Președintele Federației Patronatelor Societăților din Construcții (FPSC), Cristian Erbașu, prezintă o analiză a anului 2025 pentru sectorul construcțiilor și avansează o serie de estimări pentru anul 2026.

Într-o analiză exhaustivă, Erbașu arată că „ne aflăm în cea mai dificilă perioadă din punct de vedere al riscurilor și incertitudinilor”, iar zorii acestei situații s-au întrezărit încă de la finalul anului 2024:

• inflația ridicată;
• eliminarea facilităților fiscale începând cu 1 ianuarie 2025;
• stoparea și prioritizarea proiectelor investiționale, îndeosebi a celor din Programul „Anghel Saligny”;
• întârzieri în depunerea de proiecte pentru fondurile europene nerambursabile.

Președintele FPSC a evidențiat capacitatea de prognoză, adaptare, prevenire și eficiență a sectorului construcțiilor, fapt ce a făcut ca acest domeniu să „rămână singurul care să susțină creșterea economică în prima parte a acestui an”.

„Când cunoști riscurile poți să răspunzi. Constructorii și-au luat măsuri de prevenire, modernizare, eficiență și productivitate dar și de schimbare a portofoliului de afaceri. Așa au apărut rezultatele pozitive din prima parte a anului. Nu pentru că a existat dialog sau politici de sprijin. Câteva cifre sunt grăitoare: efectivul de personal din societățile de construcții a ajuns la sfârșitul lunii iulie la un maxim istoric de 462,3 mii angajați; volumul lucrărilor de construcții a fost în semestrul I 2025 cu 5,9% peste volumul lucrărilor de construcții din aceeași perioadă din 2024, ca în luna august să ajungă la 9,7% peste primele 8 luni din 2024. Poate cel mai puternic argument pentru competitivitatea și implicarea constructorilor dincolo de politicile potrivnice și crize îl reprezintă faptul că sectorul a rămas singurul care să susțină creșterea economică în prima parte a acestui an. Produsul intern brut din construcții s-a majorat, în termeni reali (fără inflație) cu 5,7%, comparativ cu doar 0,3% pe întreaga economie și, spre exemplu, cu reducerea de 1,4% din industrie”, a reliefat Cristian Erbașu.

El a semnalat situația dificilă în care se află executanții odată cu anunțarea pragului de finalizare în proporție de 30% pentru continuarea finanțării proiectelor.

„A făcut ca multe primării să solicite urgentarea lucrărilor de construcții pentru ca la momentul deciziei, proiectele lor să fie peste acest prag. Dar facturile neachitate se tot adună și constructorii încep să intre în incapacitate de a-și plăti furnizorii și salariații”, a semnalat Erbașu, care a constatat că, începând cu luna septembrie, s-a putut observa „un dezechilibru major între subsectoare și, mai grav, începutul declinului în construcții.”

„Aceasta pentru că evoluția s-a datorat în exclusivitate rezultatelor din sectorul imobiliar, care însă rămân inferioare reducerilor de anul trecut. Practic, dinamica este doar un rezultat matematic, urmare a scăderii lucrărilor de construcții la clădiri rezidențiale cu 22,5% în septembrie 2024 (față de septembrie 2023). În luna septembrie din acest an, față de septembrie 2024, creșterea a fost de 21,4%, ceea ce înseamnă că activitatea este încă sub nivelul din anul 2023. Al doilea argument pentru începutul declinului îl reprezintă reducerea volumului de activitate la construcțiile inginerești, cu 2,8%, ceea ce înseamnă o reducere de circa 10% în august și septembrie. Dar poate cel mai puternic semnal de alarmă este dat de ieșirea de pe piață a firmelor de construcții, situație mult mai gravă decât în intrarea în insolvență. Înmatriculările și ieșirile sunt procese normale pentru întreprinderi, dar totdeauna ieșirile nu depășeau 70-80% din intrări, arătând că în final o piață a construcțiilor în expansiune aduce un sold pozitiv important de actori noi. Spre deosebire de trecut, în primele 10 luni din acest an, radierile și dizolvările au reprezentat 90% din total înmatriculărilor din construcții. Mai grav este că peste o mie de întreprinderi (IMM-uri) înmatriculate la începutul acestui an au decis să-și încheie activitatea tot în acest an”, a continuat Cristian Erbașu.

El a deplâns lipsa de deschidere și dialog din partea autorităților statului față de propunerile înaintate de FPSC pentru „sprijinirea sectorului fără a afecta politicile fiscal-bugetare”.

Cristian Erbașu a arătat care este impactul măsurilor fiscal-bugetare asupra domeniului construcțiilor, citând o anchetă derulată în rândul firmelor din domeniu, membre și ne-membre în FPSC, care arată că „84,2% dintre repondenți consideră că există un risc major ca firmele de profil să intre în insolvență sau să-și suspende temporar activitatea.”

Președintele FPSC anticipează că primul semestru al anului 2026 va fi unul dificil pentru domeniul construcțiilor, pe fondul modificării PNRR, diminuării finanțării pentru proiecte derulate prin programe precum „Anghel Saligny” și programele executate prin CNI, opririi încheierii de angajamente legale pentru proiecte de investiții non-finanțate prin Programul național de dezvoltare locală, etapa I și etapa a II-a, Programul național de investiții „Anghel Saligny” și Programul național de construcții de interes public sau social,

Cu toate acestea, Cristian Erbașu apreciază că al doilea semestru al anului 2026 ar putea cunoaște „o intensificare a lucrărilor de construcții”.

„Apropierea termenului final pentru proiectele din PNRR va reprezenta un stimul pentru amplificarea construcțiilor. De asemenea vor intra în implementare, dacă prevederile legale actuale nu se schimbă, proiecte noi din programele naționale de investiții. Într-o viziune optimistă anul 2026 poate fi mai bun ca anul 2025, dacă ajustarea bugetară de anul viitor nu va afecta valoarea investițiilor bugetate. Pentru o clarificare a viitorului va trebui să așteptăm proiecția bugetară pe anul 2026”, a conchis președintele FPSC.

Președintele Nicușor Dan a participat luni la o reuniune extraordinară a Consiliului European, convocată de președintele António Costa, întâlnire pe care a descris-o drept „foarte utilă și extrem de necesară” în contextul intensificării discuțiilor privind procesul de pace pentru Ucraina.

Șefii de stat și de guvern au făcut un schimb amplu de opinii și evaluări privind cele mai recente evoluții legate de negocierile de pace. Nicușor Dan a subliniat că statele membre „vor rămâne unite”, reafirmând sprijinul ferm al Uniunii Europene pentru Ucraina în fața agresiunii ruse.

Șeful statului a evidențiat rolul esențial al UE în conturarea și implementarea unui proces de pace viabil.

„Uniunea Europeană aduce o valoare adăugată în conturarea și punerea în aplicare a procesului de pace pentru Ucraina”, a transmis acesta, într-o postare pe X.

Today I took part in a very useful and much needed extraordinary #EUCO meeting, convened by President Costa.

We have exchanged views and assessments about the latest evolutions regarding the Peace Process for Ukraine. We, as Europeans, will stay united and we reaffirmed strong… pic.twitter.com/obcT1UGTn1

— Nicușor Dan (@NicusorDanRO) November 24, 2025

În intervenția sa, Nicușor Dan a insistat asupra nevoii ca statele membre să identifice soluții pentru continuarea și consolidarea sprijinului european, inclusiv prin măsuri concrete care să răspundă nevoilor urgente ale Kievului. Totodată, el a punctat că securitatea Ucrainei este direct legată de stabilitatea Republicii Moldova și a întregii regiuni, avertizând că acest aspect trebuie să se regăsească în toate negocierile aflate în desfășurare.

„Există o legătură directă între securitatea Ucrainei și cea a Republicii Moldova și a regiunii în ansamblu și că actualele negocieri de pace trebuie să țină seama de acest aspect”, a transmis președintele, care a participat la reuniune înainte de a prezida ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării, consacrată avizării Strategiei Naționale de Apărare a Țării și proiectelor României în domeniul apărării pentru a fi finanțate prin programul european SAFE.

Și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președintele Consiliului European, António Costa, au salutat, după reuniunea specială a șefilor de stat sa de guvern din UE, „noul impuls” în negocierile privind Ucraina, ca urmare a discuțiilor declanșate de planul american și de contra-propunerea europenilor, subliniind însă că rămân probleme de rezolvat.

Duminică, în Elveția, Ucraina și SUA au convenit o versiune revizuită a acordului-cadru propus inițial de Washington, care include acum unele dintre cererile Kievului.

Propunerea americană inițială cerea Ucrainei să cedeze teritorii mai extinse decât cele aflate în prezent sub ocupație rusă, să accepte limitări ale armatei sale și să renunțe la aderarea la NATO — cereri formulate de Rusia și respinse constant de Kiev.

Aliații europeni, care nu au fost implicați în elaborarea propunerii inițiale, au transmis o contrapropunere menită să reducă din concesiile teritoriale cerute Ucrainei și să includă garanții de securitate din partea NATO — în special a SUA — în cazul unei noi agresiuni ruse.

Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică – ICI București a organizat astăzi, 24 noiembrie 2025, la Palatul Parlamentului, în incinta Senatului României, workshop-ul „The defense industry facing Dual-Use Technologies & NATO Requirements”, un eveniment dedicat modului în care industria de apărare răspunde evoluțiilor tehnologice accelerate și cerințelor actuale ale NATO.

Potrivit unui comunicat al institutului, discuțiile au vizat atât modul în care tehnologiile emergente pot fi integrate în soluții strategice, cât și pașii necesari pentru consolidarea cooperării dintre cercetare, industrie și autoritățile publice.

În contextul discuțiilor despre tehnologii dual-use și cerințe NATO, ICI București a semnat, alături de Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați – Centrul de tehnologii în Mobilitate (CTM) și ITH Management Office, un Memorandum de Înțelegere pentru dezvoltarea unui centru național de testare a tehnologiilor cu potențial de risc cibernetic.

Centrul va avea ca obiectiv evaluarea securității echipamentelor și tehnologiilor provenite din spații cu risc cibernetic, susceptibile să conțină malware sau aplicații malițioase, contribuind la creșterea capacității României de prevenire și răspuns în fața amenințărilor digitale, arată comunicatul.

„Prin acest workshop am facilitat un cadru de dialog între companii, integratori, mediul academic și instituțiile statului, în care au fost discutate direcții de acțiune și posibile priorități de investiție relevante pentru România. De asemenea, semnarea Memorandumului reprezintă un demers concret pentru dezvoltarea unei capacități de testare și evaluare a securității unor tehnologii critice, cu scopul de a reduce riscurile asociate malware-ului și aplicațiilor malițioase. ICI București va continua să susțină colaborarea dintre cercetare, industrie și partenerii euro-atlantici pentru a contribui la dezvoltarea unor soluții sigure și compatibile cu cerințele actuale.” a declarat Adrian-Victor Vevera, director general ICI București.

Workshop-ul s-a adresat companiilor din industria de apărare, integratorilor locali și asociațiilor de profil, oferind un cadru de discuție aplicat despre provocările și oportunitățile generate de noile tehnologii cu utilizare duală.

Participanții au analizat impactul acestora asupra capabilităților de securitate și apărare, precum și necesitatea alinierii la standardele și obiectivele euro-atlantice în materie de interoperabilitate, reziliență și inovare.