Uniunea Europeană și Statele Unite au solicitat duminică Rusiei să-i acorde îngrijiri medicale principalului opozant al Kremlinului, Aleksei Navalnîi, încarcerat în luna ianuarie și a cărui stare de sănătate s-a deteriorat în închisoare.

“UE este profund îngrijorată și solicită autorităților ruse să-i acorde (n.r. – lui Aleksei Navalnîi) acces imediat la profesioniștii medicali în care (Navalnîi) are încredere”, a afirmat șeful diplomației europene, Josep Borrell, într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro înainte de reuniunea miniștrilor de externe din țările UE, ce are loc luni, în sistem videoconferință.

Mesajul său a fost întărit și de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care s-a declarat “profund îngrijorată” de starea medicală a lui Aleksei Navalnîi.

“El trebuie să primească imediat un tratament medical adecvat. UE continuă să solicită eliberarea sa imediată și necondiționată”, a scris ea, pe Twitter.

În același stil ferm, președintele Parlamentului European, David Sassoli, a invocat respectul pentru valorile umane, fâcând apel “la autoritățile ruse să îi ofere îngrijire medicală” lui Navalnîi și “să permită ca acesta să fie tratat de un doctor în care are încredere”.

După ce Josep Borrell a subliniat că miniștrii de externe europeni vor aborda acest subiect la reuniunea de luni, miniștrii de externe german și francez, Heiko Maas și Jean-Yves Le Drian, și-au alăturat vocile cerințelor occidentale ca Aleksei Navalnîi “să aibă acces la medici în care are încredere”, adăugând că “dreptul său la îngrijiri medicale trebuie să-i fie garantat fără întârziere”.

Separat, șeful diplomației franceze a evocat “responsabilitatea majoră” a preşedintelui Vladimir Putin și a lăsat să planeze şi ameninţarea unor noi sancţiuni europene, informează Agerpres.

Peste Ocean, Casa Albă a avertizat că vor exista “consecinţe” pentru Rusia dacă opozantul Aleksei Navalnîi, a cărui stare de sănătate s-a deteriorat, va muri.

“În ceea ce priveşte măsurile specifice pe care le vom lua, studiem diferite tipuri de costuri pe care le vom impune, şi nu le voi dezvălui public în acest stadiu dar am indicat că vor exista consecinţe dacă dl Navalnîi moare”, a declarat Jake Sullivan, consilier pentru securitate naţională al lui Joe Biden, pe canalul CNN.

Și preşedintele american Joe Biden a declarat sâmbătă că soarta lui Aleksei Navalnîi este “total nedreaptă”, în cadrul unor scurte declaraţii de presă.

Principalul opozant al Kremlinului a încetat să se alimenteze pe 31 martie pentru a protesta împotriva condiţiilor proaste de detenţie. În vârstă de 44 de ani, el a supravieţuit la limită otrăvirii cu un agent neurotoxic care l-a adus în comă în vara anului trecut. El a acuzat Kremlinul şi serviciile de securitate ruse că sunt responsabile pentru atac, ceea ce acestea au negat.

Medici apropiaţi de opozant au cerut sâmbătă să li se permită să-l vadă imediat, temându-se că acesta ar putea suferi oricând un atac cardiac letal.

Papa Francisc şi-a exprimat duminică îngrijorarea în legătură cu “intensificarea activităţilor militare” în Ucraina, relatează AFP.

Rusia este acuzată că a trimis zeci de mii de soldaţi în apropiere de frontiera sa cu Ucraina şi în Crimeea, peninsulă anexată de Moscova în 2014, iar confruntările, care aproape se opriseră de la un armistiţiu convenit în vara lui 2020, au fost reluate recent.

“Urmăresc cu o îngrijorare profundă evenimentele care se desfăşoară în câteva regiuni din estul Ucrainei, unde în ultimele luni s-au înmulţit încălcările armistiţiului”, a declarat Papa Francisc în tradiţionala sa rugăciune duminicală publică din Piaţa San Pietro, informează Agerpres.

“Sper cu tărie că putem evita o amplificare a tensiunii şi că pot fi făcute în schimb gesturi pentru promovarea încrederii reciproce şi pentru favorizarea reconcilierii şi a păcii, atât de necesare şi dezirabile”, a afirmat el.

Președintele francez Emmanuel Macron l-a găzduit vineri, la Paris, pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski și a inițiat consultări prin videoconferință în format trilateral cu cancelarul german Angela Merkel, cei trei lideri lansând un apel către Rusia de a-şi retrage trupele comasate în ultimele săptămâni la frontiera cu Ucraina, într-un demers pentru “detensionarea” situaţiei în regiune.

De la Washington, preşedintele american Joe Biden a anunţat joi o serie de sancţiuni financiare dure împotriva Rusiei şi expulzarea a zece diplomaţi ruşi pe fondul atacului cibernetic SolarWinds, reluând în acelaşi timp propunerea făcută omologului rus, marți, într-o convorbire telefonică de a se întâlni “în această vară, în Europa” pentru “lansarea unui dialog strategic asupra stabilităţii”.

Rusia este acuzată că a desfăşurat zeci de mii de soldaţi în apropierea frontierei sale cu Ucraina şi în Crimeea, peninsulă anexată de Moscova în 2014, iar luptele din estul Ucrainei, aflate aproape într-un punct mort după armistiţiul încheiat în vara anului 2020, au fost reluate recent.

În acest context, NATO a afirmat că acumulările de trupe rusești în regiune reprezintă cea mai mare desfășurare militară de la anexarea ilegală a Crimeei în 2014, iar comandantul forțelor aliate în Europa a arătat că Alianța este pregătită să răspundă dacă acțiunile de descurajare eșuează.

Cei mai importanți lideri germani – președintele țării, cancelarul și vice-cancelarul – și prim-miniștrii Marii Britanii, Franței sau Italiei se numără printre liderii europeni care au ales să se vaccineze cu serul Vaxzevria produs de compania britanico-suedeză AstraZeneca, remarcă, într-o postare pe Facebook, platforma RO Vaccinare coordonată de Comitetul Național de coordonare a activităților privind vaccinarea împotriva COVID-19 (CNCAV).

În ciuda succesului său din Marea Britanie, temerile legate de anumite efecte secundare foarte rare precum formarea cheagurilor de sânge în urma imunizării cu vaccinul produs de AstraZeneca au determinat apariția unor controverse care au ca efect reticența cetățenilor în a opta pentru administrarea acestui ser.

“Cancelarul Germaniei, Angela Merkel, și vicecancelarul Olaf Scholz s-au vaccinat vineri cu Vaxzevria, vaccinul produs de compania AstraZeneca. Preşedintelui Frank-Walter Steinmeier i-a fost administrat același tip de vaccin la începutul lunii aprilie. De asemenea, premierul francez, Jean Castex, ministrul sănătății francez, Olivier Veran, premierul britanic, Boris Johnson, și premierul italian, Mario Draghi, au ales același vaccin. Vaccinul este cheia pentru depășirea pandemiei! Reamintim că începând de din 16 aprilie, puteți opta pentru vaccinare fără programare cu Vaxzevria (AstraZeneca)”, se arată în postarea CNCAV.

De altfel, o nouă tranșă de 139.200 doze de vaccin Vaxzevria au ajuns duminică în România. Până în prezent, țara noastră a recepționat 1.378.000  doze de vaccin produse de compania farmaceutică AstraZeneca, iar începând cu data de 15 februarie, 449.611 au fost deja utilizate pentru imunizarea populației. De asemenea, peste 200.000 de doze din acest vaccin au fost donate de România Republicii Moldova.

Administrarea vaccinului produs de AstraZeneca a fost suspendată temporar în luna martie în mai multe state europene în urma unor cazuri de tromboză apărute la unele persoane vaccinate, dar 

Agenția Europeană pentru Medicamente a constatat în două analize și evaluări succesive că formarea cheagurilor de sânge în urma administrării vaccinului AstraZeneca trebuie prezentată ca efect advers secundar ”foarte rar”.