Connect with us

U.E.

COVID-19: UE finanțează pregătirea în terapie intensivă a peste 10.000 de medici și asistente din statele membre

Published

on

© European Union, 2020/Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană  a semnat, marți, 18 august, un contract în valoare de 2,5 milioane de euro din Instrumentul pentru asistență de urgență pentru finanțarea instruirii unui grup multidisciplinar de profesioniști din domeniul sănătății care sprijină și asistă unitățile de terapie intensivă (unități ATI) în perioadele de maximă necesitate pe fondul pandemiei COVID-19, informează un comunicat

Instruirea va înzestra cu competențe medicale de terapie intensivă profesioniștii din domeniul sănătății care nu lucrează în mod regulat în unitățile de ATI. Acest lucru va contribui la creșterea capacității personalului care ar putea fi mobilizat într-un moment în care este nevoie de creșterea rapidă a capacității unităților de ATI. 

COVID-19 a afectat în mod semnificativ numărul de paturi de spital disponibile în primele luni ale pandemiei – ceea ce a dus la o creștere de 30 până la 40% a cererii de paturi de la ATI și a dus la supraevaluarea resurselor disponibile.

Acest program, implementat uniform în toată UE, va acoperi cel puțin 1.000 de spitale și 10.000 de medici și asistente și va fi desfășurat în perioada august-decembrie 2020.

„Prin această decizie, ne demonstrăm în continuare angajamentul de a sprijini lucrătorii din domeniul asistenței medicale de prim rang din Europa, oferind o pregătire medicală esențială pentru a ne asigura că sunt complet echipați cu cunoștințele necesare pentru a ajuta la funcționarea unităților de ATI în perioadele de criză. Vom continua să facem tot posibilul pentru a sprijini statele membre în eforturile lor de a aborda pandemia de coronavirus și de a îmbunătăți pregătirea și răspunsul prin intermediul Instrumentului pentru asistență de urgență”, a declarat Stella Kyriakides, comisarul pentru sănătate și siguranță alimentară.

Ca parte a răspunsului la criza COVID-19, Comisia Europeană a creat rețele virtuale de medici care lucrează cu pacienții COVID-19 din spitale. Acest program de formare este un alt exemplu de sprijin al Comisiei acordat profesioniștilor din domeniul sănătății și de colaborare cu Societatea Europeană de Medicină pentru Terapie Intensivă.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

CONSILIUL EUROPEAN

Charles Michel critică de la tribuna ONU ”actele de război împotriva mediului înconjurător”: Omenirea trebuie să semneze ”un tratat de pace cu planeta noastră”

Published

on

© European Union, 2021

Președintele Consiliului European, Charles Michel, a criticat de la tribuna Națiunilor Unite ceea ce a calificat a fi ”un act de război împotriva mediului înconjurător” care a dus la schimbările climatice și a făcut apel la un ”tratat de pace cu planeta noastră”, potrivit Politico Europe

”Suntem implicați într-un război global, care nu are tabere, nici armată și niciun teritoriu nu este cucerit sau pierdut. Cu toate acestea, acest război distruge vieți. Îngenunchează țări și provoacă suferințe inimaginabile familiilor. Mă refer la războiul pe care oamenii îl poartă împotriva naturii. Ne-am torturat planeta, am abuzat de resursele naturale, am comis acte de război împotriva mediului înconjurător. Iar acum natura ripostează, readucându-ne la realitate. Nimeni nu poate spune <<nu am știut>>. Timp de decenii, oamenii de știință au tras un semnal de alarmă, dar avertismentele lor s-au pierdut în urechi surde. Ne-am întors cu spatele, ca să nu vedem”, a deplâns președintele Consiliului European situația în discursul susținut în cea de-a 76-a sesiune a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite.

Pentru a combate schimbările climatice, Charles Michel consideră că este nevoie ca ”oamenii să semneze un armistițiu cu natura, un tratat de pace cu planeta noastră” pentru ”generațiile viitoare”.

În egală măsură, oficialul european a făcut apel la ”cooperare mai degrabă decât la confruntare, la solidaritate mai degrabă decât la izolare, la transparență mai degrabă decât la secretomanie și dorim loialitate, respectându-ne cuvântul dat.”

Referirile lui Michel la transparență și loialitate reprezintă un ecou al criticilor puternice pe care le-a formulat la începutul acestei săptămâni la adresa SUA în legătură cu o nouă legătură strategică pe care Washingtonul a convenit-o cu Regatul Unit și Australia în zona Indo-Pacific.

Președintele american Joe Biden a încercat să liniștească apele, recunoscând după o convorbire telefonică cu președintele francez Emmanuel Macron că Washingtonul ar fi trebuit să consulte Parisul cu privire la acest pact, care a afectat o înțelegere pe care Parisul a stabilit-o în 2016 cu Canberra.

În discursul său Charles Michel a menționat că UE este principalul investitor în regiunea Indo-Pacific și un partener comercial important în această zonă.

În discursul său Charles Michel a menționat că UE este principalul investitor în regiunea Indo-Pacific și un partener comercial important în această zonă.

De altfel, Comisia Europeană și Înaltul Reprezentant au adoptat o comunicare comună privind Strategia UE pentru cooperare în regiunea indo-pacifică. Comunicarea comună conține acțiuni concrete de consolidare a angajamentului strategic în această regiune, în conformitate cu sarcinile încredințate de Consiliu la 19 aprilie 2021.

Punerea în aplicare a strategiei UE va include în special următoarele acțiuni:

  • Finalizarea negocierilor comerciale ale UE cu Australia, Indonezia și Noua Zeelandă; reluarea negocierilor comerciale și începerea negocierilor privind investițiile cu India; încheierea unui acord de parteneriat economic cu Comunitatea Africii Orientale; evaluarea posibilei reluări a negocierilor comerciale cu Malaysia, Filipine și Thailanda și eventuala negociere a unui acord comercial interregional cu ASEAN.
  • Încheierea de acorduri de parteneriat și cooperare (APC) cu Malaysia și Thailanda; începerea negocierilor APC cu Maldive și concretizarea deplină a viitorului nou acord de parteneriat al UE cu statele din Africa, zona Caraibilor și Pacific (ACP).
  • Încheierea de alianțe și parteneriate verzi cu parteneri voluntari și ambițioși din regiunea indo-pacifică pentru combaterea schimbărilor climatice și a degradării mediului. Prima alianță de acest fel a fost convenită cu Japonia în mai 2021.
  • Consolidarea guvernanței oceanelor în regiune, inclusiv sporirea sprijinului UE pentru sistemele de gestionare și control în domeniul pescuitului din țările situate în regiunea indo-pacifică, combaterea pescuitului ilegal, nedeclarat și nereglementat și punerea în aplicare a acordurilor de parteneriat în domeniul pescuitului sustenabil.
  • Extinderea rețelei de parteneriate digitale cu partenerii din regiunea indo-pacifică, precum și explorarea posibilității unor noi acorduri de parteneriat digital cu Japonia, Republica Coreea și Singapore.
  • Accelerarea punerii în aplicare a parteneriatelor pentru conectivitate cu Japonia și India; sprijinirea partenerilor în crearea unui mediu de reglementare adecvat și facilitarea mobilizării finanțării necesare pentru îmbunătățirea conectivității pe teren între Europa și regiunea indo-pacifică.
  • Consolidarea cooperării în domeniul cercetării și inovării în cadrul programului Orizont Europa; analizarea posibilității de asociere la acest program a unor parteneri similari eligibili din regiunea indo-pacifică, cum ar fi Australia, Japonia, Republica Coreea, Noua Zeelandă și Singapore.
  • Explorarea modalităților de a asigura intensificarea mobilizărilor navale de către statele membre ale UE pentru a contribui la protejarea liniilor maritime de comunicare și a libertății de navigație în regiunea indo-pacifică, consolidând în același timp capacitatea partenerilor din regiune de a asigura securitatea maritimă.
  • Consolidarea sprijinului acordat sistemelor de sănătate și pregătirilor în caz de pandemie în țările cel mai puțin dezvoltate din regiunea indo-pacifică, consolidarea cercetării colaborative privind bolile transmisibile în contextul programului de cercetare Orizont Europa.

Continue Reading

Dacian Cioloș

Conferința privind viitorul Europei: Liderul Renew Europe, Dacian Cioloș, consideră că UE are nevoie de un președinte ales de cetățenii europeni: Va avea mai multă legitimitate în reprezentarea UE

Published

on

© Photo Collage (Image source: European Parliament & Renew Europe)

Liderul Renew Europe, Dacian Cioloș, propune crearea unui nou portofoliu la nivel european, acela de președinte al Uniunii Europene, ales de cetățenii europeni pe liste electorale transnaționale.

”Avem foarte mulți președinți: al Comisiei, al Parlamentului, al Consiliului European. Propunerea noastră este aceea de a avea un președinte al Uniunii Europene, ar putea fi cel la Comisiei Europene sau al Consiliului European sau comasarea acestor două poziții. Ce este important este să oferim cetățenilor să aibă un cuvânt de spus în alegerea acestui președinte. Dacă vom avea un președinte ales al Uniunii Europene, acest președinte va avea mai multă legitimitate în reprezentarea UE”, a explicat Dacian Cioloș la evenimentul de deschidere a Future of Europe Youth Summit (FEYS), un eveniment oficial pregătit de tineri pentru tineri în cadrul Conferinței privind viitorul Europei.

Președintele Consiliului European, numit de șefii de stat sau de guvern ai țărilor membre UE pentru un mandat de 2 ani și jumătate cu posibilitate de reînnoire, conduce lucrările prin care Consiliul European stabileşte direcţia şi priorităţile politice generale ale UE, în cooperare cu Comisia Europeană, promovează coeziunea şi consensul în cadrul Consiliului European și reprezintă UE pe plan extern, în chestiuni legate de securitate şi afaceri externe.

De cealaltă parte, președintele Comisiei Europene, desemnat de asemenea de liderii UE, furnizează orientări politice Comisiei, convoacă şi prezidează colegiul comisarilor europeni, conduce activităţile Comisiei de punere în aplicare a politicilor UE, participă la reuniunile G7, contribuie la dezbaterile majore din Parlamentul European şi la cele dintre guvernele statelor membre, în cadrul Consiliului Uniunii Europene.

Ideea introducerii listelor electorale transnaționale, propunere mai veche care a căpătat avânt după sprijinul arătat de președintele Franței, Emmanuel Macron, a fost respinsă în luna februarie a anului 2018 de Parlamentul European, dar a fost reluată de Dacian Cioloș în contextul negocierilor referitoare la pachetul de nume pentru funcțiile instituțiilor europene, din 2019.

Ursula von der Leyen, pe atunci candidat nominalizat de liderii UE pentru funcția de președinte al Comisiei Europene, și-a arătat sprijinul pentru introducerea acestor liste.

Conferința privind viitorul Europei, ale cărei concluzii urmează să fie prezentate în primăvara anului 2022, în timpul președinției franceze a Consiliului Uniunii Europene, oferă acest prilej de revizuire a aspectelor legate de modul în care funcționează Uniunea Europeană, inclusiv cel legat de nevoia de unanimitate la nivelul statelor membre pentru adoptarea unor decizii privind politică externă, de exemplu.

În intervenția sa la evenimentul mai sus amintit, Dacian Cioloș a subliniant nevoie de a face tranziția ”de la vetocrație la democrație.”

”Știți că multe decizii la nivel european sunt blocate pentru că aceste decizii trebuie adoptate prin unanimitate. Toate statele membre trebuie să fie de acord, ceea ce înseamnă că un singur stat membru poate bloca orice decizie, din diferite considerente. Când vorbim de politică externă sau de aplicarea sancțiunilor, de exemplu, împotriva Belarusului sau a unor state care nu respectă drepturile omului, acest mecanism devine o problemă. Acesta este motivul pentru care dorim să propunem o amendare a tratatului astfel încât să renunțăm la această unanimitate pentru unele decizii importante. Ideea este aceea de a permite o evoluție privind calitatea procesului decizional la nivel european pentru a fi capabili să luăm rapid decizii”, a explicat Cioloș, într-o aluzie la diferitele situații în care Ungaria a apelat la dreptul său de veto. 

Consiliul trebuie să voteze în unanimitate într-o serie de chestiuni pe care statele membre le consideră sensibile. De exemplu:

  • politica externă și de securitate comună (cu excepția anumitor cazuri clar definite care necesită majoritate calificată, de exemplu numirea unui reprezentant special);
  • cetățenie (acordarea unor drepturi noi cetățenilor UE);
  • aderarea la UE;
  • armonizarea legislației naționale privind impozitarea indirectă;
  • finanțele UE (resursele proprii, cadrul financiar multianual);
  • anumite dispoziții din domeniul justiției și afacerilor interne (procurorul european, dreptul familiei, cooperarea polițienească operațională etc.);
  • armonizarea legislației naționale din domeniul securității sociale și protecției sociale.

În plus, votul în unanimitate este necesar pentru a permite Consiliului să se îndepărteze de la propunerea Comisiei atunci când Comisia nu poate fi de acord cu modificările aduse la propunerea sa. Această regulă nu se aplică actelor care trebuie să fie adoptate de Consiliu la recomandarea Comisiei, de exemplu actele din domeniul coordonării economice. În cazul votului în unanimitate, abținerea nu împiedică luarea unei decizii.

Ungaria a apelat în ultimele luni la dreptul său de veto pentru a bloca acțiune ale UE privind politica externă. În 2020, aceasta a îndemnat Uniunea Europeană să ridice sancțiunile impuse asupra Belarusului, unde, în luna mai, regimul lui Lukașenko a avut o nouă manifestare contrară valorilor democratice prin deturnarea unui avion de pasageri, care plecase de la Atena și se îndrepta spre Vilnius, pentru a-l aresta pe jurnalistul disident Roman Protasevici și pe iubita acestuia, Sofia Sapega, aflați la bordul aeronavei.

Tot anul trecut, în toamnă, premierul Executivului de la Budapesta a îndemnat UE să anuleze sancţiunile impuse Rusiei, făcând presiuni pentru o reluare a comerţului cu Moscova.

În egală măsură, Viktor Orban a blocat la 16 aprilie 2021 o declarație a Uniunii Europene cu privire la atacurile Chinei la adresa protestatarilor pro-democrație din Hong Kong, menită să arate sprijinul european față de demersul Regatului Unit și al Statelor Unite în susţinerea drepturilor omului în Hong Kong. Mai recent, Budapesta a refuzat de asemenea să sprijine o declaraţie care făcea apel la un armistiţiu între Israel şi palestinieni.

Să nu uităm că Budapesta și Varșovia au amenințat anul trecut că vor bloca adoptarea bugetului multianual al Uniunii Europene pentru perioada 2021-2027 și fondului de redresare ca urmare a noilor prevederi potrivit cărora fondurile europene vor fi condiționate de respectarea statutul de drept. 

Este lesne de înțeles de ce aceste două state au adoptat o poziție comună cu privire la acest aspect, acestea fiind singurele țăriîmpotriva cărora a fost activat Articolul 7 din Tratatul Uniunii Europene ca urmare a deciziilor adoptate de cele două administrații ce au intrat în conflict cu princiiple democratice și statul de drept, piloni pe care s-a construit ”visul european” numit Uniunea Europeană.

Continue Reading

S&D

Miniștrii muncii din PES: Uniunea Europeană trebuie să combată dezechilibrele sociale. Bunăstarea este un indicator vital pentru politici de succes

Published

on

© pes.eu

A sosit momentul să acordăm o atenție egală atât aspectelor sociale, cât și celor macroeconomice în cadrul Semestrului European, au precizat vineri miniștrii pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale din cadrul Partidului Socialiștilor Europeni.

Aceștia s-au întâlnit cu comisarul european Nicolas Schmit pentru a discuta despre propunerea privind procedura referitoare la dezechilibrele sociale, o nouă politică a UE prezentată de guvernele belgian și spaniol. Ministrul belgian al Economiei și Muncii, Pierre Yves Dermagne, a expus proiectele de propuneri în cadrul reuniunii, se arată într-un comunicat al PES. 

Funcționând în paralel cu procedura privind dezechilibrele macroeconomice, procedura privind dezechilibrele sociale va identifica, preveni și aborda provocările sociale.

Bazându-se pe indicatorii sociali existenți, aceasta va reorienta politica UE către bunăstarea cetățenilor – o cerință socialistă esențială – și va contribui la asigurarea faptului că preocupările sociale nu mai sunt neglijate în cadrul Semestrului European.

”În întreaga Europă există provocări sociale persistente care trebuie abordate. Dar, de prea mult timp, acestea au fost lăsate deoparte. În schimb, Semestrul European este puternic orientat către indicatorii macroeconomici. O procedură privind dezechilibrele sociale poate aduce un oarecare echilibru în Semestrul European. Alături de macroeconomie, este timpul să recunoaștem că bunăstarea este și ea un indicator vital pentru politicile de succes. Aceasta ar putea fi o modalitate bună pentru implementarea angajamentelor asumate la Porto și în Planul de acțiune privind Pilonul european al drepturilor sociale. Propunerea comună belgiano-spaniolă este foarte promițătoare și o studiem cu atenție în cadrul familiei PES. A fost un obiectiv de lungă durată al familiei noastre politice de a plasa afacerile sociale în centrul dezbaterii europene. Este ceea ce am făcut la Porto și, acum, așteptăm cu nerăbdare să discutăm această propunere în Consiliu”, a transmis Rolf Schmachtenberg, secretarul de stat în cadrul ministerului federal al Muncii și Afacerilor Sociale din Germania.

După proclamarea Pilonului european al drepturilor sociale în 2017, în cadrul summitului de la Göteborg, găzduit de prim-ministrul suedez Stefan Löfven, anul 2021 a fost marcat de progrese semnificative în vederea transformării acestui pilon într-o realitate pentru cetățenii UE.

Comisarul european Nicolas Schmit a dezvăluit în martie Planul de acțiune privind Pilonul european al drepturilor sociale. Acesta a fost urmat de Summitul social de la Porto, găzduit în luna mai de președinția portugheză, în cadrul căruia șefii de stat și de guvern și-au luat angajamente în materie de politică socială pentru următorul deceniu.

PSE se angajează să implementeze pe deplin Pilonul european al drepturilor sociale și să asigure că politica socială este o prioritate în cadrul procesului de elaborare a politicilor UE.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
CONSILIUL EUROPEAN6 mins ago

Charles Michel critică de la tribuna ONU ”actele de război împotriva mediului înconjurător”: Omenirea trebuie să semneze ”un tratat de pace cu planeta noastră”

INTERNAȚIONAL45 mins ago

Criza submarinelor: Boris Johnson încearcă să redreseze relațiile franco-britanice și îi propune lui Emmanuel Macron o ”restabilire a cooperării”. Președintele Franței, răspuns glacial: Aștept propunerile

Dacian Cioloș2 hours ago

Conferința privind viitorul Europei: Liderul Renew Europe, Dacian Cioloș, consideră că UE are nevoie de un președinte ales de cetățenii europeni: Va avea mai multă legitimitate în reprezentarea UE

POLITICĂ3 hours ago

Criza submarinelor: Președintele PMP, Cristian Diaconescu: O criză comercială, cum este cea provocată de Franța, nu poate declanșa așteptări geopolitice

S&D5 hours ago

Miniștrii muncii din PES: Uniunea Europeană trebuie să combată dezechilibrele sociale. Bunăstarea este un indicator vital pentru politici de succes

GENERAL5 hours ago

România a găzduit prima ediție a Săptămânii Mondiale a Francofoniei Științifice. Ministrul Sorin Cîmpeanu, ales președinte al celei mai mari organizații academice internaționale, Agenția Universitară a Francofoniei

U.E.15 hours ago

Papa Francisc îndeamnă la reconstrucția Europei: “Să ajutăm Europa, bolnavă de oboseală, să se întoarcă la viziunea clarvăzătoare a părinților fondatori”

NATO15 hours ago

Raport: SUA au investit 363 de milioane de dolari în bazele militare din România în ultimii 20 de ani. România, al doilea cel mai mare beneficiar regional după Polonia

NATO19 hours ago

NATO: Avioane militare canadiane au interceptat două avioane de luptă ale Rusiei în apropierea spaţiului aerian al României

PARLAMENTUL EUROPEAN22 hours ago

Forumurile cetățenilor din cadrul Conferinței pentru Viitorul Europei continuă. Democrația europeană, următorul subiect de dezbatere

ONU3 days ago

În primul discurs la ONU, Maia Sandu cere retragerea trupelor Rusiei din Transnistria și anunță că a început curățarea Republicii Moldova de regimurile corupte

Dragoș Pîslaru3 days ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru: Cel mai optimist scenariu pentru aderarea României la zona euro ar fi în 2028

ONU3 days ago

Klaus Iohannis, la ONU: România susține rolul de lider al Uniunii Europene în materie de schimbări climatice

INTERVIURI3 days ago

INTERVIU Președinta Fondului de Investiții al celor Trei Mări: Înființarea fondului, posibilă prin cooperarea cu România. Este esențial să prezentăm investitorilor întreaga regiune prin fiecare țară în parte

ONU3 days ago

Klaus Iohannis, de la tribuna ONU: Valorile democratice și ordinea bazată pe reguli, fundamente ale unui viitor mai bun. Conflictele prelungite din vecinătatea României continuă să amenințe securitatea Europei

INTERNAȚIONAL4 days ago

Joe Biden invocă, în primul său discurs la ONU, “alianța sacră NATO” și “parteneriatul fundamental cu UE”: Suntem în zorii unui deceniu decisiv. Începem o nouă eră de diplomaţie neobosită

INTERVIURI5 days ago

INTERVIU Ministrul adjunct de externe al Poloniei: România și Polonia sunt liderii principali ai Inițiativei celor Trei Mări. Trebuie să fim o parte mai puternică a UE

INTERVIURI1 week ago

Comisarul European Adina Vălean, despre rolul tinerilor în Conferința pentru Viitorul Europei: Ideile lor reprezintă o valoare adăugată

INTERVIURI1 week ago

INTERVIU Comisarul european pentru transporturi Adina Vălean: Proiectele europene necesită o guvernanță stabilă

COMISIA EUROPEANA1 week ago

INTERVIU Comisarul european Adina Vălean: Românii vor prefera din nou mersul cu trenul, odată cu creșterea vitezei de deplasare

Team2Share

Trending