte câteva semnificații regionale și strategice importante pentru România.

Adoptarea pachetului de sprijin pentru Republica Moldova și pentru Georgia are nuanțe diferite. Dacă în ceea ce privește Chișinăul este în fibra istorică a acțiunii externe a Bucureștiului să pledeze și să influențeze decizii care să aducă un plus de siguranță Republicii Moldova, referitor la Tbilisi este un semnal de credibilitate regională și acțiune consecventă pentru partenerii georgieni, riverani și ei Mării Negre, după ce aceștia nu au primit statutul de țară candidată la UE. În schimb, reconfirmarea politicii ușilor deschise și a deciziilor summitului de la București privind perspectiva euro-atlantică a Ucrainei și a Georgiei în noul Concept Strategic este un alt rezultat notabil.

Deciziile de a invita Finlanda și Suedia să adere la NATO au fost deblocate și prin Marea Neagră. Implicarea României în schimbarea atitudinii Turciei, care a renunțat la veto-ul său împotriva extinderii, a fost asumată oficial, iar întâlnirea bilaterală dintre președintele Klaus Iohannis și președintele turc Recep Tayyip Erdogan, prima după șase ani, vine să susțină această intensificare a dialogului politic. Aderarea celor două țări scandinave va “NATO-iza” regiunea Mării Baltice, oferind un plus de securitate flancului estic, în vreme ce contextul regional de la Marea Neagră impune o relație strategică cu Turcia.

La 25 de ani de la primul summit aliat de la Madrid, când România a fost amânată primind în schimb beneficiul unui Parteneriat Strategic cu Statele Unite, deciziile de la summitul din 2022 din capitala Spaniei confirmă faptul că într-o epocă a competiției strategice și a revenirii războiului pe sol european, România este și va fi apărată și protejată. 

Corespondență din Madrid

Preşedintele american Joe Biden a lăudat joi, la finalul summitului NATO de la Madrid, mai multe țări aliate, între care și România pentru creşterea investiţiilor în apărare, evidenţiind planul Germaniei de a-şi creşte cheltuielile militare cu 100 de miliarde de euro.

“Germania s-a angajat să cheltuiască 2% în viitor și a anunțat un fond special pentru armata sa de peste 100 de miliarde de dolari. Slovacia, Republica Cehă și Țările de Jos au anunțat că își vor respecta, de asemenea, angajamentele de 2%. Polonia, România, Estonia, Letonia, Lituania vor face mai mult de 2,5 la sută, unele chiar 3 la sută“, a spus Biden la o conferinţă de presă la finalul summitului NATO de la Madrid, făcând referire la orientările NATO ca statele membre să aloce apărării un buget de cel puţin 2% din PIB.

Și secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a afirmat că alocarea a 2% din PIB pentru apărare reprezintă “un punct de plecare” și nu un “plafon”. În ceea ce privește România, președintele Klaus Iohannis a declarat că începând cu anul viitor bugetul alocat Armatei va fi de 2,5%, arătând că acest plan va fi unul pe cel puţin zece ani, iar o parte semnificativă va fi pentru investiţii.

În continuare, Joe Biden a ținut să precizeze că a reafirmat angajamentul SUA în temeiul articolului 5 și faptul că acesta este “sacru”. “Un atac asupra unuia dintre noi este un atac asupra tuturor, iar noi vom apăra fiecare centimetru din teritoriul NATO. Fiecare centimetru din teritoriul NATO”, a spus el.

Liderul de la Casa Albă a reluat anunțul său de la debutul summitului cu privire la intensificarea prezenței militare americane în Europa.

“În ceea ce ne privește, Statele Unite fac exact ceea ce am spus că vom face dacă Putin ne invadează: ne îmbunătățim poziția de forță în Europa. Vom staționa mai multe nave aici, în Spania. Vom staționa mai multă apărare aeriană în Italia și Germania, mai multe F-35 în Regatul Unit, și, pentru a ne întări flancul estic, un nou sediu permanent pentru Corpul 5 al armatei în Polonia. În plus, o echipă de luptă de brigadă suplimentară poziționată în România, precum și desfășurări rotative suplimentare în țările baltice“, a precizat el.

Biden a anunțat miercuri, la începutul summitului NATO de la Madrid, că SUA își vor intensifica prezența militară în Europa ca răspuns la agresiunea militară a Rusiei în Ucraina, iar în România vor fi trimiși încă 3.000 de militari americani la nivelul unei brigăzi de luptă dislocată prin rotație și 2.000 de membri ai personalului militar, ceea ce va crește prezența militară americană în țara noastră la 7.000 de militari.

Ulterior, președintele Klaus Iohannis a subliniat că suplimentarea prezenţei militare americane va avea un rol benefic pentru România, dar şi pentru securitatea întregii regiuni, precizând că este vorba despre dislocarea unui Comandament la nivel de brigadă de luptă în ţara noastră.

La finalul summitului NATO și președintele francez Emmanuel Macron a anunțat instalarea unei prezenței militare franceze pe termen lung în România cu “o brigadă care poate fi activată în caz de nevoie” și “cu sisteme cu rază medie de acțiune”, în contextul în care Franța conduce grupul de luptă al NATO în România.

Corespondență din Madrid

Preşedintele Klaus Iohannis a pledat joi, în ultima zi a summitului NATO de la Madrid, pentru adoptarea cât mai curând a unei noi declarații comune UE – NATO, manifestând susținerea României în acest sens pentru ca ambele organizații să poată gestiona printr-o abordare comună sprijinul pentru Ucraina.

Şeful statului a participat, de marţi până joi, la reuniunea şefilor de stat şi de guvern ai Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) de la Madrid, unde liderii euro-atlantici au adoptat noul Concept Strategic al Alianței, au hotărât consolidarea pe termen lung a prezenței NATO pe flancul estic în baza noii abordări de “apărare înaintată” pe termen lung, au decis să invite Finlanda și Suedia să adere Alianță. și s-au reunit, în premieră, cu liderii partenerilor democratici din Indo-Pacific, precum și cu liderii UE. Noul Concept Strategic numește Rusia drept cea mai directă amenințare la adresa securității euro-atlantice, o recalificare fundamentală a relațiilor cu Moscova, care în precedentul concept strategic din 2010 era considerată un potențial partener strategic. De asemenea, China este abordată în premieră într-un astfel de document, fiind definită ca o “provocare sistemică”, iar regiunea Mării Negre este recunoscută, tot pentru prima dată în concepția strategică aliată, ca zonă de importanță strategică pentru securitatea euro-atlantică. În completarea Conceptului Strategic, liderii aliați au resetat postura NATO de apărare și descurajare cu decizii privind creșterea grupurilor de luptă de pe flancul estic la nivel de brigadă, planuri de apărare regionale cu forțe specifice pre-alocate pentru anumiți aliați regionali și sporirea efectivelor Forței de Reacție Rapidă a NATO de la 40.000 la 300.000 de soldați.

Summitul Alianței Nord-Atlantice este a treia reuniune de vârf a Organizației din acest an, dar prima cu caracter regulat, primele două, din 25 februarie și 24 martie, cu caracter extraordinar, fiind convocate în contextul invaziei militare a Ucrainei de către Rusia. La summitul din 25 februarie, la o zi după declanșarea invaziei ruse în Ucraina, liderii aliați au stabilit, pentru prima dată în istoria Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord, desfăşurarea unor elemente ale Forţei de Reacţie Rapidă a NATO și activarea planurilor de apărare pentru flancul estic. La reuniunea din 24 martie, aceștia au hotărât înființarea a patru noi grupuri de luptă pe flancul estic, în Bulgaria, România, Slovacia și Ungaria.

Citiți și

NATO a adoptat noul Concept Strategic pentru o epocă a competiției strategice: Rusia, cea mai directă amenințare. China, provocare sistemică. Parteneriatul sino-rus este împotriva valorilor noastre

Declarația finală a summitului NATO de la Madrid consfințește extinderea Alianței: Liderii euro-atlantici invită Finlanda și Suedia să devină state membre NATO

Președintele a participat, miercuri, 29 iunie, la prima reuniune formală a Consiliului Nord-Atlantic, la nivelul șefilor de stat și de guvern, care a abordat invazia militară a Rusiei împotriva Ucrainei și implicațiile pe termen lung în plan regional, euroatlantic și global. În cadrul acestei reuniuni, au fost adoptate Noul Concept Strategic al NATO, Declarația Summitului, măsurile pentru consolidarea și eficientizarea posturii NATO de descurajare și apărare pe Flancul Estic și a fost decisă intensificarea sprijinului pentru Ucraina și alți parteneri – Republica Moldova și Georgia.

Tot la data de 29 iunie, președintele Klaus Iohannis a participat la cea de-a doua reuniune formală a Consiliului Nord-Atlantic la nivelul șefilor de stat și de guvern, cu participarea șefilor de stat și de guvern din Australia, Finlanda, Japonia, Republica Coreea, Noua Zeelandă, Suedia, Georgia și a Președinților Consiliului European și Comisiei Europene. Liderii din statele membre NATO au discutat, împreună cu partenerii care împărtășesc aceeași viziune, provocările și amenințările globale, inclusiv asertivitatea unor actori autoritari, printre care și China, precum și articularea unei poziții comune față de aceștia, cu accent pe obiectivul prezervării și consolidării ordinii internaționale bazate pe reguli.

Citiți și Democrațiile din Indo-Pacific, în premieră la un summit NATO. Stoltenberg: Observăm o aprofundare a parteneriatului strategic dintre Moscova și Beijing

În continuare, șeful statului a luat parte joi, 30 iunie, la cea de-a treia reuniune a Consiliului Nord-Atlantic la nivelul șefilor de stat și de guvern dedicată provocărilor și amenințărilor din Vecinătatea Sudică. În cadrul acestei reuniuni, au fost abordate progresele în lupta contra terorismului, modalitățile de asigurare a securității alimentare și răspunsul la alte provocări provenite din Vecinătatea Sudică a Alianței, precum și posibilitățile de sprijin aliat pentru capacitățile de apărare ale partenerilor din Sud.

În cadrul Summitului, șeful statului român a participat, în seara zilei de 29 iunie, la dineul transatlantic oferit de Premierul spaniol Pedro Sanchez, iar în dimineața zilei de 30 iunie, la ceremonia de semnare a Scrisorii de angajament privind Fondul de Inovare al NATO, care corespunde aprobării, de către liderii la nivel înalt, a Cartei acceleratorului pentru inovare în domeniul apărării (DIANA).

Citiți și Klaus Iohannis: Marea Neagră, inclusă pentru prima dată în Conceptul Strategic. Și nordul și sudul flancului estic se vor baza pe prezență SUA și grupuri de luptă

În discuțiile în format aliat ale Summitului, președintele a salutat reflectarea, în Noul Concept Strategic, în mod realist, a situației actuale de securitate, plecând de la recunoașterea Rusiei ca amenințare principală directă la adresa NATO, precum și menționarea, pentru prima dată într-un concept strategic, a importanței strategice a regiunii Mării Negre pentru securitatea euroatlantică. Totodată, Klaus Iohannis a subliniat importanța fundamentală a deciziilor privind consolidarea pe termen lung a posturii aliate de descurajare și apărare pe Flancul Estic, în măsură să răspundă situației de securitate regionale actuale.  

În intervenția sa în cadrul celei de-a doua sesiuni de discuții aliate, președintele Klaus Iohannis a salutat prezența la Summitul NATO de la Madrid a partenerilor globali care împărtășesc o viziune  comună și a reiterat, și cu acest prilej, necesitatea consolidării politicii de parteneriate a Alianței Nord-Atlantice, precum și a continuării acțiunii unitare, aspecte de importanță deosebită, mai ales în contextul actualelor provocări și amenințări fără precedent la adresa securității și a ordinii internaționale bazate pe reguli.

Președintele României a evidențiat implicațiile globale ale agresiunii ilegale a Federației Ruse împotriva Ucrainei și efectele acesteia asupra stabilității regionale și globale, în plan umanitar, economic, energetic, precum și în ceea ce privește securitatea alimentară, cu impact asupra tuturor partenerilor care împărtășesc aceleași obiective și valori ai NATO (like-minded partners), inclusiv a celor din regiunea Asia – Pacific, precum și a statelor din Vecinătatea Estică și cea Sudică a NATO.

Citiți și La solicitarea “majoră” a României, NATO va intensifica sprijinul politic și practic pentru R. Moldova pentru a-i consolida reziliența și menține independența

Șeful statului  a accentuat contribuția semnificativă a țării noastre la sprijinirea Ucrainei pe plan umanitar și prin măsurile luate pentru diminuarea riscurilor legate de securitatea alimentară. De asemenea, președintele Klaus Iohannis a evidențiat susținerea acordată de România în cadru aliat partenerilor celor mai vulnerabili la amenințările Rusiei, în special Republica Moldova și Georgia, în vederea creșterii rezilienței acestora.

Președintele României a salutat deciziile adoptate de liderii aliați privind acordarea unui nou impuls parteneriatelor, prin accelerarea sprijinului politic și practic pentru parteneri, calibrate la nevoile și specificul fiecărei țări.

În context, președintele Klaus Iohannis a evidențiat deschiderea României de a se implica activ în implementarea pachetelor de asistență pentru aceste state și a evidențiat contribuția semnificativă a țării noastre în sprijinul acestora.

Citiți și Klaus Iohannis: România a fost implicată în schimbarea de atitudine a Turciei pentru a accepta cererile de aderare ale Finlandei și Suediei la NATO

Președintele a reiterat, și în acest context, sprijinul ferm al țării noastre pentru politica NATO a „Ușilor Deschise”, salutând deblocarea procesului decizional cu privire la aderarea Finlandei și a Suediei la Alianța Nord-Atlantică, demers pe care România l-a susținut în mod constant și pentru care a întreprins demersuri multiple la nivel diplomatic. Astfel, Președintele României s-a referit, în intervențiile sale, la impactul pozitiv al viitoarei extinderi a NATO pentru securitatea Flancului Estic al NATO în totalitatea sa. 

În ceea ce privește discuțiile privind provocările și amenințările din Vecinătatea Sudică, abordate cu precădere în contextul celei de-a treia reuniuni formale aliate, Președintele Klaus Iohannis a reafirmat sprijinul activ al României pentru consolidarea și aprofundarea cooperării cu partenerii, atât cu cei din Vecinătatea Estică, cât și cu cei din Vecinătatea Sudică.  Președintele României a evidențiat, și în acest context, acțiunile maligne ale unor actori terți în Vecinătatea Sudică, precum și impactul acestora asupra obiectivelor și intereselor Alianței și, în acest sens, a pledat pentru sprijinul intensificat al NATO în vederea consolidării capacităților partenerilor și a subliniat că regiunea Mării Negre a fost și continuă să fie o platformă de proiectare a puterii de către Rusia în Orientul Mijlociu, Africa de Nord și regiunea Sahel.

În acest context, Președintele Klaus Iohannis a evidențiat sprijinul constant al țării noastre pentru un angajament sporit al Alianței pentru partenerii sudici și pentru implicarea în continuare a NATO în eforturile internaționale de combatere a terorismului, având în vedere că acesta este în continuare una dintre principalele amenințări la adresa securității euroatlantice.

Șeful statului a pledat pentru sprijinul intensificat al comunității internaționale și importanța unității în vederea sprijinirii celor vulnerabili la fragmentarea lanțurilor de aprovizionare de pe piața alimentară, în special partenerii din sud, și a asigurat cu privire la implicarea activă a României pe această dimensiune.

De asemenea, Președintele Klaus Iohannis a reafirmat susținerea României pentru cooperarea NATO cu Uniunea Europeană, salutând nivelul fără precedent de interacțiune și cooperare practică între cele două organizații.

În context, Președintele României s-a referit la semnificația solidarității și complementarității dintre cele două organizații în acordarea de sprijin Ucrainei, afirmând, totodată, că România susține adoptarea, cât mai curând, a unei noi Declarații Comune NATO – UE, care să evidențieze abordarea comună în gestionarea acestei crize.

În intervențiile sale, Președintele României a evidențiat și importanța consolidării rezilienței și a răspunsului la amenințările cibernetice și hibride, precum și a inovării în domeniului tehnologiilor, pentru adaptarea Alianței la provocările viitorului. De asemenea, președintele Klaus Iohannis a exprimat interesul țării noastre de a rămâne conectată la evoluțiile din acest domeniu, în spiritul profilului activ care a consacrat România încă de la aderarea la structurile euroatlantice.

Pentru România, Summitul la care a participat în mod activ președintele Klaus Iohannis a avut o importanță deosebită, din perspectiva deciziilor fundamentale care consolidează securitatea și apărarea pe Flancul Estic al NATO și în regiunea Mării Negre. Aceste aspecte corespund tuturor obiectivelor urmărite de România la acest moment de reper în istoria Alianței, care au fost îndeplinite în totalitate.

Astfel, la Summitul de la Madrid au fost adoptate decizii istorice pentru Alianța Nord-Atlantică, cu un caracter transformator, menite să răspundă necesităților de apărare generate de actualul context de securitate.

Prin deciziile luate cu acest prilej, care sunt de natură să facă din Alianța Nord-Atlantică o organizație mai puternică, mai eficientă și mai prezentă la nivel internațional, inclusiv prin demersurile de adaptare și modernizare a Alianței, a fost reconfirmat caracterul NATO de cea mai de succes alianță politico-militară din istorie.

 Rezultatele acestui Summit consolidează și eficientizează Alianța din perspectivă politică, militară, funcțională și tehnologică reconfirmând, în același timp, unitatea și solidaritatea aliate, inclusiv parteneriatul transatlantic.

Unul dintre rezultatele de importanță fundamentală ale Summitului a fost adoptarea Noului Concept Strategic al NATO, document programatic care cuprinde prioritățile NATO pentru cel puțin următorul deceniu, adaptate realității actuale de securitate. Totodată, acest document evidențiază apărarea colectivă drept sarcina fundamentală a NATO, alături de relația transatlantică și stipulează în mod clar că Rusia reprezintă cea mai semnificativă şi directă amenințare la adresa securității NATO, aspect sprijinit în mod consecvent de țara noastră, România fiind primul stat aliat care a susținut necesitatea unui nou document programatic Aliat.

Citiți și Liderii din 22 țări NATO, inclusiv România, au lansat primul Fond de Inovare al Alianței. România va găzdui două centre de testare ale Acceleratorului menit să păstreze supremația tehnologică NATO

Declarația politică a Summitului, precum și pachetul consistent de decizii privind consolidarea și eficientizarea posturii de descurajare și apărare, intensificarea parteneriatelor NATO și sprijinul consolidat pentru partenerii vulnerabili, inclusiv din Vecinătatea Estică, marchează o nouă etapă în adaptarea NATO la contextul de securitate actual, în vederea asigurării securității regiunii transatlantice. Pe același palier, reuniunea la vârf a constituit un reper în vederea adaptării capacității de răspuns a Alianței față de provocările tehnologiilor emergente și disruptive dezvoltate de actori statali și non-statali, inclusiv prin semnarea Scrisorii de angajament privind Fondul de Inovare al NATO.

Reuniunea la nivel înalt a marcat și deblocarea procesului de aderare a Finlandei și a Suediei la NATO, demers susținut în mod activ de România, în cadrul sprijinului ferm pentru politica NATO a „Ușilor Deschise”.

De interes fundamental pentru România a fost și stabilirea unui cadru care asigură parametrii unei posturi capabile să răspundă eficient tuturor amenințărilor. Alianța a decis, în contextul evoluțiilor dramatice de securitate din Ucraina, să consolideze pe termen lung postura aliată de descurajare și apărare pe Flancul Estic, deziderat pe care țara noastră l-a urmărit cu prioritate în negocierile aliate în ultimii ani.

Citiți și De la summitul NATO, Macron anunță instalarea unei prezenței militare franceze pe termen lung în România cu “o brigadă care poate fi activată în caz de nevoie” și “cu sisteme cu rază medie de acțiune”

Astfel, decizia privind o postură a NATO revizuită, inclusiv pe Flancul Estic în integralitatea sa, pentru a face față provocărilor de securitate fără precedent cu care se confruntă NATO și statele Aliate, care stabilește coerența apărării pe întregul Flanc Estic, este rezultatul demersurilor susținute și consecvente ale României în cadrul aliat. O altă decizie notabilă este posibilitatea de a crește Grupul de Luptă înființat în România ca urmare a deciziilor Summitului extraordinar al NATO de la Bruxelles din 24 martie, la nivel de brigadă, care va beneficia de asemenea de forțe de întărire precis alocate, precum și de pre-poziționări de echipamente și muniție, foarte importante pentru o descurajare și apărare eficiente.

Citiți și

Klaus Iohannis: SUA vor disloca un comandament la nivel de brigadă în România. Va fi benefic pentru noi și pentru securitatea întregului flanc estic

Joe Biden, anunț istoric la summitul NATO de la Madrid: SUA vor trimite încă 5.000 de militari în România. Prezența americană va crește la 7.000 de soldați în țara noastră

Totodată, reuniunea la vârf a reprezentat un succes notabil pentru România, prin reconfirmarea fără echivoc a importanței strategice a Mării Negre pentru securitatea euroatlantică, inclusiv prin prisma statuării acestui aspect în Noul Concept Strategic.

Discuțiile din cadrul Summitului de la Madrid au prilejuit și anunțul partenerului strategic al României, SUA, de a crește prezența militară în România, prin dislocarea unui Comandament la nivel de brigadă de luptă. Acest aspect corespunde atât excelentei relații dintre România și SUA, cadrate de Parteneriatul Strategic de la a cărui semnare se marchează, în luna iulie a acestui an, 25 de ani, cât și solicitărilor repetate ale României la cel mai înalt nivel pentru creșterea prezenței aliate în țara noastră.