Connect with us

U.E.

COVID-19: UE finanțează pregătirea în terapie intensivă a peste 10.000 de medici și asistente din statele membre

Published

on

© European Union, 2020/Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană  a semnat, marți, 18 august, un contract în valoare de 2,5 milioane de euro din Instrumentul pentru asistență de urgență pentru finanțarea instruirii unui grup multidisciplinar de profesioniști din domeniul sănătății care sprijină și asistă unitățile de terapie intensivă (unități ATI) în perioadele de maximă necesitate pe fondul pandemiei COVID-19, informează un comunicat

Instruirea va înzestra cu competențe medicale de terapie intensivă profesioniștii din domeniul sănătății care nu lucrează în mod regulat în unitățile de ATI. Acest lucru va contribui la creșterea capacității personalului care ar putea fi mobilizat într-un moment în care este nevoie de creșterea rapidă a capacității unităților de ATI. 

COVID-19 a afectat în mod semnificativ numărul de paturi de spital disponibile în primele luni ale pandemiei – ceea ce a dus la o creștere de 30 până la 40% a cererii de paturi de la ATI și a dus la supraevaluarea resurselor disponibile.

Acest program, implementat uniform în toată UE, va acoperi cel puțin 1.000 de spitale și 10.000 de medici și asistente și va fi desfășurat în perioada august-decembrie 2020.

„Prin această decizie, ne demonstrăm în continuare angajamentul de a sprijini lucrătorii din domeniul asistenței medicale de prim rang din Europa, oferind o pregătire medicală esențială pentru a ne asigura că sunt complet echipați cu cunoștințele necesare pentru a ajuta la funcționarea unităților de ATI în perioadele de criză. Vom continua să facem tot posibilul pentru a sprijini statele membre în eforturile lor de a aborda pandemia de coronavirus și de a îmbunătăți pregătirea și răspunsul prin intermediul Instrumentului pentru asistență de urgență”, a declarat Stella Kyriakides, comisarul pentru sănătate și siguranță alimentară.

Ca parte a răspunsului la criza COVID-19, Comisia Europeană a creat rețele virtuale de medici care lucrează cu pacienții COVID-19 din spitale. Acest program de formare este un alt exemplu de sprijin al Comisiei acordat profesioniștilor din domeniul sănătății și de colaborare cu Societatea Europeană de Medicină pentru Terapie Intensivă.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

Cristian Bușoi

Cristian Bușoi, președintele Comisiei ITRE din PE, consideră că viitorul Europei depinde de inovare: Bugetul record pentru programul Orizont Europa, dovada că ne pasă de Uniunea pe care o vom lăsa moștenire

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Eurodeputatul Cristian Bușoi (PNL, PPE), președintele Comisiei pentru industrie, cercetare și energie (ITRE) din Parlamentul European a anunțat joi că ”10 mii de cercetători excepționali din Europa și din lume au primit granturi de la Comisia Europeană pentru a-și pune în practică ideile inovatoare, care transformă lumea, prin Consiliul European de Cercetare (ERC)”.

Acesta a participat la un eveniment la care a luat parte și  președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, președintele Parlamentului European, David Sassoli, comisarul European pentru Inovare și Cercetare, Mariya Gabriel, președintele ERC, Jean-Pierre Bourguignon, ministrul pentru Știință, Tehnologie și Învățământ Superior din Portugalia, Manuel Heitor și alți lideri europeni care prin inițiativele și acțiunile lor sprijină cercetarea și inovarea la nivel european.

”Viitorului Europei, fie că vorbim de cel economic, social sau de sănătate depinde de inovare. Mă bucur că în UE am reușit să alocam Programului de Cercetare și Inovare, Horizon Europe, și datorită eforturilor Comisiei ITRE pe care o conduc, cel mai mare buget din lume, un record pentru Uniunea Europeană, 100 de miliarde euro”, a subliniat Cristian Bușoi într-un mesaj publicat pe Facebook.

”Avem astfel dovada că ne pasă de viitorul Uniunii Europene, pe care o vom lăsa moștenire generațiilor viitoare. Și generația care urmează și generația noastră au nevoie de un impuls puternic pentru a câștiga lupta cu provocările vremurilor pe care le traversăm”, a completat eurodeputatul român.

Eurodeptații au adoptat în luna aprilie programul-cadru pentru cercetare Orizont Europa, al cărui buget total se ridică la 95,5 miliarde de euro, din care 5,4 miliarde de euro provin din planul de relansare Next Generation EU, și care va ajuta sistemele de sănătate ale UE să se pregătească pentru viitoarele pandemii și industria sa să decarbonizeze și să inoveze.

Textul acordului cu Consiliu privind programul Orizont Europa, cel mai mare buget de până acum pentru cercetare și digitalizare, a fost adoptat cu 677 de voturi pentru, 5 împotrivă și 17 abțineri și programul specific de punere în aplicare a acestuia cu 661 de voturi pentru, 5 împotrivă și 33 abțineri.

Orizont Europa include cel mai mare buget de până acum pentru cercetare și digitalizare. El va susține și IMM-urile inovatoare, infrastructura europeană de cercetare și include o sumă suplimentară de 1 miliard de euro, asigurată de Parlament, pentru cercetarea sprijinită prin Consiliul European pentru Cercetare.

Programul Orizont Europa va avea un buget total de 95,5 miliarde de euro, cu 5,4 miliarde de euro din planul de redresare al Uniunii (Next Generation EU), și include o majorare suplimentară de 4 miliarde EUR din cadrul financiar multianual al UE (CFM).

Programul Orizont Europa are trei piloni:

  •  Pilonul privind Excelența științifică va susține proiectele de cercetare de frontieră dezvoltate și conduse chiar de cercetători prin intermediul Consiliului European pentru Cercetare (CEC). Prin acest pilon vor fi finanțate bursele și schimburile de experiență pentru cercetători prin acțiunile Marie Skłodowska-Curie și se vor face investiții în infrastructura de cercetare.
  •  Pilonul privind Provocările globale și competitivitatea industrială europeană va sprijini în mod direct cercetarea legată de schimbările de la nivelul societății, precum și de capacitățile tehnologice și industriale. Cu ajutorul acestui pilon se vor stabili aspectele pe care se vor concentra misiunile de cercetare de la nivelul întregii Uniuni Europene. Pilonul include și activități desfășurate de Centrul Comun de Cercetare (JRC). Obiectivul centrului este a de susține factorii decizionali de la nivelul Uniunii și de la nivel național și de a le pune la dispoziție date științifice independente și asistență tehnică.
  •  Pilonul privind Europa inovatoare vine să transforme Europa într-un lider în domeniul inovării creatoare de piețe. Un alt obiectiv al acestui pilon este de a consolida și mai mult Institutul European de Inovare și Tehnologie (EIT) și de a stimula, astfel, integrarea companiilor din acest sector, a cercetării, a învățământului superior și a antreprenoriatului.

La 15 martie, Comisia Europeană a prezentat planul strategic prin care stabilește orientările pentru direcționarea investițiilor în primii patru ani ai programului.

  • Promovarea unei autonomii strategice deschise prin orientarea dezvoltării tehnologiilor, sectoarelor și lanțurilor valorice digitale, generice și emergente esențiale;
  • Refacerea ecosistemelor și a biodiversității Europei și gestionarea durabilă a resurselor naturale;
  • Transformarea Europei în prima economie digitală circulară, neutră din punct de vedere climatic și sustenabilă;
  • Crearea unei societăți europene mai reziliente, mai favorabile incluziunii și mai democratice.

Cooperarea internațională stă la baza tuturor celor patru orientări, deoarece este esențială pentru abordarea multor provocări globale.

Planul strategic identifică, de asemenea, parteneriatele europene cofinanțate și programate în comun, precum și misiunile UE care urmează să fie sprijinite prin intermediul programului Orizont Europa. Parteneriatele vor acoperi domenii critice precum energia, transporturile, biodiversitatea, sănătatea, alimentația și circularitatea și vor completa cele zece parteneriate europene instituționalizate propuse de Comisie în februarie.

Misiunile UE vor aborda provocările globale care ne afectează viața de zi cu zi prin stabilirea unor obiective ambițioase și inspiraționale, dar realizabile, cum ar fi lupta împotriva cancerului, adaptarea la schimbările climatice, protejarea oceanelor, ecologizarea orașelor și asigurarea sănătății solului și a alimentelor. Utilizând un portofoliu amplu de instrumente în diverse discipline și domenii de politică, misiunile UE vor aborda aspecte complexe prin proiecte de cercetare, măsuri de politică sau chiar inițiative legislative.

Orientările planului abordează, de asemenea, o serie de aspecte orizontale, cum ar fi problemele legate de gen. Integrarea dimensiunii de gen va constitui o cerință implicită în conținutul cercetării și inovării în întregul program, cu excepția cazului în care se specifică faptul că sexul sau genul ar putea să nu fie relevant pentru subiectul în cauză.

Continue Reading

Corina Crețu

Eurodeputatul Corina Crețu cere mai multă transparență din partea Guvernului privind folosirea fondurilor europene în domeniul sănătății

Published

on

© European Union 2019 - Source : EP

Investițiile în domeniul sănătății, precum și creșterea calității serviciilor medicale, trebuie să devină reale priorități pentru România, a afirmat joi europarlamentarul Corina Crețu (Pro România, S&D), solicitând Guvernului mai multă transparență în legătură cu modul în care sunt folosite fondurile europene pentru acest domeniu.

Potrivit eurodeputatului român, sunt câteva întrebări privind acest sector, care au nevoie de răspunsuri urgente.

“Ce se mai întâmplă cu Spitalele Regionale de la Craiova, Iași și Cluj-Napoca, care au studiile de fezabilitate realizate de ani buni, amplasamentele aprobate, dar și finanțările necesare? Când se vor lansa licitațiile și când va începe construcția efectivă a acestor spitale astfel încât cetățenii din aceste regiuni să beneficieze cât mai rapid de servicii de sănătate de calitate? Cum a folosit România măsurile excepționale adoptate de Parlamentul European încă din luna martie anul trecut, care ofereau o flexibilitate crescută în folosirea fondurilor europene din exercițiul financiar 2014-2020, acestea putând fi direcționate prioritar către domeniul sănătății? Care este stadiul negocierilor Programului Operațional Sănătate pentru perioada 2021-2027 și ce proiecte sunt incluse în acest program? Se confirmă includerea în Planul Național de Redresare și Reziliență a trei spitale noi: la Brașov, Focșani și Sibiu? Dacă da, ce măsuri sunt luate pentru ca realizarea acestora să se încadreze în termenul-limită al PNRR (decembrie 2026)?”, a scris ea pe Facebook.

“Cred că cetățenii merită aceste răspunsuri, pentru că reprezintă șanse cu care – foarte realist – România poate că nu se va mai întâlni”, a conchis Crețu.

Programul de guvernare al actualei coaliții prevede, pentru domeniul sănătății, crearea unui fond de inovație în sănătate; investitii de cel puțin 1,8 miliarde euro din fonduri europene prin Planul național de redresare și reziliență pentru îmbunătățirea accesului la servicii medicale al pacienților critici cu scopul de a asigura acces la tratament în regim de urgență și de a reduce mortalitatea pacienților aflați în stare critică pe perioade/crize pandemice, și investiții în sănătate de cel putin 2,8 miliarde euro din fonduri europene prin Programul Operațional Sănătate prin investiții pentru construirea spitalelor regionale și infrastructuri spitalicești noi cu impact teritorial major, creșterea calității serviciilor de asistență medicală primară, comunitară și a serviciilor oferite în regim ambulatoriu, servicii de reabilitare, paliaţie şi îngrijiri pe termen lung, adaptate fenomenului demografic de îmbătrânire a populației şi profilului epidemiologic al morbidităţii, digitalizarea sistemului medical și măsuri care susțin cercetarea, informatizarea în sănătate și utilizarea de metode moderne de investigare, intervenție, tratament.

De asemene, este prevăzută și accesarea de fonduri europene pentru sănătate din programele centralizate gestionate de Comisia Europeană EU4Health, Digital Europe și Horizon Europe.

Continue Reading

COMITETUL EUROPEAN AL REGIUNILOR

CoR, mesaj către comisarul european pentru egalitate: Comunitățile locale sunt în prima linie privind promovarea egalității de șanse

Published

on

© Apostolos Tzitzikostas/ Twitter

Liderii locali și regionali au subliniat în cadrul unei dezbateri cu comisarul european pentru egalitate, Helena Dalli, că Uniunea egalității se bazează pe munca din teren a comunităților locale.

Potrivit unui comunicat al Comitetului European al Regiunilor, reunit în sesiune plenară înainte de Ziua Europei și lansarea Conferinței privind viitorul Europei, politicienii locali și regionali din întreaga Europă au salutat includerea perspectivelor de egalitate în toate politicile, programele și legislația UE.  

Aceștia au subliniat că comunitățile locale se află în prima linie în ceea ce privește promovarea egalității de șanse și protejarea grupurilor vulnerabile și a minorităților și au condamnat orice persecuție a minorităților.

CoR a subliniat, de asemenea, că ”realizarea unei veritabile Uniuni a egalității necesită mai mult sprijin financiar și politic din partea UE și a statelor membre pentru a pune în aplicare politicile de egalitate, de incluziune și de combatere a discriminării la nivel local și regional”.

”Lupta împotriva discriminării și promovarea egalității reprezintă o responsabilitate partajată care necesită eforturi comune și determinarea din partea tuturor instituțiilor UE. Vom obține progrese doar dacă doar dacă autoritățile locale și regionale vor fi tratate ca parteneri strategici în punerea în aplicare și monitorizarea pachetului <<Uniunea egalității>>”, a transmis comisarul european pentru Egalitate, Helena Dalli.

”Egalitatea reprezintă una dintre valorile fundamentale ale UE. Din păcate, pandemia de COVID-19 a evidențiat și accentuat inegalitățile existente și discriminarea, afectând  în mod disproporționat comunitățile marginale. Trebuie să continuăm să combatem discriminarea structurala și stereotipurile pentru a ne asigura că procesul politic decizional ține cont de nevoile tuturor membrilor societăților noastre. În calitate de lideri locali, este datori noastră să promovăm egalitatea la nivel local și regional”, a precizat președintele CoR, Apostolos Tzitzikostas.

La începutul lunii martie, Comisia Europeană a prezentat o Strategie ambițioasă privind drepturile persoanelor cu handicap (2021-2030), pentru a asigura participarea lor deplină în societate, în condiții de egalitate cu celelalte persoane din UE și din afara acesteia, în conformitate cu Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și cu Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, care prevăd că egalitatea și nediscriminarea sunt pietrele de temelie ale politicilor UE.

Persoanele cu handicap au dreptul de a lua parte la toate domeniile vieții, la fel ca toți ceilalți cetățeni. Deși în deceniile din urmă s-au înregistrat progrese legate de accesul la asistență medicală, la educație, la ocuparea forței de muncă, la activitățile recreative și la participarea la viața politică, persistă multe obstacole.

Noua strategie se bazează pe cea precedentă, și anume Strategia europeană 2010-2020 pentru persoanele cu handicap, și contribuie la implementarea Pilonului european al drepturilor sociale, care servește drept busolă politicilor sociale și în materie de ocupare a forței de muncă din Europa și cu privire la care Comisia va adopta un plan de acțiune în această săptămână.

Strategia sprijină punerea în aplicare de către UE și a statelor sale membre a Convenției Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap la nivel UE și național.

După cum a anunțat președinta von der Leyen, Strategia privind drepturile persoanelor cu handicap (2021-2030) contribuie la construirea Uniunii egalității, alături de Strategia 2020-2025 pentru egalitatea LGBTIQPlanul de acțiune al UE de combatere a rasismului pentru perioada 2020-2025Strategia europeană 2020-2025 privind egalitatea de gen și Cadrul strategic al UE privind romii.

Continue Reading

Facebook

Team2Share

Cristian Bușoi16 hours ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei ITRE din PE, consideră că viitorul Europei depinde de inovare: Bugetul record pentru programul Orizont Europa, dovada că ne pasă de Uniunea pe care o vom lăsa moștenire

NATO16 hours ago

Bogdan Aurescu, despre prezența militară a Rusiei în regiune: România nu se simte amenințată. Marea Neagră e parţial şi un “lac” NATO

Corina Crețu16 hours ago

Eurodeputatul Corina Crețu cere mai multă transparență din partea Guvernului privind folosirea fondurilor europene în domeniul sănătății

NATO16 hours ago

Șeful diplomației SUA, prima vizită în Europa de Est: Președintele Ucrainei îi cere lui Antony Blinken sprijinul SUA pentru a obține planul de acțiune de aderare la NATO

ROMÂNIA17 hours ago

Ludovic Orban: Parteneriatul Strategic dintre România și SUA, unul dintre pilonii de bază ai politicii externe

COMITETUL EUROPEAN AL REGIUNILOR17 hours ago

CoR, mesaj către comisarul european pentru egalitate: Comunitățile locale sunt în prima linie privind promovarea egalității de șanse

EVENIMENTE17 hours ago

“Sibiul pune umărul pentru Europa”. Consiliul Județean Sibiu organizează pe 9 mai, de Ziua Europei, Summit-ul Muzical al Vaccinării, unde cetățenii se pot imuniza împotriva COVID-19

COMISIA EUROPEANA18 hours ago

CE lansează o nouă Strategie privind mijloacele terapeutice pentru tratarea COVID-19: 142 de milioane de euro pentru dezvoltarea medicamentelor eficiente

INTERNAȚIONAL18 hours ago

OMS recunoaște că în primele luni ale pandemiei de COVID-19 a avut o reacție lentă cu privire la emiterea de recomandări şi adoptarea de măsuri

U.E.19 hours ago

Eurostat: România, printre statele membre UE în care au crescut vânzările cu amănuntul în luna martie

CHINA1 week ago

Josep Borrell semnalează UE să se pregătească pentru ”o perioadă lungă și dificilă” în relațiile cu Rusia, observându-se o ”tendință îngrijorătoare” de a se comporta ”ca și când am fi un adversar”

ROMÂNIA1 week ago

CNCAV: O nouă tranșă de vaccinuri Johnson&Johnson și Moderna a ajuns în România

Cristian Bușoi1 week ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei ITRE din PE, solicită ca testarea în scopul obținerii adeverinței electronice verzi să fie gratuită: Este nevoie și de testare pentru funcționarea normală a activităților

MAREA BRITANIE1 week ago

Parlamentul European a aprobat acordul comercial și de cooperare între UE și Regatul Unit, cel mai ambițios tratat încheiat vreodată de Uniune cu o țară terță

Cristian Bușoi1 week ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru cercetare din PE: Viitorul și prosperitatea Europei depind de cercetare și inovare, cu ajutorul cărora vom deveni mai rezilienți în fața crizelor viitoare

U.E.2 weeks ago

Președintele Germaniei, Frank-Walter Steinmeier, întâlnire la Paris cu omologul francez, Emmanuel Macron: Trebuie să făurim noi înșine viitorul UE dacă nu dorim să devenim jucăria politicii globale

ROMÂNIA2 weeks ago

Ministrul de externe, Bogdan Aurescu, a discutat cu omologul ucrainean despre ”necesitatea identificării de soluții durabile” pentru drepturile minorității române din Ucraina

FONDURI EUROPENE2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: PNRR este în negociere, nu a fost refuzat de Comisia Europeană. Este vorba de a remodela ce avem noi în planul de redresare şi rezilienţă

INTERNAȚIONAL2 weeks ago

Summitul privind clima. Joe Biden le cere liderilor lumii să se unească în lupta împotriva schimbărilor climatice: America s-a întors. Trebuie să trecem la acţiune noi toţi, în pas accelerat

ROMÂNIA2 weeks ago

Ioana Mihăilă a anunțat care sunt prioritățile mandatului său de ministru al Sănătății: Atragerea de fonduri europene, creşterea accesului la servicii medicale de bază şi reforma managementului

Advertisement
Advertisement

Trending