Președintele Consiliului European, Antonio Costa, intenționează să convoace liderii UE la o reuniune informală în zona rurală a Belgiei, în luna februarie a anului viitor, pentru a discuta despre competitivitatea Europei.

Reuniunea șefilor de stat și de guvern ai blocului va avea loc pe 12 februarie la Castelul Alden Biesen, un complex din secolul al XVI-lea situat în regiunea Limburg din estul Belgiei, a declarat Costa într-un interviu acordat cotidianului portughez Expresso, conform Politico Europe.

Summitul informal privind competitivitatea va avea loc la doar câteva luni după ce liderii au dezbătut propunerea Comisiei Europene de a stimula o renaștere industrială paneuropeană prin fuziunea fondurilor pentru cercetare, apărare și inovare în bugetul UE pentru perioada 2028-2035.

Cu puțin timp înainte de preluarea funcției, în urmă cu un an, președintele Consiliului a declarat că dorește să organizeze reuniuni periodice și informale ale liderilor UE, în cadrul cărora aceștia să poată discuta subiecte strategice generale, fără a fi nevoiți să ajungă la concluzii definitive. Obiectivul era acela de a crea un spațiu pentru genul de dezbateri care au deraiat în mod regulat summiturile oficiale prezidate de predecesorul lui Costa, Charles Michel.

Deși Costa dorea să organizeze aceste reuniuni în afara capitalei belgiene, motive de securitate l-au obligat să organizeze prima dintre aceste reuniuni la Palatul Egmont din centrul Bruxelles-ului, în februarie anul trecut.

În cadrul acelei sesiuni, liderii UE au discutat aspecte legate de tema mai largă a apărării europene. Săptămâna trecută, liderii blocului au participat la o reuniune informală la Luanda, în Angola, unde discuțiile s-au concentrat pe eforturile în curs de desfășurare pentru asigurarea unei păci durabile în Ucraina.

În cadrul interviului amplu acordat Expresso, care a marcat primul său an în funcția de președinte al Consiliului, Costa a declarat că cea mai mare provocare cu care s-a confruntat a fost stabilizarea relațiilor dintre UE și președintele american Donald Trump.

El a afirmat că acest obiectiv a fost atins, dar a recunoscut că dinamica dintre Bruxelles și Washington este „diferită” față de cea din trecut.

Costa a afirmat că este esențial ca UE să „rămână calmă, senină și să continue să depună eforturi pentru a fi constructivă” în relația cu Trump și a subliniat că relația dintre Bruxelles și Washington nu este „una între egali”.

El a menționat că UE este formată din 27 de țări membre, „fiecare cu propriile politici și interese”, în timp ce SUA funcționează ca o entitate federală unică.

Premierul polonez Donald Tusk a declarat că liderii europeni participanți la o reuniune informală în Angola, în marja summitului Uniunea Europeană – Uniunea Africană, au avut o discuție „serioasă” despre negocierile de pace privind Ucraina, convenind că cele 28 de puncte propuse de SUA și Rusia „au nevoie de revizuiri”, întrucât unele dintre propuneri sunt „inacceptabile”.

Vorbind din Luanda, capitala Angoilei, Tusk a spus că este deosebit de important ca niciun acord să nu slăbească securitatea Poloniei și a Europei în ansamblu.

El a adăugat că reglementarea păcii nu trebuie „să favorizeze agresorul” și a precizat că liderii sunt înclinați să avanseze în privința deciziei legate de activele rusești înghețate.

„Nu se poate ca Europa să ajungă să plătească pentru acțiunile Rusiei”, a spus el, conform The Guardian.

Tusk a recunoscut că unele țări rămân neconvinse, dar a considerat că liderii sunt „mult, mult mai aproape” de un acord privind utilizarea acestor active înghețate pentru a „ajuta Ucraina acum și în perioada reconstrucției”.

El a mai spus că UE a fost fermă în poziția că nu va fi de acord cu limitarea numărului de soldați din forțele armate ucrainene.

Premierul polonez a subliniat că discuțiile rămân „delicate”, întrucât liderii europeni doresc să mențină sprijinul SUA.

Tusk a accentuat și faptul că sancțiunile impuse Rusiei funcționează și trebuie menținute pentru a forța Rusia să accepte o reglementare a păcii.

„Europa trebuie să fie unită. Vom face tot ce putem pentru ca SUA să fie de aceeași parte. Trebuie să acționăm față de Rusia ca NATO, împreună, și nu ca state individuale”, a adăugat el.

„Orice reglementare a păcii pentru Ucraina trebuie să întărească, nu să slăbească securitatea noastră”, a concluzionat Tusk.

Și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președintele Consiliului European, António Costa, au salutat, după reuniunea specială a șefilor de stat sa de guvern din UE, „noul impuls” în negocierile privind Ucraina, ca urmare a discuțiilor declanșate de planul american și de contra-propunerea europenilor, subliniind însă că rămân probleme de rezolvat.

Duminică, în Elveția, Ucraina și SUA au convenit o versiune revizuită a acordului-cadru propus inițial de Washington, care include acum unele dintre cererile Kievului.

Propunerea americană inițială cerea Ucrainei să cedeze teritorii mai extinse decât cele aflate în prezent sub ocupație rusă, să accepte limitări ale armatei sale și să renunțe la aderarea la NATO — cereri formulate de Rusia și respinse constant de Kiev.

Aliații europeni, care nu au fost implicați în elaborarea propunerii inițiale, au transmis o contrapropunere menită să reducă din concesiile teritoriale cerute Ucrainei și să includă garanții de securitate din partea NATO — în special a SUA — în cazul unei noi agresiuni ruse.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președintele Consiliului European, António Costa, au salutat, după o reuniune specială a șefilor de stat sa de guvern din UE, „noul impuls” în negocierile privind Ucraina, ca urmare a discuțiilor declanșate de planul american și de contra-propunerea europenilor, subliniind însă că rămân probleme de rezolvat.

Liderii celor 27 state ale UE au discutat luni situația din Ucraina în marja summitului UE–Uniunea Africană de luni, la Luanda (Angola), unii participând fizic, iar alții prin videoconferință.

Costa a salutat „noul impuls” din negocierile de pace și a spus că, deși „unele probleme rămân de rezolvat, direcția este pozitivă”, lăudând eforturile echipelor ucrainene și americane implicate în discuții.

„Este, de asemenea, clar că aspectele care privesc direct Uniunea Europeană, precum extinderea sancțiunilor sau activele imobilizate, necesită implicarea deplină și decizia Uniunii Europene”, a spus el, potrivit The Guardian.

Joint Doorstep after the EU Leaders’ meeting on Ukraine ↓ https://t.co/wVgWgDENtT

— Ursula von der Leyen (@vonderleyen) November 24, 2025

Ursula von der Leyen a folosit un limbaj similar, vorbind despre „progrese bune” în discuțiile de la Geneva.

„Deși mai rămâne de lucru, există acum o bază solidă pentru a avansa. Pe măsură ce o facem, trebuie să rămânem uniți și să continuăm să plasăm interesul Ucrainei în centrul eforturilor noastre”, a spus ea.

Ea a adăugat în mod clar că „în continuare, teritoriul și suveranitatea Ucrainei trebuie respectate”, subliniind că „numai Ucraina, ca stat suveran, poate lua decizii privind forțele sale armate”.

„Alegerea propriului destin le aparține. De asemenea, vreau să subliniez centralitatea Europei în viitorul țării”, a spus ea.

Duminică, în Elveția, Ucraina și SUA au convenit o versiune revizuită a acordului-cadru propus inițial de Washington, care include acum unele dintre cererile Kievului.

Propunerea americană inițială cerea Ucrainei să cedeze teritorii mai extinse decât cele aflate în prezent sub ocupație rusă, să accepte limitări ale armatei sale și să renunțe la aderarea la NATO — cereri formulate de Rusia și respinse constant de Kiev.

Aliații europeni, care nu au fost implicați în elaborarea propunerii inițiale, au transmis o contrapropunere menită să reducă din concesiile teritoriale cerute Ucrainei și să includă garanții de securitate din partea NATO — în special a SUA — în cazul unei noi agresiuni ruse.