Connect with us

COMISIA EUROPEANA

COVID-19: Comisia Europeană actualizează recomandările privind coordonarea restricțiilor de călătorie în UE, în contextul depistării unor noi tulpini de coronavirus

Published

on

© European Union, 2020/Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a propus luni o actualizare a recomandărilor Consiliului publicate în luna octombrie a anului trecut privind o abordare coordonată a restricționării liberei circulații ca răspuns la pandemia de COVID-19.

Potrivit unui comunicat al Executivului european, această actualizare vine pe fondul identificării unor noi tulpini a noului coronavirus, care face virusul să facă mai contagios, dar și a creșterii numărului de cazuri confirmate cu COVID-19 în mai multe state membre UE.

Astfel, Comisia Europeană descurajază călătoriile neesențiale, evitând în același timp închiderea frontierelor sau interdicții generalizate de călătorie, garantând astfel funcționarea pieței unice și o activitate neîntreruptă privind lanțurile de aprovizionare.

În acest context, sunt necesare acțiuni țintite în vederea unei abordări coordonate la nivel european cu privire la măsurile care limitează libertatea de mișcare în interiorul Uniunii Europene.

În acest sens, Comisia Europeană propune măsuri în două domenii în care statele membre au convenit deja să colaboreze:

1. o actualizare a codului comun de culori pentru cartografierea zonelor de risc,

2. măsuri mai stricte pentru persoanele care vin din zone cu risc ridicat.

O actualizare a codului comun de culori

Pe lângă culorile verde, portocaliu, roșu și gri, cuprins în codul comun de culori, Comisia Europeană propune introducerea unei noi culori, cea de ”vișiniu”, care este atribuită zonelor unei virusul se răspândește cu repeziciune. Acesta se va aplica zonelor unei numărul total de noi cazuri de COVID-19 semnalate este mai mare de 500 la 100.000 de locuitori în cursul unei perioade de 14 zile.

Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor va contiua să publice versiunile acualizate la hărții, bazate pe datele oferite de statele membre.

Măsuri mai stricte pentru persoanele care vin din zone cu risc ridicat

Comisia Europeană descurajează călătoriile neesențiale până când situația epidemiologică se îmbunătățește semnificativ. Această recomandare face trimitere cu precădere la călătoriile spre și dinspre zonele ”vișiniu”.

Pentru cetățenii care vin dinspre o astfel de zonă, statele membre ar trebui să solicite un test înainte de a intra pe teritorul țării și să intre în carantică, în conformitate cu recomandările comitetelor de sănătate publică și practicilor adoptate de mai multe state membre.

Având în vedere că a crescut capacitate de testare a statelor membre, Comisia Europeană consideră că solicitarea unui test negativ poate fi extinsă și la zonele încadrate în prezent în categoria ”portocaliu”, ”roșu” sau ”gri”.

Cetățenilor care se întorc în țara membră UE în care are reședința ar trebui să li se permită să efectueze acest test după sosire.

Luând în calcul riscurile legate de creșterea numărului mare de infectări, Executivul european recomandă statelor membre, pe baza liniilor directoare ale Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor, să adopte, să mențină sau să consolidereze măsurile non-medicale, precum recomandarea de a rămâne în case și de a închide, pe durată limitată, anumite sectoare, în special în zonele încadrate în categoria ”roșu închis”.

De asemenea, Executivul european consideră că țările ar trebui să crească numărul de teste efectuate și să sporească acțiunile de scvențiere a cazurilor COVID-19 pentru a avea informații cu privire la răspândirea noii tulpini de SARS-CoV-2.

În același timp, statele membre ar trebui să se asigure că este evitată întreruperea călătoriilor esențiale, menținând fluxul de transport și a lanțurilor de aprovizionare.

În luna septembrie a anului trecut, Comisia a prezentat o propunere de recomandare a Consiliului privind o abordare coordonată a restricționării liberei circulații ca răspuns la pandemia de COVID-19, care a fost adoptată la 13 octombrie.

O abordare bine coordonată, previzibilă și transparentă cu privire la adoptarea de restricții privind libera circulație a oamenilor și a mărfurilor este necesară pentru a se preveni răspândirea virusului, a se asigura protecția sănătății cetățenilor și a se menține libera circulație în interiorul Uniunii, în condiții de siguranță.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

COMISIA EUROPEANA

UE îndeamnă Republica Moldova să continue implementarea reformelor: Alegerile parlamentare au oferit forțelor pro-reformă un mandat puternic pentru a pune în aplicare o agendă ambițioasă

Published

on

© Comisia Europeană în România/ Facebook

Uniunea Europeană a publicat un raport privind punerea în aplicare a Acordului de Asociere UE-Republica Moldova, înainte de cea de-a șasea reuniune a Consiliului de asociere UE-Republica Moldova, ce va avea loc la 28 octombrie.

Acesta concluzionează că, deși în a doua jumătate a anului 2020 Moldova a înregistrat un regres în ceea ce privește standardele statului de drept și reformele, alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie 2021 au oferit un mandat clar și puternic forțelor pro-reformă pentru a implementa o agendă ambițioasă privind combaterea corupției ți sărăciei, un sistem judiciar îmbunătățit, în conformitate cu angajamentele asumate de Moldova în cadrul Acordului de asociere.

”Salutăm angajamentul reînnoit al Republicii Moldova față de reforme în domenii-cheie, precum și participarea activă la Parteneriatul Estic. Cele două rânduri de alegeri care au avut loc în perioada acoperită de raport au schimbat considerabil peisajul politic, un partid pro-reformă câștigând majoritatea parlamentară pentru prima dată în istoria Moldovei. Acest lucru a deschis o perspectivă pozitivă pentru consolidarea în continuare a relațiilor UE-Moldova și pentru a lucra împreună la reformele mult așteptate, pentru a recâștiga încrederea publicului în sistemul judiciar și în sistemul de administrație publică și pentru a îmbunătăți climatul de afaceri și de investiții al țării”, a transmis Înaltul Reprezentat al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell, într-un comunicat al Comisiei Europene.

”UE este alături de poporul Moldovei. Ne-am angajat să sprijinim o Moldovă pro-reformă în procesul de redresare și dezvoltare economică: Planul de redresare economică pentru Moldova, care va mobiliza până la 600 de milioane de euro în următorii trei ani, precum și Planul economic și de investiții pentru regiunea Parteneriatului Estic, inclusiv cele cinci inițiative emblematice pentru Moldova, vor fi motoare importante în acest sens”, a precizat, la rândul său, comisarul european pentru vecinătate și extindere, Olivér Várhelyi.

Raportul elaborat de Serviciul European de Acțiune Externă și de Comisia Europeană prezintă stadiul implementării reformelor în cadrul Acordului de Asociere UE-Moldova de la ultimul raport din 12 septembrie 2019.

Acesta relevă că UE și Guvernul Republicii Moldova au continuat să colaboreze în ceea ce privește reformele în cadrul Acordului de Asociere UE-Moldova/Zona de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător (ZLSAC), pe baza unei condiționalități stricte. Reformele din sectorul justiției au stagnat în general, deși s-au înregistrat unele progrese odată cu pregătirea unei noi strategii în domeniul justiției pentru perioada 2021-2024 și cu adoptarea recentă a modificărilor constituționale care consolidează independența sistemului judiciar.

La șase ani de la demararea anchetei privind frauda bancară din 2014, niciunul dintre principalii vinovați nu se află în spatele gratiilor, iar activele pierdute nu au fost recuperate. În 2020 și 2021, procesele au fost amânate în mod repetat, acuzațiile împotriva acționarilor băncilor afectate au fost retrase, iar vinovații condamnați au fost eliberați din închisoare înainte de termen.

Pandemia COVID-19 a declanșat măsuri extraordinare, inclusiv o stare de urgență. Aceasta a dus la o scădere de 7% a PIB-ului în 2020, la o scădere a consumului privat și la o înrăutățire a situației fiscale. În perioada acoperită de raport, Republica Moldova a fost unul dintre principalii beneficiari ai asistenței macrofinanciare din partea UE. 30 de milioane de euro au fost deblocate în iulie 2020, urmate de 50 de milioane de euro în noiembrie 2020 pentru a acoperi nevoile urgente de finanțare rezultate din criza COVID-19. Ca urmare a progreselor semnificative înregistrate în ceea ce privește condițiile de reformă convenite, Comisia a plătit 50 de milioane de euro suplimentare la 7 octombrie 2021.

UE a rămas principalul partener comercial al Republicii Moldova, reprezentând 53% din totalul schimburilor comerciale ale țării vecine. Un nou Cod vamal a fost adoptat la 24 august 2021, deschizând calea pentru viitoarea cooperare vamală și facilitarea comerțului. La 16 iulie 2021, Comisia a inclus Moldova pe lista țărilor terțe autorizate să exporte produse lactate în UE, sub rezerva unui tratament specific de atenuare a riscurilor.

În același timp, amendamentele la Legea privind comerțul intern adoptate și promulgate sub conducerea anterioară contravin angajamentelor asumate de Moldova în cadrul DCFTA, precum și dispozițiilor Organizației Mondiale a Comerțului privind tratamentul național al mărfurilor, și trebuie rectificate.

 

 

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană și-a lansat programul de lucru pentru 2022, care stabilește următoarele etape ale agendei sale către „o Europă mai puternică”

Published

on

©️ European Union / EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a adoptat marți programul său de lucru pentru 2022, care stabilește următoarele etape ale agendei sale îndrăznețe și transformatoare către o Europă post-COVID-19 mai ecologică, mai echitabilă, mai digitală și mai rezilientă, informează comunicatul oficial. 

Programul de lucru al Comisiei conține 42 de noi inițiative de politică circumscrise tuturor celor șase obiective ambițioase emblematice menționate în Orientările politice ale președintei Ursula von der Leyen și se bazează pe discursul său privind starea Uniunii. Acesta reflectă, de asemenea, lecțiile învățate din criza fără precedent cauzată de pandemie, acordând în același timp o atenție deosebită tinerei generații și propunând ca 2022 să fie Anul european al tineretului.

„Anul trecut ne-a arătat care sunt provocările cărora le putem face față și ce putem realiza pentru cetățenii europeni atunci când acționăm împreună. Trebuie să continuăm în același spirit anul viitor, de exemplu să punem în aplicare politicile în direcția realizării, până în 2050, a neutralității climatice în Europa, să ne modelăm viitorul digital, să ne consolidăm economia socială de piață unică și să ne apărăm valorile și interesele, atât pe plan intern, cât și pe plan extern. Capacitatea combinată a bugetului pe termen lung al UE și a NextGenerationEU, care, împreună, pun la dispoziție 2 018 mii de miliarde EUR, va contribui la construirea unei Europe mai bune și mai moderne”, a transmis președinta Comisiei Europene. 

Transpunerea în realitate a celor șase obiective ambițioase emblematice:

  1. Un Pact verde european

Comisia va continua să facă din Europa primul continent neutru din punct de vedere climatic până în 2050. Pe lângă pachetul său inovator intitulat „Fitfor55”, adoptat pe 14 iulie 2021 ca parte a Pactului verde european, un obiectiv revoluționar, Comisia va propune un cadru de reglementare pentru certificarea absorbțiilor de carbon.

În plus, Comisia: va lua măsuri suplimentare în direcția mobilității cu emisii zero, de exemplu prin revizuirea standardelor privind emisiile de CO2 pentru vehiculele grele; va urmări planul de acțiune privind reducerea la zero a poluării pentru a îmbunătăți calitatea apei și a aerului; va stabili noi norme privind utilizarea durabilă a pesticidelor și va promova economia circulară prin consolidarea dreptului de a repara produsele, pentru a se evita înlocuirea acestora.

De asemenea, Comisia va mobiliza resurse, pe lângă Fondul pentru atenuarea impactului social al acțiunilor climatice deja propus, dublând astfel finanțarea externă pentru biodiversitate. Obligațiunile verzi vor juca, de asemenea, un rol din ce în ce mai important și vor transpune în realitate angajamentul nostru de a plasa finanțarea durabilă în avangarda eforturilor de redresare ale UE.

  1. O Europă pregătită pentru era digitală

Având în vedere că pandemia de COVID-19 a fost un catalizator pentru accelerarea digitalizării lumii, Comisia își va continua traiectoria către deceniul digital pentru a realiza transformarea digitală a UE până în 2030. Piața unică rămâne esențială pentru inovarea Europei și, prin urmare, Comisia a propus o nouă perspectivă asupra politicii în domeniul concurenței și va prezenta un instrument pentru situații de urgență al pieței unice pentru a preveni perturbările viitoare.

Pentru a aborda preocupările stringente legate de furnizarea de semiconductori de care depind soluțiile digitale, vom adopta Actul european privind cipurile cu scopul de a promova un ecosistem de ultimă generație și de a dezvolta noi piețe pentru tehnologii europene inovatoare. În plus, Comisia va propune un Act european privind reziliența cibernetică pentru a stabili standarde comune de securitate cibernetică și va începe să construiască sistem global de comunicații securizate bazat pe spațiu al UE pentru a furniza, la nivelul UE, o conectivitate în bandă largă și comunicații independente securizate statelor membre. Măsurile de facilitare a asimilării competențelor digitale în școli și în învățământul superior vor fi, și ele, prioritare.

  1. O economie în serviciul cetățenilor

Odată cu accelerarea redresării și cu revenirea activității economice la nivelurile de dinainte de criză, trebuie să ne gândim la modalități care să confere economiei noastre sociale de piață o mai mare reziliență. Comisia se va baza pe Planul de acțiune privind Pilonul european al drepturilor sociale pentru a asigura locuri de muncă de calitate, condiții de muncă echitabile și un echilibru mai bun între viața profesională și cea privată, și va prezenta, de asemenea, o propunere de îmbunătățire a protecției lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la azbest la locul de muncă.

Pentru a sprijini politicile statelor membre, Comisia va consolida plasele de siguranță socială esențiale pentru amortizarea șocurilor economice, aceasta urmând să prezinte o inițiativă privind un venit minim adecvat. Având în vedere că sectorul financiar este esențial pentru redresarea economică, vom prezenta, de asemenea, propuneri privind plățile instant pentru a promova acceptarea deplină a acestora în UE și vom facilita accesul întreprinderilor la capital în UE. Odată ce se va găsi o soluție globală privind reforma cadrului internațional de impozitare a societăților, Comisia va asigura punerea în aplicare rapidă și coerentă a acesteia în întreaga UE.

  1. O Europă mai puternică pe plan internațional

Comisia continuă să consolideze statutul unic al UE de lider mondial. În cursul anului viitor, Comisia va prezenta o nouă strategie intitulată „Global Gateway” pentru a construi parteneriate în materie de conectivitate în întreaga lume, scopul fiind stimularea comerțului și a investițiilor. Până la sfârșitul acestui an, va fi prezentată o nouă Declarație comună UE-NATO, iar Comisia se va strădui să accelereze lucrările privind o veritabilă uniune europeană a apărării. În vederea tranziției energetice globale și a unor oceane mai sănătoase, vor fi prezentate o nouă strategie privind angajamentul internațional în domeniul energiei și un plan de acțiune privind guvernanța internațională a oceanelor.

  1. Promovarea modului nostru de viață european

Pentru a se asigura că tinerii dispun de capacitatea de a modela viitorul, Comisia a propus ca anul 2022 să devină Anul european al tineretului; în acest context, va lansa o nouă inițiativă ALMA (Aim, Learn, Master, Achieve – Orientare – Învățare – Specializare – Reușită), care să îi ajute pe tinerii europeni defavorizați care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare să dobândească experiență profesională în străinătate, beneficiind de sprijinul social necesar. Obiectivul final este integrarea lor în sistemul de educație și de formare profesională sau găsirea unor locuri de muncă de calitate. Comisia va prezenta, de asemenea, o strategie a UE pentru universități și va propune modalități pentru o cooperare transnațională mai profundă și mai durabilă în învățământul superior.

Citiți și: Comisia Europeană dă startul lucrărilor pentru ca anul 2022 să devină Anul European al Tineretului

Ținând seama de învățămintele desprinse din pandemie, Comisia va prezenta o strategie europeană privind serviciile de îngrijire pentru a îmbunătăți în mod global aceste servicii, de la îngrijirea copiilor la îngrijirea pe termen lung. Pentru a consolida în continuare uniunea europeană a sănătății, Comisia va garanta accesul la medicamente de înaltă calitate la prețuri accesibile, propunând un nou cadru pentru un sector farmaceutic dinamic al UE, va prezenta o revizuire a legislației privind medicamentele pentru copii și pentru bolile rare și va consolida acțiunile de screening și diagnosticare precoce a cancerului, datorită cărora pot fi salvate vieți, prin intermediul unei recomandări privind screeningul pentru depistarea cancerului.

  1. Un nou elan pentru democrația europeană

Datorită Conferinței privind viitorul Europei, care este în plină desfășurare, și datorită inițiativelor cetățenești europene, democrația europeană va deveni tot mai dinamică. De asemenea, Comisia va lua măsuri suplimentare pentru a proteja libertatea și pluralismul mass-mediei, prin prezentarea unei Legi europene privind libertatea mass-mediei, și va proteja în continuare statul de drept, care este un element esențial pentru funcționarea eficace a UE.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat în timpul discursului său anual din plenul Parlamentului European că a făcut o recomandare vizând îmbunătățirea protecției jurnaliștilor.

O abordare bazată pe principiul numărului constant

Pentru a reduce la minimum sarcina legată de obiectivele de politică ale UE, Comisia va aplica integral principiul numărului constant în cadrul acestui program de lucru. Astfel se va garanta că, atunci când introducem noi sarcini inevitabile, vom reduce în mod sistematic și proactiv sarcinile care decurg din legislația UE existentă în același domeniu de politică. Costurile preconizate ale respectării legislației UE vor fi cuantificate într-un mod mai transparent și vor fi prezentate în mod sistematic în evaluările impactului, iar costurile administrative vor fi compensate. O mai bună legiferare va continua, de asemenea, să sprijine durabilitatea și transformarea digitală, concentrându-se pe principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative” și pe principiul „digital în mod implicit”.

„Nu este suficient să ne redresăm în urma unei crize de o asemenea amploare, ci trebuie să devenim mai puternici și mai rezilienți. În acest spirit ne prezentăm programul de lucru pentru 2022, care este o dovadă a faptului că suntem hotărâți să ieșim din pandemie, profitând totodată de oportunitățile oferite de dubla tranziție verde și digitală. Sper acum să ajungem rapid la un acord cu Parlamentul European și cu Consiliul cu privire la principalele propuneri legislative, astfel încât să putem produce în mod colectiv rezultate pentru cetățeni, întreprinderi și părțile interesate”, a declarat Maroš Šefčovič, vicepreședintele pentru relații interinstituționale și prospectivă. 


În fiecare an, Comisia adoptă un program de lucru care prezintă lista acțiunilor pe care le va întreprinde în următorul an. Programul de lucru informează publicul și colegiuitorii cu privire la angajamentele politice ale Comisiei de a prezenta noi inițiative, de a retrage propuneri deja înaintate colegiuitorilor și de a revizui legislația existentă a UE. Programul nu se referă la lucrările în curs ale Comisiei în scopul îndeplinirii rolului său de gardian al tratatelor și de asigurare a respectării legislației existente sau la inițiativele regulate pe care Comisia le adoptă în fiecare an. Programul de lucru al Comisiei pentru 2022 este rezultatul cooperării strânse cu Parlamentul European, cu statele membre și cu organele consultative ale UE.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Supremația dreptului UE în Polonia: PE solicită Comisiei Europene declanșarea mecanismului de condiționalitate privind statul de drept

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Parlamentul European solicită Comisiei să acționeze imediat pentru a apăra cetățenii polonezi și fundamentele legislației UE, prin declanșarea mecanismului de condiționalitate privind statul de drept. 

În cadrul unei dezbateri în plen aprinse cu prim-ministrul polonez, Mateusz Morawiecki, cu președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, și cu ministrul sloven al afacerilor externe, Anže Logar, cei mai mulți eurodeputați au condamnat hotărârea controversată din 7 octombrie a Tribunalului Constituțional al Poloniei. Aceștia au pus sub semnul întrebării independența instanței înseși și au avertizat cu privire la calea regresivă urmată de guvernul polonez către totalitarism. Eurodeputații au subliniat că toate țările UE sunt de acord în mod voluntar cu norme comune atunci când aderă la Uniune și au insistat asupra faptului că nu există niciun conflict între ordinea juridică a UE și Constituția Poloniei.

În numele președinției slovene, ministrul Logar a afirmat că supremația dreptului UE este fundamentul UE și baza pentru a trăi împreună într-o comunitate europeană. Acesta a subliniat faptul că Consiliul dezbate intens chestiunea statului de drept și că președinția s-a angajat să avanseze procedurile în temeiul articolul 7.

„Hotărârea Tribunalului Constituțional al Poloniei pune sub semnul întrebării fundamentul UE și reprezintă o provocare directă la adresa unității ordinii juridice europene”, a declarat președinta Comisiei, Ursula von der Leyen. „Este prima dată când o instanță dintr-un stat membru consideră tratatele UE incompatibile cu o constituție națională”, a continuat aceasta. Von der Leyen a anunțat că Comisia va acționa, citând procedurile de constatare a neîndeplinirii obligațiilor, mecanismul de condiționalitate și alte instrumente financiare pentru a proteja bugetul UE împotriva încălcărilor statului de drept, precum și procedura prevăzută la articolul 7, care determină o încălcare gravă a valorilor UE.

Citiți și Ursula von der Leyen avertizează Polonia că va folosi toate instrumentele de care dispune pentru a proteja ”valorile noastre comune”: Statul de drept este liantul care ne ține împreună

Prim-ministrul polonez Morawiecki a susținut că „supremația dreptului UE nu se extinde la sistemul constituțional (…). Constituția Poloniei este cel mai înalt act juridic din Polonia; aceasta se situează deasupra oricărui alt principiu de drept”. El a afirmat, de asemenea, că instanțele constituționale din alte state membre, inclusiv Germania, Franța, Danemarca, Spania, Italia și România, au pronunțat în trecut hotărâri similare cu cele aflate în prezent în discuție.

Citiți și Premierul Poloniei, mesaj pentru politicienii europeni: Nu permit să șantajați Polonia și nu vom accepta să ni se impună dictate. Nu asta înseamnă UE

Utilizarea tuturor instrumentelor disponibile pentru a apăra cetățenii polonezi

Majoritatea eurodeputaților a solicitat Comisiei să utilizeze toate instrumentele de care dispune pentru a apăra mai ales cetățenii polonezi și, în cele din urmă, pentru a declanșa mecanismul de condiționalitate privind statul de drept. Aceștia au solicitat, de asemenea, lansarea unor proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor și ca, în cele din urmă, Consiliul să acționeze în conformitate cu articolul 7 al Tratatului UE. Eurodeputații și-au exprimat sprijinul ferm pentru cetățenii polonezi care ies în stradă pentru a lupta pentru statul de drept și pentru judecătorii și procurorii care continuă să aplice dreptul UE și au solicitat autorităților poloneze să îi asculte și să îi respecte.

Pe de altă parte, unii eurodeputați au criticat instituțiile UE pentru că sunt îngrijorate în ceea ce privește independența sistemului judiciar și separarea puterilor numai în anumite state membre, afirmând că supremația dreptului UE este utilizată pentru a conferi UE mai multe competențe decât cele definite inițial în tratate.

Dezbaterea cu premierul polonez Mateusz Morawiecki și președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen va fi urmată joi de un vot asupra unei rezoluții.

Eurodeputații vor dezbate și vor vota, de asemenea, o rezoluție care marchează aniversarea unui an de la interzicerea aproape totală a avortului în Polonia. Decizia controversată a tribunalului constituțional al Poloniei, care a intrat în vigoare în ianuarie 2021 și limitează avortul legal la cazurile de viol sau incest, sau atunci când sarcina pune în pericol viața mamei, a declanșat luni de proteste.

 

 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
NATO1 hour ago

Prima vizită a unui șef al Pentagonului în România din 2014 încoace: Secretarul american al apărării, Lloyd Austin, a sosit la București și va merge miercuri și la Baza Mihail Kogălniceanu

PARLAMENTUL EUROPEAN2 hours ago

Renew Europe l-a ales pe succesorul lui Dacian Cioloș: Stéphane Séjourné, un influent colaborator al lui Emmanuel Macron, a devenit liderul celei de-a treia forțe din Parlamentul European

POLITICĂ4 hours ago

Klaus Iohannis convoacă o ședință pentru instituirea unor măsuri restrictive, “indiferent cât de nepopulare ar părea”: “Suntem în al doisprezecelea ceas”

U.E.4 hours ago

Pachetul de extindere a UE 2021: Comisia Europeană evaluează și stabilește prioritățile de reformă pentru Balcanii de Vest și Turcia

COMISIA EUROPEANA5 hours ago

UE îndeamnă Republica Moldova să continue implementarea reformelor: Alegerile parlamentare au oferit forțelor pro-reformă un mandat puternic pentru a pune în aplicare o agendă ambițioasă

ENGLISH5 hours ago

Romania to negotiate for the first time, at European level, new regulations on patient access to treatments for rare and pediatric diseases

INTERNAȚIONAL5 hours ago

De la Kiev, șeful Pentagonului pledează pentru cooperare între partenerii SUA la Marea Neagră pentru a descuraja Rusia: Vom continua să sporim capacitățile României, Ucrainei, Georgiei și Bulgariei

ROMÂNIA5 hours ago

România va negocia în premieră la Bruxelles noile reglementări privind accesul pacienților la tratamentele pentru bolile rare și pediatrice

COMISIA EUROPEANA5 hours ago

Comisia Europeană și-a lansat programul de lucru pentru 2022, care stabilește următoarele etape ale agendei sale către „o Europă mai puternică”

ROMÂNIA6 hours ago

Prof. Dr. Patriciu Achimaș-Cadariu: Viitorul buget pentru sănătate trebuie să includă inițierea unui fond dedicat inovării în medicină

U.E.6 hours ago

Franța face apel la ”fermitate” împotriva încercărilor Poloniei de a pune ”sub semnul întrebării proiectul european”: Tratatele noastre nu reprezintă o simplă bucată de hârtie

COMISIA EUROPEANA7 hours ago

Supremația dreptului UE în Polonia: PE solicită Comisiei Europene declanșarea mecanismului de condiționalitate privind statul de drept

COMISIA EUROPEANA11 hours ago

Ursula von der Leyen avertizează Polonia că va folosi toate instrumentele de care dispune pentru a proteja ”valorile noastre comune”: Statul de drept este liantul care ne ține împreună

U.E.11 hours ago

Premierul Poloniei, mesaj pentru politicienii europeni: Nu permit să șantajați Polonia și nu vom accepta să ni se impună dictate. Nu asta înseamnă UE

COMISIA EUROPEANA1 day ago

Green Deal: UE își unește forțele cu UEFA pentru a promova acțiunile de combatere a schimbărilor climatice

U.E.2 days ago

Conservatorul Peter Marki-Zay, candidatul opoziției unite din Ungaria care îl va înfrunta pe Viktor Orban în alegerile din 2022: Vrem o Ungaria nouă, cinstită

ROMÂNIA3 days ago

Standard & Poor’s şi Moody’s au reconfirmat ratingul de țară al României, cu perspectivă stabilă. Florin Cîțu: Atestă că în ”România merită să investești”

ROMÂNIA4 days ago

Viitorul Spital Regional Brașov va avea 31 secții, 26 de săli de operație, 972 paturi și va fi inaugurat în 2028, arată concluziile studiului BERD

ROMÂNIA4 days ago

Octavian Oprea anunță că ADR lucrează la Sistemul național de interoperabilitate: Instituțiile publice nu vor mai solicita cetățeanului o informație pe care o altă instituție o deține

ROMÂNIA4 days ago

Florinel Chiș, director executiv ARMO: Cifra de afaceri din comerțul electronic din România se va situa în jurul a 6,9 mld. de euro în 2021

Team2Share

Trending